Sâta a-o contegnûo

Cà de l'Ou

Sta pagina chi a l'é scrita in camugin
Da Wikipedia
CA
Sta pagina chi a l'é scrita in camugin
Vista da Cà de l'Ou cu'a turetta

A Cà de l'Ou (Cala dell'Oro in italian) a l'é ün'ansa in tu mà ai pé du Munte de Portufin. Pe'a parte d'egua a l'é drentu a l'Area de Mà Prutetta mentre e sö rive fan parte du Parcu Regiunale du Munte de Portufin. Chi u l'é vietou de faghe u bagnu, cumme parte da Zona Prutetta de tipu "A". A l'é cumpreiza in tu teritoiu du Cumüne de Camuggi, limità a punente da Punta Ciappa e a levante da San Fertuzu.

U valun da Cà de l'Ou u l'é caraterizou da derüi de cunglumerou, cun da maccia mediteranea finn-a in zü, che se caccian in tu mà. Stu valun u se tröva in tu mezu fra a costa du Munte Campann-a (340 m), a punente, e quella da Pertüzu di Croi (431 m) e a Costa da Fin a levante, che spartiscian a Cà de l'Ou dau valun de San Fertuzu. U se ghe pö arivà a pé da San Roccu, pasandu pe'a Murtua, e Baterie e u passu du Baxiu. Sti senté nu sun de lungu averti ma, a ogni moddu, aa Cà de l'Ou u nu se ghe pö intrà ni pe tera ni pe mà, scicumme ch'a l'é ün'area prutetta[1][2][3].

Pocu ciü a punente da Cà de l'Ou, in te ün'ansa picinn-a fra Punta Ciappa e a Punta du Büzegu, u se tröva finn-a üna grotta, dita a Grotta de l'Eremitta. Questa, ch'a se arve au livellu du mà, a l'intra in ta muntagna pe üna quarantenn-a de metri, cun quarche diramasiun picinn-a e daa furma a galeria ch'a tende a muntà[4].

Ciü che a belessa du scitu, in te l'Etè de Mezu sti posti ean vixitè de spessu dai piratti saraceni, che a döviavan cumme riparu natürale pe'i sö barchi, pe scaregaghe i maloppi e pe faghe de pruviste, grassie aa vivagna ch'a gh'é in scia riva. De ciü, de chi i piratti partivan pe atacà i barchi da caregu de pasaggiu, aprufitandu di mumenti de dificultè da Repübblica de Zena in te ste tere duve nu gh'ea de porti ben difeixi ma sulu de turi d'avistamentu di paixi amixi de Zena, cumme u Cumüne de Camuggi, u Cumüne de Rapallu e i muneghi de l'Abasia de San Fertuzu[1].

In tu 1561, cu'u cuntrollu definitivu da Repübblica de Zena e l'agiüttu da famiggia di Doia, s'é fabricou üna ture d'avistamentu, ch'a l'é ancun aa giurnà d'ancö a sula traccia da prezensa de l'ommu. Üna votta se credeiva che sta ture a fusse steta tià sciü dai spagnolli au tempu du Carlu V, pe l'aleansa de Zena cu'a Spagna, duve l'Andrea Doia u l'ea amiragliu. Pe sta raxun chi, ancun in tu Növesentu a l'ea cunusciüa cu'u numme, sbagliou, de "Furtin Spagnollu", mentre aa giurnà d'ancö a l'é ciü mensünà cumme a "Turetta Saracena". In tu Settesentu e in te l'Öttusentu, pe'u ciü ai tempi du Napuliun e in ti primmi anni da l'anesciun da Ligüria au Regnu de Sardegna, in te sti sciti u gh'é stetu ancun di cuntrabandé, cun di traffeghi tra a Ligüria, e izue da Tuscann-a e a Corsega, caregandu e scaregandu i maloppi e a sà in te di sacchi, pe muntà, cun gran periculu, sciü pe sti derüi. Propiu pe sta raxun chi, cu'u bezögnu de ciü cuntrollu, u s'é fabricou u Semafuru Vegiu e u Semafuru Növu[1][5].

Pe cuntu de üna legenda, ben cunusciüa au puntu da dila ünn-a de primme raxuin pe'u numme da regiun, u gran piratta saracenu Dragutte cu'a sö flotta, partindu da l'Africa du Nord e da l'Anatolia, u l'ea arivou in sce coste da Ligüria. Lì u l'aiva sachegiou varie sitè, pe pigiaghe cumme scciavu donne, ommi e figiö, in ta sö sfidda cuntru l'Andrea Doia[1].

Du 1557, doppu ch'u l'aiva sachegiou Reccu, u Dragutte u l'aiva purtou i sö barchi de frunte a Camuggi, ma u l'ha decizu de nu atacà l'Izua e u paize, forse pe'i scöggi e perché di sö barchi l'aivan mulou, pe andasene a Tünixi. Segundu a legenda, avanti de pigià u largu, u Dragut u s'ea purtou a levante, lungu a costa de Portufin, pe truvà ün postu duve ascundighe u sö tesoru, cun l'intensiun de turnà ciü avanti a pigialu. Arivou in te üna baia picinn-a, duve gh'ea üna grotta, u g'ha dunca ascuzu u butin e u l'é partiu pe l'Africa. Pasou dui anni, u Dragutte u l'é mortu in te l'ataccu au Forte de Sant'Elmu, a Malta, purtanduse in ta tumba u segretu in scia puzisiun du maloppu. Stu tezoru u nu l'é stetu mai ciü truvou e u s'é scuvertu sulu che quarche munea in te tütta sta parte de Rivea, cu'a Cà de l'Ou ch'a se dixe esse u postu in questiun[1].

Pe cuntu de ün'atra legenda e reliquie de San Giuan, cunservè in ta gexa de San Miché aa Rüa, pe davei saievan quelle de ün eremitta, ch'u saieva stetu in ta grotta picinn-a ch'a se tröva a punente da baia, dita, pe stu fetu, a Grotta de l'Eremitta[6].

  1. 1 2 3 4 5 (IT) Cala dell'oro, la spiaggia dei pirati, in sce casaviva.house. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  2. (IT) 189. SAN FRUTTUOSO DI CAMOGLI, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  3. (IT) 195. BAIA DI SAN FRUTTUOSO, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  4. (IT) Antro dell'Eremita, in sce catastogrotte.net. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  5. (IT) 517. SAN FRUTTUOSO, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  6. (IT) Cala dell'Oro: perché si chiama proprio così?, in sce iltigullio.com. URL consultòu o 9 lùggio 2026.