Area Marinn-a Prutetta de Portufin
CA |
Sta pagina chi a l'é scrita in camugin |

L'Area Marinn-a Prutetta de Portufin a l'é üna zona de mà prutetta da Ligüria, missa in ta Rivea de Levante a üna trentenn-a de chilometri da Zena, in sci cunfin tra u Gurfu Paradizu, a punente, e u Gurfu du Tigülliu, a levante.
L'ente, creou cun decretu du Ministeru de l'Ambiente du 26 d'arvì du 1999[1] e de cumpetensa da regiun, u g'ha a sede a Santa Margaita e u se cumpunn-e di Cumüni de Camuggi, Portufin e Santa Margaita, da Sitè Metrupulitann-a de Zena (primma da Pruvinsa) e da l'Üniverscitè di Stüddi de Zena. S'aspeta ascì u ricunuscimentu a Parcu Nasiunale.
Teritoiu
[modìfica | modìfica wikitèsto]L'area prutetta a se spande fra e rive sutt'egua du prumuntoiu de Portufin e i sö bordi. In tu detaggiu, l'area a cumprende tütta a costa tra e ciazze, averte ai bagnanti, de Camuggi e de Santa Margaita, levou trei canè in curispundensa da Fuxe, de San Fertuzu e de Portufin che permettan l'intrà ae barche ciü che de mettise a l'ancua e de faghe u bagnu. In te tütta a zona l'é vietou ae barche a navegasiun libera e de ancuase, e a caccia e a catüa di pesci e de piante, cuscì cumme e imersciuin a cuntattu cu'u fundu du mà. U teritoiu de l'area u l'é spartiu in te trè zone de prutesiun, dite A, B e C[2].
A Zona A, a cuscì dita riserva integrale, a cumprende a parte de mà drentu aa Cà de l'Ou, marcà daa Punta da Turetta e daa Punta du Büsegu. In te st'area chi, l'intrà a l'é vietà du tüttu, tantu pe mà che pe tera, levou che pe'e ativitè de sucursu e de riserca scientifica, cun auturizasiun[2].
A Zona B, dita de riserva generale, a cröve a parte de meridiun de l'area prutetta, quella tra Punta du Cau in tu Cumüne de Portufin e Punta Ciappa in tu Cumüne de Camuggi, levou ün pasaggiu pe arivà in ta baia de San Fertuzu e a baia mexima. A pesca spurtiva a l'é permissa in ta Zona B sulu che ai rexidenti e ai centri pe'e imersciuin auturizè, cun auturespiratù a aia. Sulu da vixin a Punta Ciappa, au Dragun e aa Cumbea u l'é permissu de fà u bagnu e de imersciuin daa riva. In te sta parte de mà se ghe tröva a statua, de brunzu, du Cristu di Abissi[2].
A Zona C a l'é quella da riserva parsiale, ch'a cumprende e due pursiuin de costa ciü a punente e ciü a levante, saieva a dì u toccu tra Punta Ciappa, A Fuxe e Camuggi, levou u pasaggiu pe' arivà aa Fuxe, mentre da l'atra parte u se spande tra a Punta du Cau e u portu de Portufin e da questi chi versu a ciazza de Paraggi (levou u canà pe l'intrà au portu) e a Punta du Pedale. In ta zona C l'é permissu e ativitè sutt'egua, de faghe u bagnu e, cun di cuntrolli, a pesca spurtiva ascì[2].
Storia
[modìfica | modìfica wikitèsto]
L'Ente du Parcu de Portufin, cuscì cumme a sö evulusiun in Parcu Natürale Regiunale, u cumprende sulu che a parte de tera du Munte de Portufin, sensa interesà u mà cu'u bagna, ch'u l'é prutettu da de sö regule. Dau 2004 u l'é stetu purtou avanti aa Camia di Depütè a pruposta de mette insemme u Parcu Regiunale cun l'Area Marinn-a Prutetta pe turnà a üna gestiun a livellu nasiunale. Doppu üna discusciun aa Camia du 2007, in tu 2010, ai settantesinque anni daa fundasiun du parcu, l'é stetu prupostu d'azunze u parcu ai sciti prutetti da l'UNESCO, ma st'idea a l'é steta scartà daa cumisciun nasiunale in tu 2011. In tu 2024 s'é turna cumensou a parlà du prugettu du parcu nasiunale, cu'a pruposta de allargalu a ünze cumüni (Avegnu, Camuggi, Ciavai, Cicagna, Cuegia, Portufin, Rapallu, Reccu, Santa Margaita, Trebögna, Zuagi), ma e divixuin pulitiche e de serti Cumüni han fetu turnà u prugettu in sci trei Cumüni uriginali. Aa giurnà d'ancö, se speta u pasaggiu definitivu pe'a creasiun du parcu.
Piante e bestie
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Da gurgonia russa, Paramuricea clavata, in tu mà de Portufin
- A Eunicella cavolinii, üna gurgonia giana, a Portufin
In te l'area prutetta se trövan di pruei de aiga Posidonia oceanica, che crescian a nu ciü de 40 metri de prufunditè, in simma a di fundali d'ainin ben inlüminè. In te sti pruei ghe trövan riparu benben de bestie, cumme u gran musculu da Pinna nobilis, a cuscì dita gnacchera, ch'a l'é üna specie menasà daa sö caccia pe'i culesiunisti e dae moutie c'han purtou aa morte d'ün gran nümeru de ste bestie[3].
Ciü in bassu, in simma a di fundi düi, ghe cresce pe cuntra du curallu. Lì se ghe tröva de aighe che se sun adatè a de cundisiuin de poca lüxe, cumme e aighe verdi Halimeda tuna e Flabellia petiolata e l'aiga russa Peyssonnelia squamaria[4].
Au livellu de questi ghe cresce ascì de gurgonie, surviatüttu quelle russe (Paramuricea clavata) e quelle giane (Eunicella cavolinii). Sti ambienti patiscian u muntà de temperatüe, fetu ch'u porta ste bestie a muì, ciü che a pesca. Ün stüddiu u l'ha truvou che in te l'area prutetta u 51% fra e russe e u 36% de giane u l'é stetu curpiu da di arneixi pe pescà, a densitè de culonie l'é ligà in moddu streitu a quant'a l'é forte a pesca in te ün sertu scitu. Cunsciderou tütti sti prublemi, u l'é ben impurtante gestì cumme se deve e ativitè de l'ommu in moddu da prutezze sti ambienti[5].
Lucalitè
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Vista da Cà de l'Ou dau mà
- A Punta du Cau, Portufin
Daa tradisiun e dai pescuei ne vegne tanti nummi de scöggi, grotte e punte du prumuntoiu, che in parte sun ancun döviè pe'e ativitè d'ancö, surviatüttu cu'e imersciuin.
In scia costa a levante de Punta Ciappa se tröva üna grotta dita a Grotta di Gambai, mentre ciü avanti gh'é a Secca de l'Izuela, ün scöggiu cianellu tüttu sutt'egua. Dapoi se ariva aa Grotta de l'Eremittu, che pe üna storia du postu a saieiva steta a cà d'ün eremittu, e i sö resti saieivan cunservè in ta gexa da Rüa cumme reliquie de San Giuvanni. Cun l'andà avanti versu levante, se passa dunque aa Punta du Büsegu che, cu'a Baracca e a Punta da Turetta, furman a Cà de l'Ou. Pe üna storia, u numme de stu scitu u ne vegne dai tempi du cursà türcu Dragut, che chi u gh'avieva ascuzu ün tezou e truvou rifügiu, cu'a vivagna d'egua ch'a gh'é ch'a saieiva steta dövià tantu dai türchi che dai cuntrabandé. U numme da Turetta u ne vegne daa prezensa d'üna ture de guarda, feta costruì in tu Sinquesentu daa Repübblica de Zena pe cuntrastà u sfrouxu e i piratti[6].
Doppu gh'é a Punta de l'Indian, cu'i sö scöggi erti ch'a ricorda a faccia d'ün pellerussa, pe arivà dunca a San Fertuzu, duve gh'é a famuza abasia e a statua du Cristu di Abissi. Chi, duve u l'ariva u vapurettu pe Camuggi, l'é permissu de atracà e se tröva üna ciazza picinn-a, e l'imersciun ch'a l'é permissa in ta zona du Dragun e da Cumbea ascì. Doppu se incuntra a Secca "Gonzatti", a Secca Carega (ch'a piggia u numme daa sö furma), e a Targa Gonzatti, missa a regordu du Dario Gonzatti, mortu chi in tu 1947 mentre ch'u nüava sutt'egua. Poi, u Scöggiu du Rouiö, u l'é ditu anche u Scöggiu "Andrea Ghisotti", numme in memoia de ün futografu sutt'egua[6].
De de lì, se va avanti versu a Testa du Liun, che a ricorda ün liun cu'a bucca averta, pe arivà in tu teritoiu du Cumüne de Portufin, cu'u Scöggiu del Diamante e a Cala di Ingreixi, postu frequentou dai türisti ingreixi finn-a da l'Öttusentu. In sciu fundu du mà in ta zona dita du Rüfinà gh'é u relittu da Mohawk Deer, üna nave da caregu americann-a du 1896 che in tu 1967, alantù cu'a bandea du Canada, a l'é afundà a piccu. Ciü avanti, se incuntra e Fasce[7], a Cà Vexinà, a zona de Vitrà e a Cà du Scindicu, Punta de l'Artà, a riva au de sutta da gexa de San Zorzu e dunque a Punta du Cau. Au de là du Scindicu, pasou u portu de Portufin, se tröva ancun a Baia du Canun, Punta Caiega e a Baia de Niasca. Pe l'ürtimu, in tu Cumüne de Santa Margaita, se incuntra a ciazza de Paraggi, a Sarvea e Punta du Pedale, in scia fin de l'area de mà prutetta[6].
Notte
[modìfica | modìfica wikitèsto]- ↑ (IT) Area Marina Protetta di Portofino, Decreto istitutivo (PDF), in sce portofinoamp.it. URL consultòu o 10 arvî 2026.
- 1 2 3 4 (IT) Area Marina Protetta di Portofino, Regolamento di esecuzione e di organizzazione dell'AMP di Portofino (PDF), in sce portofinoamp.it. URL consultòu o 10 arvî 2026.
- ↑ (IT) Area Marina Protetta di Portofino, Le praterie di fanerogame marine, in sce portofinoamp.it. URL consultòu o 10 arvî 2026.
- ↑ (IT) Area Marina Protetta di Portofino, Il coralligeno, in sce portofinoamp.it. URL consultòu o 10 arvî 2026.
- ↑ (EN) F. Betti, G. Bavestrello, M. Bo, G. Ravanetti, F. Enrichetti, M. Coppari, V. Cappanera, S. Venturini e R. Cattaneo-Vietti, Evidences of fishing impact on the coastal gorgonian forests inside the Portofino MPA (NW Mediterranean Sea), in Ocean & Coastal Management, Vul. 187, 1 arvì 2020.
- 1 2 3 (IT) Area Marina Protetta di Portofino, Siti immersione, in sce portofinoamp.it. URL consultòu o 10 arvî 2026.
- ↑ Ufisialmente Cala del Prato
Atri prugetti
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Wikimedia Commons a contêgne di files in sce Area Marinn-a Prutetta de Portufin
Ligammi de föa
[modìfica | modìfica wikitèsto]- (IT) Area Marina Protetta di Portofino, Scitu ufisiale, in sce portofinoamp.it. URL consultòu o 10 arvî 2026.