Sâta a-o contegnûo

Appius Claudius Pulcher (cunsu(r)e du 185 a.C.)

Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
Da Wikipedia
AR
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese sitadìn

L'Appius Claudius Pulcher (Àppiu Claudiu Pülcru, 222 a.C. ca. - II seculu a.C.) u l'è stètu in puliticu rumàn, cunsu(r)e du 185 primma de Cristu.

Òmmu da gens Claudia pe'a ramma di Claudii Pulchri, u l'é(r)a u fìu de l'Appius Claudius Pulcher, cunsu(r)e du 212 primma de Cristu, ciü che frè du Publius Claudius Pulcher, cunsu(r)e du 184 primma de Cristu, e du Gaius Claudius Pulcher, ch'u l'è stètu cunsu(r)e du 177 primma de Cristu. Pe' trèi ànni, a partì dau 197 primma de Cristu, u l'ha servìu cumme tribunus militum in Grecia sutt'au cumandu du Titus Quinctius Flamininus, tèmpu da guèra cuntr'au Feìppu V de Macedònia[1]. Du 191 primma de Cristu u l'è stètu turna in Grecia, pe'u primmu au servissiu du Marcus Baebius Tamphilus inta guèra cuntr'a l'Antìucu III u Grande[2] e pöi sutt'au cunsu(r)e Manius Acilius Glabrio cuntr'aa lìga etòlica[3].

U l'è stètu numinàu praetor du 187 primma de Cristu, ciü che guvernatû de Tarentum (Tarantu), pruvinsa sernüa cu'u scistema du lottu[4]. Passàu dui ànni, du 185 primma de Cristu u l'è stètu vutàu cumme cunsu(r)e e, de stu tèmpu, u l'ha purtàu a 'na vito(r)ia cuntr'ae gènte Ligü(r)i di Ingauni, piandu sèi di sò oppidum e, cumme avertimèntu, cumandandu a decapitasiùn de qua(r)antatrèi ligü(r)i incurpèi du scciöppu da guèra. De ciü, cu'e sò forti interfe(r)ènse ai comitia, u l'ha sciurtìu a fà elezze u sò frè Publius cumme cunsu(r)e pe'u 184 primma de Cristu[5].

De quellu ànnu, mèntre che u Feìppu u l'é(r)a apröu a urganizà ina növa campagna milita(r)e cuntr'ai rumèi, l'Appius u l'è stètu mandàu cumme cappu d'in'ambasce(r)ìa inta Macedònia e inta Grecia, de moddu de cuntrulâne e manövre e repià e sitè cunquistèi dai desenemighi[6].

A l'ürtimu, du 176 primma de Cristu u l'ha fètu parte d'in'âtra ambasce(r)ìa, mandâ dai etòlichi pe' rangià de questiùi fra de ste gènte e pe' cuntrastà e manövre du Persêu de Macedònia[7].

  1. Titus Livius, xxxii. 35, 36, xxxiii. 29, xxxiv. 50.
  2. Titus Livius, xxxvi. 10.
  3. Titus Livius, xxxvi. 22, 30.
  4. Titus Livius, xxxviii. 42.
  5. Titus Livius, xxxix. 23, 32.
  6. Titus Livius, xxxix. 33-39.
  7. Titus Livius, xli. 25, 27.

Ligammi de fö(r)a

[modìfica | modìfica wikitèsto]