Sâta a-o contegnûo

Îzua de Berzezzi

Questa pagina a l'è scrita in savuneize
Da Wikipedia
SV
Questa pàgina a l'è scrita in berzezìn
L'îzua de Berzezzi

L'Îzua de Berzezzi[n. 1] (Isola di Bergeggi in italiàn) a l'è 'n' îzua ch'a se tröva vixìn a-a costa lìgure d'a Rivea de Punente, de frunte a-u cumüne de Berzezzi int'a pruvincia de Sann-a.

Giografia e anbiente

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Màppa de localizaçión: Liguria
Îzua de Sant'Eugeniu
Îzua de Sant'Eugeniu
L'îzua de Sant'Eugeniu int'a mappa d'a Ligüria

L'îzua, ch'a fà pärte d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berezzi, a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma, cun 'na superficce de 20.476 m², quärta îzua lìgure pe estensciùn doppu a Palmaria, a Galinära e l'îzua d'u Tin.[1]

Vixùn de l'îzua

L'anbiente natüräle u l'è 'n scriĝn̂u ch'u presèrva mandilli de maccia mediterànea, basigge insc'ê rocche bagnè da-e unde, asemme a d'e ätre spece cumme u Limonium cordatum, a Campanula sabatia e l'Euphorbia dendroides.

Ascì i fundäli in gìu a l’îzua i gh’han caraterìstiche de pregiu da-u puntu de vista biulógicu.

Pe sta mutivasiùn a zona de mä vixìn a l’îzua a l’è cunsciderä Àrea Marina Prutètta da l’annu 2007.[2][3]

A-a giurnä d’ancö a situasiùn de l’îzua a nu l’è stàbile. A pupulasiùn de ôchìn a l’è aumentä in moddu sprupuxitä, andandu a incidde ’nsc’ê caraterìstiche chìmicu-fìxiche d’u terén e ’nsc’â vegetasiùn. Cumensandu da-i däti stórici d’u 1907, u s’è puŝĉiüu cunstatä ch’ê varietè biulógiche han subìu d’e pèrdite cunsciderévuli.

L'îzua de Berzezzi vista da punente

Insce l’îzua ghe sun i seĝn̂i d’i primmi insediamenti de Lìguri antighi, de épuca pre-rumäna.

Insc’â sumitè se trovan i rèsti de ’na ture de avistamentu, de bäze quadräta, ch’a risäle a-u Mediuevu, custruìa surva e ruvine de ’na ciü antiga ture, a bäze circuläre, de épuca rumäna.

Insce ’n minùsculu cianettu a levante ghe sun i rèsti de ’na gexa d’u V-VI sécculu ch’â tradisiùn a fà remuntä a-u perìudu de permanensa insce l’îzua de Sant’Eugeniu e a lé dedicä. Pe stu mutivu l'izuetta, che in épuca rumäna a l’ea ciamä Insula Liguriae[4], da alùa a l’ha pigiä u numme de Îzua de Sant’Eugeniu. Cu’u pasä d’u tenpu a l’è stèta ciamä, tra i ätri, Îzua de Spôtùrnu, Îzua de Nôi e ascì cu’u numme che poi u s’è mantegnüu: Îzua de Berzezzi.[5]

Vixùn aerea de l'îzua

In épuca rumäna, insc’â sö sumitè, a l’intèrnu de ’na spece de piatafurma trianguläre, ’nsc’â superficce ireguläre d’u scöggiu, u l’è stètu tiä sciü u̇n turiùn circuläre custruìu cu’u sóllitu scistêma a bluchetti sc-ciapè de prìa lucäle de l’îzua. A funçiùn ciü veruscìmile a l’è quella de avanpostu de guärdia o de färu pe segnalä a-i naveganti in arivu da punente u portu de Vada Sabatia[4], ch’u l’aveiva grande inpurtansa segge int’i tràffeghi marìttimi che int’i scangi cumèrciäli terèstri.[4] Insce-i rèsti d’u turiùn rumàn, int’u Mediuevu, a l’è stèta custruìa ’na ture a bäze quadräta cu’i läti de çirca 4 metri. A ture a l’è stèta tiä sciü prezumibilmente in cuncumitansa cun a Ture d’Èa custruìa ’nsc’â tèrafèrma, surva ’n sperùn ruciuzu de frunte a l’îzua, inte ’n scistêma de avistamentu e difeiza d’a faŝĉia custêa.[4]

L'abasìa de Sant'Eugeniu

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Cu’u declìn d’u portu de Vada Sabatia, l’îzua, abandunä da-a guarnixùn rumäna, int’u V sécculu a l’è diventä rifuggiu pe-i primmi ermitti religiuzi e u l’è a stu perìudu ch’â tradisiùn a fà remuntä l’arivu e a permanensa de S. Eugeniu insce l’îzua. Inturnu a l’arivu de Sant'Eugeniu insce l’îzua, ricurdiemu ch’a existe ’na bèlla lezenda ch’a l’ha cumme prutagunista a nostra izuetta.

U se cunta ch’a-i véscuvi Eugeniu e Vindemiäle, pèrseguitè in Àfrica da-i Vàndali p’â sö fede religiuza, u s’è musträ u̇n angiou ch’u gh’ha fètu truvä ’na barchetta pe rivä a u̇n scöggiu. Rivè insc’ou scöggiu, nu ciü grossu de ’n’izuetta, quellu u s’è stacä da-a tèrafèrma, u l’ha traghetè travèrsu u Mediteràniu e u s’è fèrmä sulu quandu u l’è rivä davanti a Berzezzi. Cu’a barchetta han vôgä fina a riva e lì ’nt’e stu trètu de costa han cumensä a predicä a religiùn de Cristu, faxendu oĝn̂i seĵa riturnu a sö izuetta ruciuza. Vindemiäle, in sèguitu u l’è partìu p’â Córsega, mentre Eugeniu u s’è stabilìu insce l’îzua duv’u l’ha fètu custruì ’na gexa e u gh’è restä finch’u l’è mortu.

Int’u 992[6][7] u véscuvu Benärdu, pe cunsèrvä degnamente u veneràbile corpu de Sant'Eugeniu scistêmä int’a gexa existente insce l’îzua, u l’ha fètu custruì ’n’abasìa afidàndula a ’n gruppu de fratti pruvenienti da l’abasìa de Lérins in Pruvensa. Pe puréi andä avanti, a l’abasìa vegnan asegnè divèrse réndite ’nsc’â tèrafèrma, e ciü rilevanti pe l’ecunumìa d’u munasteru se pöan cunsciderä e prupietè e i tribüti versè a Berzezzi, Spôtùrnu e l’Âtä.[4]

U 31 de märsu d’u 1162 u pappa Lėsciàndru III in viaggiu vèrsu a França u s’è fermä insce l’îzua. U l’ea u sabbu primma d’a duménega d’e Pärme e a càuza de ’na buriäna, ch’a inpediva de repigiä u viaggiu, u l’ha celebrä a Pasqua cu’i fratti, partindu u mèrculedì sucesivu.[8]

Int’u 1238 u pappa Grigö IX u l’ha sutrètu a Sann-a a gexa de Nôi, l’annu doppu Nôi a l’è stèta elevä a vescuvädu e int’u 1245, cun bulla papäle, a l’è diventä outónuma, ma scicumme a diócezi a l’ea troppu póvėa de réndite pe furnì sustentamentu a ’n véscuvu, u pappa Inucensu IV u gh’ha asegnä ascì l’abasìa de Sant'Eugeniu cu’u sö patrimoĝn̂u.

L'îzua vista da Nôi

L’acorpamentu puremmu dì ch’u dà inissiu a-a crizi d’e l’abasìa ’nsce l’îzua e sètte anni ciü tärdi, int’u 1252, e relìquje stesse de Sant'Eugeniu sajàn traslè da l’abasìa int’a catedräle de San Paragoriu a Nôi.

Int’u 1336 u se tröva traccia de ’n sulu fratte ’nsce l’îzua. Dex’anni ciü tärdi, i fratti sun diventè quattru, ma doppu sta däta nu se gh’han ciü nutissie de prezense insce l’îzua e da alùa u l’ha inissiu u̇n perìudu de abandùn cu’u prugresivu degraddu de l’abasìa.

E ruvine d’a primma gexa paleucristiäna e de l’abasìa se pöan vedde ancùn a giurnä d’ancö.

Növi prupietäi

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Int’u cursu d’i sécculi l’îzua a l’ha avüu diferenti pruprietäi, ün di ciü inpurtanti u l’è stètu Alessandro Millelire Albini, int’i primmi anni d’u XX sécculu, avucätu, ommu de pulìttica e cunsegé a l’intèrnu de l’aministrasiùn de l’Ansaldo a Zena.

A-a fin di anni quaranta l’izuetta a l’è diventä prupietè d’u banché Giovanni Serventi. A lè a se deve a custrusiùn d’a capeletta, ch’a se vedde da l’Aurelia, dedicä a Sant'Eugeniu. Int’u 1956 Serventi u l’ha vendüa a-u cumendatù Pierino Tizzoni, custrutù d’u cunplessu de Ture d’u Mä, che vurendu publicizä e valurizä l’îzua, int’u 1958 u l’ha cumisciunä a-u prufesù-scultù Giuseppe Consoli ’na scultüa in fèru saldä da puzisiunä insc’â punta vèrsu Spôtùrnu.

L’ópera, u̇n sunóu de clarinettu setä, de çirca 3 metri in finfêru saldä cun u̇n peizu de çirca 200 kg a l’è stèta realizä cunpletamente int’u curtì de cà a Zena.

Segundu a lezenda u sunóu de clarinettu u nu l’è ätru che u̇n pastù che, sünandu u sö strumentu, u vö ciammä ’na cravetta ch’a se tröva insc’ou briccu de frunte a l’îzua vixìn a Ture d’Èa. E in efètti u gh’è ’na cravetta in fèru saldä a grandessa natüräle, ópera de Giuseppe Consoli, culucä a Ture d’Èa int’u stessu annu e oua custudìa int’u giardìn pübblicu d’u cunplessu abitativu custruìu int’i anni sescianta duvve a se pö ancùn amirä.

Mentre u sunóu de clarinettu insce l’îzua u l’è stètu abatüu da ’na maregiä a-a fin de otubre d’u 2018.

Ancö l’îzua apartegne a-a famiggia Zunino-Brugna de Spôtùrnu che int’u 2018 a l’ha stipulä ’n acordu cun l’Aministrasiùn Cumunäle de Berzezzi ch’u prevedde u cumudätu d’üzu de l’îzua pe vint’anni.

Ativitè sut'ègua

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Int’e vixinanse de l’îzua e int’i sö fundäli ghe sun divèrsi punti adatti a l’imèrsciùn, cunpreixi fra e prinçipäli zone de interèsse: l’AMP (Àrea Marina Prutètta) e a ZSC (Zona Speciäle de Cunsèrvasiùn), d’a quäle i fan pärte ascì d’i trèti de mä fra i paixi de Nôi e Berzezzi.[9]

U piferäju u l’è ’n puntu de imèrsciùn int’u fiancu sud-ovest de l’îzua. U l’è custituìu da ’na mu̇àggia ruciuza ch’a pärte da-a superficce degradandu lentamente fina a 18 metri. U se pö vedde suviatüttu säghei, tregge, cèrnie, spilli, sciammi de castagnöe e purpetti.

A Franä a l’è u̇n’ätra lucalitè de imèrsciùn ’nsc’ou lätu sud-est de l’îzua, cun ’na pendensa ciü duçe d’u Canalùn e ’na prufunditè màŝĉima de 30 metri. Chì i se trövan Cerianthus, anémuni, déntexi, grunghi, muene, purpi e ätre tipulugie de peŝĉi.

U Canalùn u se tröva a levante d’a Franä e u prezenta ’na prufunditè meddia ch’a và da-i 20 a-i 30 metri. Chì se pöan vedde margheritte de mä, säghei, muene e ascì büdeghi.

Notte a-u tèstu
  1. o ascì de Sant'Eugeniu, îzoa de Berzezzi in zeneize, Insula Liguriae in latìn
Notte bibliugrafiche
  1. (IT) Risèrva Natürale Regiunàle de Berzezzi, pòsti de interèsse, in sce parks.it. URL consultòu o 2 màzzo 2021.
  2. (IT) Art. n.36 Lezze n.394/1991 (PDF), in sce gev.bologna.it. URL consultòu o 1º màzzo 2021.
  3. (IT) Istitusiùn de l'àia mâina prutètta de l'ìsua de Berzezzi (7 mazzo 2007), in sce minambiente.it. URL consultòu o 1º màzzo 2021.
  4. 1 2 3 4 5 (IT) Paolo de Vingo, Gexe rürali in Catalogna frà l'Antichitài e l'Etài de Mezzu (seculi V-X) - Gexe bateximali, gexe e capelle funéaie in te e zòne rürali da a Ligüria de punènte in ti prìmmi seculi de l'Àta Etài de Mézzu, Bologna, 2011, ISBN 978-88-904294-5-3.
  5. (IT) E tràmme e e rapresentasiùi, in sce centrodocumentazionepierodelfinopesce.it. URL consultòu o 2 màzzo 2021.
  6. (IT) Alessandra Frondoni, San Paragorio di Noli. Le fasi del complesso di culto e l'insediamento circostante dalle origini all'XI secolo, Firense, All’Insegna del Giglio, 2018, p. 350 - Monastero di Bergeggi, ISBN 88-78-14805-9.
  7. A. Frondoni, Isola di Bergeggi, in AA.VV., Archeologia in Liguria, vol. III: Scavi e scoperte 1982-86, t. 2: Dall’epoca romana al Post-Medioevo, a cura di P. Melli, Soprintendenza Archeologica della Liguria Genova, 1990, p. 403 e ss.
  8. (IT) Vittorio Bonòra et al., Gli orientamenti delle Chiese del Caprione (SP) e dell'isola di Bergeggi (SV), in sce archaeoastronomy.it. URL consultòu o 3 màzzo 2021.
  9. (IT) Imersciùi in ti fundali de l'Ìsua de Berzezzi, in sce bergeggidiving.it. URL consultòu o 2 màzzo 2021 (archiviòu da l'url òriginâle o 9 màzzo 2006).

Ätri prugètti

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Ligàmmi de föa

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Contròllo de outoritæVIAF (EN) 5123147553279053800002