Albania

Da Wikipedia
Sâta a-a navegaçión Sâta a-a çèrchia
ZE
Quésta pàgina a l'é scrîta in léngoa zenéize
AcLiBr.jpg

A Grafîa adeuviâ a l'é quélla de l'Académia Ligùstica do Brénno

Albanîa
Albanîa – Bandiera Albanîa - Stemma
Ti Shqipëri më jep nder, më jep emrin shqipëtar
Tîe, Albanîa, ti me dæ onô, ti me dæ o nómme albanéize
Albanîa - Localizzazione
Dæti aministratîvi
Nómme conplêto Repùbrica de Albanîa
Nómme ofiçiâ Republika e Shqipërisë
Léngoe ofiçiæ albanéize
Capitâle Stema e Bashkisë Tiranë.svg Tirana  (557.422 ab. / 2011)
Polìtica
Fórma de govèrno Repùbrica parlamentâre
Càppo de Stâto Ilir Meta
Prìmmo minìstro Edi Rama
Indipendénsa 28 novénbre 1912 da l'inpêro òtomàn
Proclamaçión 29 arv 1991[1]
Intrâ inte l'ONU 14 dexénbre 1955
Superfìcce
Totâle 28.748 km² (139º)
% de ægoe 4,7%
Popolaçión
Totâle 2.942.000 ab. (2021 stimma) (139º)
Denscitæ 97 ab./km² (63º)
Nómme di abitànti Template:AggNaz/Albanîa
Giögrafîa
Continénte Eoröpa
Fûzo oràrio UTC+1
UTC+2 con l'ôa legâle
Economîa
Valûta Lek
PIL (nominâle) 15 100 milioìn de $ (2018 stìmma) (125º)
PIL pro capite (nominâle) 4,146 $ (2017) (97º)
PIL (PPA) 25 930 milioìn de $ (2016) (117º)
PIL pro capite (PPA) 12,472 $ (2020) (95º)
ISU (2020) 0,795 (âto) (69º)
Consùmmo energético 0,21 kWh/ab. anno
Vàrie
Codici ISO 3166 AL, ALB, 008
TLD .al
Prefìsso tel. +355
Sigla autom. AL
Inno naçionâ Rreth flamurit të përbashkuar
Unîi d'in gîo a-a bandêa
Fèsta naçionâ 28 novénbre
Evoluçión stòrica
Stâto precedénte Albanîa Albanîa
 
Cordinæ: 41°N 20°E / 41°N 20°E41; 20

L'Albanîa (Shqipëria in albanéize, prononçiòu [ʃcipəˈɾi(a)]), conosciûa ofiçialménte cómme Repùbrica de Albanîa (Republika e Shqipërisë in albanéize, prononçiòu [ɾɛpuˈblika ɛ ʃcipəˈɾisə]), a l'é 'n pàize de l'Eoröpa sùd-òrientâle.

Giögrafîa[modìfica | modìfica wikitèsto]

L'Albanîa a l'é afaciâ, a ponénte, in sciô Mâ Mediterànio e, in particolâ, in sciô Mâ Iònio e in sce l'Adriàtico. A confìnn-a co-o Montenéigro a nòrd-òvest, co-o Kosovo a nòrd-èst, co-a Maçedònia do Nòrd a levànte e co-a Grêcia a sùd. A sò capitâle, e çitæ ciù grànde da naçión ascì, a l'é Tirana, segoîa da Duràsso, Valónn-a e Scódra.

A naçión a l'é asæ variàbile da-o pónto de vìsta climàtico, geològico, idrològico e morfològico, scibén che a sò àrea a l'é de sôlo 28.748 km2. I sò paizàggi són asæ despægi fra de lô, anàndo da-e cadénn-e di mónti de Àrpi Albanéixi, do Korab, do Skanderbeg, do Pìndo e di Ceràoni scìnn-a-e câde còste in scî mâ Adriàtico e Iònio.

Stöia[modìfica | modìfica wikitèsto]

O teritöio albanéize, co-o pasâ di sécoli, o l'é stæto òcupòu da numerôze civiltæ cómme i Illìri, i Trâchi, i Grêghi, i Români, i Bizantìn, i Véneti e i Òtomoén. I albanéixi àn creòu 'n prìmmo stâto indipendénte, o Prinçipâto de Arbër, into sécolo XII. Tra i sécoli XIII e XIV se són formæ i doî stâti do Régno de Albanîa e do Prinçipâto de Albanîa. Prìmma da conquìsta òtomànn-a into sécolo XV, pe tànto ténpo a rexisténsa albanéize goidâ da-o Skanderbeg baténdo i invasoî ciù vòtte e goagnàndo l'amiraçión de l'Eoröpa intrêga. L'Albanîa a l'é dónca restâ pe squæxi çìnque sécoli sótt'a-o contròllo di tùrchi, perîodo into quæ numerôxi albanéixi, dîti Arnaut, àn servîo l'inpêro cómme ofiçiæ de âto gràddo, spécce in Egìtto e inti Balcâni Meridionâli. Tra i sécoli XVIII e XIX 'n grànde svilùppo colturâle, largaménte atriboîo a-i albanéixi ch'avéivan incomensòu a métte insémme e sò fòrse spiritoâli e inteletoâli, o l'à portòu a-o coscì dîto Rinasciménto Albanéize.

Depoî a batòsta di òtomoén inte goære balcàniche, o modèrno stâto naçionâle de l'Albanîa o l'à diciaròu a sò indipendénsa into 1912[2]. Into sécolo XX o régno albanéize o l'é stæto invâzo da l'Itàlia, sótt'a-a quæ a l'é stæta costitoîa a coscì dîta "Grànde Albanîa", finîa co-o creaçión de 'n protetorâto in càppo a-a Germanîa nazìsta[3]. Depoî a Segónda Goæra Mondiâle, l'Enver Hoxha o l'à creòu a Repùbrica Popolâre Socialìsta de Albanîa, modelâ in sciâ bâze da dotrìnn-a polìtica de l'Hoxhaìsmo. Co-a chéita di regìmmi comunìsti inte l'ànno 1991 a mæxima sòrte a l'é tocâ a quéllo albanéize ascì, co-a creaçión da modèrna Repùbrica de Albanîa.

Economîa e polìtica[modìfica | modìfica wikitèsto]

L'Albanîa a l'é repùbrica parlamentâre, costituçionâle e unitâia e 'n pàize in vîa de svilùppo co-în'economîa a rédito médio-âto, incentrâ in sciô setô di servìççi e da manifatûa ascì[4]. A l'à atraversòu 'n procèsso de tranxiçión aprêuvo a-a chéita do regìmme comunìsta into 1990, pasàndo da 'n'economîa pianificâ a unn-a de mercòu[5][6][7]. A naçión a garantìsce l'ascisténsa sanitâia universâle e l'educaçión primâia e secondâia de bàdda a tùtti i sò çitadìn[8].

L'Albanîa a l'é 'n ménbro de Naçioìn Unîe, da Bànca Mondiâle, do Conséggio d'Eoröpa, de l'UNESCO, da NATO, da WTO, de l'OSCE e de l'OIC. A partî da-o 2014 a l'é 'n pàize candidòu a l'intrâ inte l'Unión Eoropêa ascì. A l'é un di ménbri fondatoî da Comunitæ de l'Energîa, da BSEC e de l'Unión pe-o Mediterànio.

Nòtte[modìfica | modìfica wikitèsto]

  1. (EN) ALBANIA Parliamentary Chamber: Kuvendi Popullor, in sce archive.ipu.org. URL consultòu o 7 arvî 2022 (archiviòu da l'url òriginâle o 15 novénbre 2021).
  2. (EN) Albania, in sce cia.gov. URL consultòu l'8 arvî 2022.
  3. (EN) Danilo Zolo, Invoking Humanity: War, Law and Global Order, Bloomsbury Academic, 2002, p. 180, ISBN 0-826-45655-3.
  4. (ENESFRARRUZH) Albania - Data, in sce data.worldbank.org. URL consultòu l'8 arvî 2022 (archiviòu da l'url òriginâle o 21 seténbre 2014).
  5. (EN) Poverty Decreases in Albania After Years of Growth, in sce nasdaq.com. URL consultòu l'8 arvî 2022.
  6. (EN) Albania plans to build three hydropower plants, People's Daily.
  7. (EN) Strong GDP growth reduces poverty in Albania-study, in sce forbes.com, 23 arvî 2009. URL consultòu l'8 arvî 2022 (archiviòu da l'url òriginâle o 17 zenâ 2012).
  8. (EN) Human Development Report 2020 - The Next Frontier: Human Development and the Anthropocene (PDF), United Nations Development Programme, 15 dexénbre 2020, pp. 343-346.

Bibliografîa[modìfica | modìfica wikitèsto]

Âtri progètti[modìfica | modìfica wikitèsto]

Colegaménti esterni[modìfica | modìfica wikitèsto]

Contròllo de outoritæVIAF (EN130228708 · ISNI (EN0000 0001 1544 7102 · LCCN (ENn83221467 · GND (DE4001028-4 · BNF (FRcb11952716p (data) · BNE (ESXX450686 (data) · NDL (ENJA00560328 · WorldCat Identities (ENn83-221467