Sâta a-o contegnûo

A Murtua (Camuggi)

Sta pagina chi a l'é scrita in camugin
44°19′55.73″N 9°09′29.57″E
Da Wikipedia
CA
Sta pagina chi a l'é scrita in camugin
A Murtua
lucalitè
(IT) La Mortola
Vista da Murtua
Lucalizasiun
StatuItàlia Itàlia
Regiun Ligüria
Sitè metrupulitann-a Zena
Cumüne Camuggi
Teritoiu
Curdinè44°19′55.73″N 9°09′29.57″E
Abitanti42[1] (2011)
Atre infurmasiuin
Füzu uraiuUTC+1
Cartugrafia
Màppa de localizaçión: Liguria
A Murtua
A Murtua

A Murtua (La Mortola in italian) a l'é üna lucalitè in tu cumüne de Camuggi, in tu teritoiu da frasiun de San Roccu.

A Murtua a l'é üna burgà de meza costa, missa in sce rive de punente du Munte de Portufin, a 210 metri in sciu livellu du mà. A burgà a se cumpunn-e de ün müggiu de cà tütte streite ciü de quarchedünn-a ciü destacà, e ghe n'é ascì de döviè cumme albergu. A burgà a l'é traversà daa via ch'a ne vegne da San Roccu, Via Mortola, ch'a ghe passa cun ün carugettu streitu ch'u se ghe slarga in tu mezu in te üna ciasetta.

In tu detaggiu, lungu sta via se tröva ciü versu San Roccu a burgà du Poggiu, mentre in te l'atra diresiun gh'è quella dita A Stalla. Ste due burghè, cun quella du Cian ch'a ghe sta in tu mezzu, furman tütte insemme u teritoiu da Murtua. Ancun ciü avanti da Stalla, in curispundensa du Rio Borghi, gh'é a cuscì dita Surgente Vegia.

De d'atu du Poggiu, in scia cresta, se tröva a lucalitè di Galetti mentre ciü in zü du Cian gh'é e cà de Pegu; in te sti duì posti u se gh'ariva però dau centru de San Roccu.

Urigine du numme

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Prubabilmente, u numme da Murtua u ne vegne dritu dau murtin, cun di custi de sta cianta che se saieivan truvè de lungu in tu sö teritoiu. In ta Ligüria u l'é ün numme ch'u se tröva turna in te di atri paixi, cumme A Murtua de Vintimiggia, ciü che Murta e Murtiou, in tu cumüne de Zena[2].

U cugnumme "Mortola", u segundu o u tersu che ghe n'é de ciü a Camuggi[3], u g'ha da ese ligou a sta lucalitè, tantu che Camuggi u l'é u cumüne duve se tröva ciü famigge che ghe l'han. Pe du restu, stu cugnumme u l'é prezente quexi sulu in ta pruvincia de Zena[4][5].

A costa duve a l'é missa A Murtua a l'é ben cunusciüa pe patì de frann-e, e zà dau prinsipiu du Növesentu a l'ea cuntrulà pe stu fetu da Geniu Civile, pe poi pasà de cumpetensa aa regiun. In tu detaggiu, A Murtua a l'é fra i posti interesè daa gran frann-a ch'a se spande da chi finn-a a San Roccu, pe tüttu u derüu in sciu mà ch'u gh'é sutta de ste lucalitè. Tantu aa Murtua che au Pegu u scistema de frann-e u l'é cunsciderou ativu e, defeti, u se ne pö vedde e cunseguense in sce maxee, in scia via e in sce cà, ruvinè da venöie e di crolli[6][7].

Evulusiun demugrafica

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Abitanti censii[n. 1]

A Murtua a se tröva a 10 menüti a pé dau belvedere de San Roccu e, de de chi, partan di senté du Parcu du Munte de Portufin che portan ae Baterie (45 menüti) e au Semafuru Növu (1 ua e 15 menüti ciü o menu).

Notte au testu
  1. U valù pe'u 1881 u se riferisce a ün'ünitè de rilevamentu diferente.
    1881: pupulasiun prezente[8].
    1951: pupulasiun rexidente[9].
    1961: pupulasiun rexidente[10].
    1971: pupulasiun rexidente[11].
    1981: pupulasiun rexidente[12].
    1991: pupulasiun rexidente[13].
    2001: pupulasiun rexidente[14].
    2011: pupulasiun rexidente[15].
Notte bibliugrafiche
  1. (IT) La Frazione di Mortola, in sce italia.indettaglio.it.
  2. (IT) Luigi Persoglio, I. Etimologia dei nomi di Polcevera, di Murta, ecc., in Memorie della Parrocchia di Murta in Polcevera dal 1105 al 1873, Zena, Tipografia dello Stendardo Cattolico, 1873, p. 8.
  3. (IT) Classifiche dei Cognomi Italiani, in sce cognomix.it.
  4. (IT) Piero Abrate, Dizionario dei Cognomi Liguri, Zena, Ligurpress, Utubre 2013, p. 215.
  5. (IT) Mortola, in sce cognomix.it.
  6. (EN) Pierluigi Brandolini, Francesco Faccini, Andrea Robbiano e Remo Terranova, Geomorphological hazards and monitoring activity along the western rocky coast of the Portofino Promontory (Italy), in Quaternary International, n. 171-172, 2007, pp. 131-142.
  7. (IT) Catasto geositi Liguria, Pieghe di Camogli (PDF), in sce srvcarto.regione.liguria.it.
  8. (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 31 dicembre 1881 (PDF), Vul. I, Pt. I, Rumma, Tipografia Bodoniana, 1883, p. 162.
  9. (IT) Istituto centrale di statistica, IX censimento generale della popolazione: 4 novembre 1951 (PDF), Vul. I, Fasc. 29, Rumma, Soc. Abete, 1954, p. 14, toa II.
  10. (IT) Istituto centrale di statistica, 10° censimento generale della popolazione: 15 ottobre 1961 (PDF), Vul. III, Fasc. 10, Rumma, 1966, p. 15, toa II.
  11. (IT) Istituto centrale di statistica, 11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971 (PDF), Vul. III, Fasc. 7, Rumma, 1974, p. 26, toa II.
  12. (IT) Istituto centrale di statistica, 12° censimento generale della popolazione: 25 ottobre 1981 (PDF), Vul. III, Fasc. 7, Rumma, 1986, p. 38, toa II.
  13. (IT) Istituto nazionale di statistica, 13° censimento generale della popolazione e delle abitazioni: 20 ottobre 1991 (PDF), Fasc. Genova, Rumma, Istituto poligrafico e zecca dello stato, Agustu 1993, p. 221, toa 6.3.
  14. (IT) Istituto nazionale di statistica, 14° censimento generale della popolazione e delle abitazioni: 21 ottobre 2001 (PDF), Fasc. Genova, Rumma, System Graphic S.r.l., Dixembre 2005, p. 115, toa 3.3.
  15. (IT) La Frazione di Mortola, in sce italia.indettaglio.it. URL consultòu o 17 màzzo 2026.