Sâta a-o contegnûo

Culoumbu Gajòun

Sa pägina chi l'é sccricia an uaröxiu
Da Wikipedia
UA
Sa pôgina chi l'è šcřicia an uařöxiu

Culoumbu Gajòun (Uô, 8 d'xiaimbře dei 1878 - Uô, 24 d'z'nè dei 1973) l'è štô in pueta che l'hô šcřiciu an dialetu uaröxiu.

Culoumbu Gajòun

Culoumbu Gajòun

Dôti persunôli

Nôscita: Uô, 8 d'd'xiaimbře dei 1878
Morte: Uô, 24 d'z'nè dei 1973

Ôtře infuimasiùgni

Mešté: antiquôriu, pueta

Culoumbu Gajòun l'è nasciü a Uô, an Véia Bisôgnu, a l'8 d'xiaimbře dei 1879 da Giaçeintu e Giaçeinta Gajòun, l'è štô tegnü a bataixmu da l'artišta savunaise Antoniu Brilla (1813 - 1892) ch'u s'třuôva lì per fè di lavùi a l'Ištitütu dei Madri Pie. Sò pôře, che l'eřa što surdô 'nt'ei batôie du Risurgimaintu, gnü Presidainte d'řa Sucietô Patriottica Uaröxia, u lauřôva c'me intaiadù, scultù du legnu e 'nduřatù mô l'è gnü asè cunusciü pr'ese štô ei přim futogřafu cun štüdiu a Uô. Řa môře l'eřa 'nvece cunuscioua per es'se misa an posa pei fradài Pietro e Tomaso Ivaldi tantu che i afrešcôvu ei vòte d'řa gexia paruchiôle.

Ei Gajòun l'hô lauřô per tanci ôgni c'me antiquôriu 'nt'řa bitéia dei pôře a Uô, dound'u viveiva an Piôsa Logia Vagia, e pöi a Zena cun dišcretu suciassu. Difôti lé u c'mençipia řa sò carieřa d'pueta sulu 'nt'ei cuntaštu du disôxiu suciôle dei přim dopu uèra e, anche dopu avai štramuô a Zena, dound'u štôva an Véia Maccagi, u cuntinua a cumpoun-ne pueséie e epigrômmi fein-na a i sò ürtimi giurni.

Antantu, 'nt'i veint'ôgni dei fascixmu, per uagnè ei cunsainsu d'řa giainte, u regime u urganiza dei fašte pupulôri ciamôie Vendemmiali: l'è propi 'nt'is cuntaštu ch'u fiuřiscia ei periudu d'ořu d'Gajòun, ch'u vega i sò cumpunimainti šcrove in gřande suciassu e godì d'lôiga difuxiòun 'nt'řa zona d'Uô.

Pocu přima d'muřì u lôscia i sò šcřici ai pitù Cav. Natale Proto per l'Archiviu štoricu d'l'Accademia Urbainse. Culoumbu Gajòun l'è mortu a Uô ai 24 d'z'nè dei 1973, a l'etô d'95 ôgni[1].

«U ciü bal celaste l'ho u çè, u spounta u sù
se smorta ei stele a tanta luxe e splendù.
Ei eibe anrusaròie i pan tanci brilanti,
i uxei i salütu u sù cun i so bei canti.
D'argiàintu i pan i fiümi dei paise
che u po ciù balu, cme 'ndřàinta a na curnixe.
Ansurgnaròia ra tèra a dixe n'urasioun,
e i nostri fiümi i 's boxiu 'n foundu du geiròun.
Füsa 'nt'in sulu amù l'éua a cameina
versu ra quieta cianüra lisciandrèina
»

(Culoumbu Gajòun, Uò' a l'áiba[2])

Ant'ei 1919 Culoumbu Gajòun u püblica 'nt'ei Corriere delle Valli Stura e Orba ia pueséia Mangia ti ca mangiu mi e, l'ônnu dopu, U crescia tutu, dui cumpunimainti che i denounsiu řa třôgica cundisiòun ecunomica du taimpu, segnô da řa fôme, da l'aumaintu di přexi e da řa disucupasiòun.

U püblica anche ei pueséie Peia u santé e Feja a lavè an çima a l'Emancipazione, giornale socialista, ch'u dvainta peřò vitima dei agresciugni fasciste. 'Nt'ei 1923 alantuřa u püblica an çima a u Giornale d'Ovada, Eco dell'Alto Monferrato, giurnôle lucôle d'išpiřasiòun fascista, Ra batàia 'ncù scipèinte. Ad ogni modu, i temi dound'u se 'nversa u xlançu liricu d'řa meiu pueséia d'Gajoun i sòun suvřatütu řa natüřa, řa tèra natôle, ei paesôgiu, ei moundu campagnòlu, ei feie d'řa campôgna, l'oua e i véin dei culein-ne d'Uô.

Štampô a Zena 'nt'ei 1944, Niappe l'è 'n puemetu burlešcu an çima ai persunôgiu da dounda l'opeřa a péia u nume. Niappe, nume ipocorišticu per Giuxappe, l'è in cuntadéin sempliciottu saimpře přountu a cuntè ei sò štorie pein-ne d'esagerasiòun per blaghè o ei sò dixlipe redicule, cundéie cun ia gřôssa cumicitô pupulôre. Comounque Gajòun l'è arscì a fè d'in persunôgiu d'řa šchernia pupulôre na figüřa per nainta šciôta che, de d'lô d'řa sò ingenuitô, l'è taincia d'irunéia, d'umanitô e sovřatütu d'in carôtere arxiulì.

Staisa třa řa féin di ôgni Çinquanta e i přimi di ôgni Sciuscianta, řa racòlta d'epigrômmi I limùgni du Dè l'è na cronaca murôle d'isu taimpu, ch'a tratôva i ašpetti ciü rediculi mô anche třôgici du sgòundu dopu uèra.

Ant'ei 1963 l'Accademia Urbainse a püblica l'Antologia Ovadese cun dei opeře d'l'autù, a cüřa d'Miliu Cošta.

  1. ↑ URBS, settembre-dicembre 2017
  2. ↑ Costa, 1963, p. 20

Culegamainti de föřa

[modìfica | modìfica wikitèsto]