Giustexine

Sta pagina chi a l'è scrita in priéze
Da Wikipedia
(Rindirisòu da Giustennixe)
PR
Sta pagina chi a l'è scrita in priéze
Giustexine
comùn
Giustexine – Stemma
Giustexine – Veduta
Giustexine – Veduta
A frasiún de San Michê vista da San Luénsu
Localizaçión
StâtoItàlia Itàlia
Región Liguria
Provìnsa Savuna
Aministraçión
ScìndicoMauro Boetto (lìsta cìvica "Uniti per Giustenice") da-o 26-5-2014 (2º mandòu da-o 27-5-2019)
Dæta de instituçión1861
Teritöio
Coordinæ:44°10′19.76″N 8°14′46.15″E / 44.172156°N 8.246153°E44.172156; 8.246153 (Giustexine)
Altitùdine140 m s.l.m.
Superfìcce17,22 km²
Abitanti995[1] (30-6-2019)
Denscitæ57,78 ab./km²
FraçioìnSan Luensu (cun Bessu, Vìlla , Vilétta)
San Michê (cun Còsta, Valsùrda, Furèstu, Cianassu e Sérèi)
Comùn confinantiA Prìa, Bardenèi, Löa, Magiö, Ù Tû
Âtre informaçioìn
CAP17027
Prefìsso019
Fûzo oràrioUTC+1
Còdice ISTAT009031
Cod. cadastrâE064
TargaSV
Cl. scìsmicazöna 3 (sismicitæ bàssa)[2]
Cl. climàticazöna D, 1 696 GG[3]
Nomme abitantigiusteniezi
Sànto patrónsan Luénsu
san Michê
Giórno festîvo10 agùstu
29 seténbre
Cartògrafîa
Màppa de localizaçión: Liguria
Giustexine
Giustexine
Giustexine – Mappa
Giustexine – Mappa
Pusisiún du cumüne de Giustexine inta Pruvinsa de Savùna
Scîto instituçionâle

Giustexine (Giüstéscine in-ta grafîa de l'armanàccu, Giüstexine ascì, Giustenixe a-A Prìa, Giüstèixe in bardenollu, Giüstènexi in arbenganeze) u l'è 'n cumǜn sparsu de 995 abitanti in-ta Pruvinsa de Savùna (dêti agiurnê a-u 2019).

Giugrafîa[modìfica | modìfica wikitèsto]

U teritôiu de Giustexine u se tröva lungu a valle du turènte Scarinciu, ch'u cunfluîsce a u fundu du paîze in ta scciumèa Maémua. A pàrte bassa se caraterizza pe a cultivasiun de üga e urîve a fasce, a zona ciü muntagnûza a l'è pîna de frascini e carpìn, cun n'estensciun ch'a a riva fin a u Munte Carmu de Löa (1389 m in sce u livéllu du mâ), Bric Agnellin (1335 m) e du Zuvu de Giustexine a 1200 m. Vixin a u Bric Tampa (846 m) se tröva a grotta di Scöggi Negri, cun üna de ciü inpurtànti attivitê carsciche da regiun Ligüria.

Stòja[modìfica | modìfica wikitèsto]

U numme "Giustexine" u deriveréa da 'n fàttu stojcu du tènpu de Guêre Püniche fra i eserciti cartaxineixi e di Rumèn, dunde a lucalitê a l'è stêta devöâ cumme sede de aministrasiún giudisiaria, asucià a-a denuminasiùn de Jus-Tenens c'u vö dî "tégnì giustisia".

Se de fùnti vàn a atestâ i primmi insediamènti in te l'epuca bizantina (prubabilmente in lucalitê Vìlla), a fundasiùn du burgu de San Michê cun üna de primme citasiui a l'è du 1248 inte in attu du 5 d'arvî firmòn da Bunifassiu de Clavesana. Asugétòn a-abasia de San Péu da vaâ du Varatella, pressu Tuiràn, u finisce fra i dumîni da Diocexi de Arbenga e Inperia e ascì sùtta i marchexi Du Caretto (in-tu XIII seculu e XIV seculu). Cun a bulla papale de Urbano VI e zone de Giustexine, Túian, Borzi e da A Prîa vegnan cuntrulê da Repübbrica de Zena a cumensâ da u 1385.[4]

Da-a primma metê du XV seculu, pe 'na seje de fêti, u paîze de Giustexine u ritùrna sutta i De Carettu. 'Sta növa parentexi finì peò préstu, perché u castellu u vegne assediòn pe cumandu du capitàn Peu Fregusu, de Zena c'u custrinze a-a rêza i dùi frê Galeotto e Giovanni Du Carettu aturnu a u 18 avrî 1448: questu evéntu vegne ancùa aù revucòn da u fulclure grassie a e celebrasiui du Lüggiu Medievale.

Cun Napuleun Bunaparte da-u 2 dixénbre 1797 a lucalitê a l'hà fòn parte du Dipartimèntu da scciumèa Maémua, a l'internu da Repübbrica Ligüre. In tu 1815 vegne inglubòu in te a pruvinsa de Arbenga du Regnu de Sardegna, segundu u Cungrèssu de Vienna du 1814, e da lì u fajà parte de l'Italia ünîa.

I ürtimi agiustamènti avêgnan cun u distaccu da frasiún Bringhiera che aù a fa parte du cumün du . L'ha fêtu parte fin a u 2008 da Cumunitê muntâna du Pullupixe, pòi divegnüa fìn a-u 2015 Uniùn di cumüni da Rivêa de Pàrme e di urîvi. Fra u 2016 e u 2018 u l'éa parte de l'Uniùn di cumüni da Vaâ du Maémua, assemme a U Tû e Magiö.

Abitanti[modìfica | modìfica wikitèsto]

Vista de frasiùi du funduvalle da-a ciassa de San Michê (Serèi de Sutta, Serèi de Surva, Prìn e Cianassu)

Frasiui[modìfica | modìfica wikitèsto]

Giustexine u l'è 'n cumun sparsu, c'u cunprende ciü frasiúi e burghê, segundu u statüu cumünàle San Luénsu e San Michê e nu sùn cunsciderabili cumme frasiúi, ma cumme i nuclei custitutîvi du cumün, da questi dunca i dipendan risperivamènte e frasiùi de Bessu, Vìlla e Vilétta pé u prìmmu; Costa, Valsùrda, Furèstu, Cianassu e Serèi pé u segundu.[5] Cunscideràndu a divixùn in burghê (devöâ ascì inte manifestasiùi e inte rievucasiùi stojche) e ghe sun:

  • San Luénsu (Sede du cumun, a cùnta 366 abitànti[6])
  • San Michê (Zona du centru stojcu, a cùnta 24 abitànti in-tu burgu[7])
  • Santa Libera (Zona du funduvalle, divîza in tréi burghê: Serèi de Sùtta o Inferiuri, c'a cûnta 38 rexidènti[8], Sérèi de Surva o Superiuri e Sérèi Prin)
  • San Martin (C'u cunprende ascì a burgâ de Valsurda, cun 40 abitànti[9])
  • Capeletta (Cun ascì e lucalitê de Cà ai Bûri e de Furèstu, a cûnta in tutâle 83 persùne[10][11])

Cunfin[modìfica | modìfica wikitèsto]

U cunfîna cun i cumüni de: A Prìa e Löa a sud, Bardenèi e Magiö a nord e Ù Tû a levànte.

Evulusiùn demugràfica[modìfica | modìfica wikitèsto]

Abitanti censîi[12]

Minurànse furèste[modìfica | modìfica wikitèsto]

Segundu u ISTAT, a-u 31 dexenbre 2014, a Giustexine ghe sun 13 rexidenti furèsti.

Pòsti de interesse[modìfica | modìfica wikitèsto]

Architetüe Religiûze[modìfica | modìfica wikitèsto]

Pé a Gêxa u teritòiu cumünàle de Giüstexine u l'è parte de 'na sùla parocchia, ciamà Parocchia di Santi Luénsu e Michê, sta chi a cunprende:

  • Gêxa de San Michê, a l'è scitüâ inta ciàssa da frasiún de San Michê, in sce in âtu pözzu, a strutüa udièrna a saiéva stêta uriginâ da in edifissiu ciü antìgu, rimanezòn du XII seculu. E ürtime mudifiche e saiêvan stête fête du 1596 quande e ghe vegnan zûnte e dùi navê de làtu, in stìle baroccu.
  • Atôiu da Nostra Scignüa da Neive (a San Michè), cunusciüu ascì cumme Atôiu di Disciplinê u l'è de antìga fundasiún (prubabilmente XV-XVI seculu), se tröva in sce u côlle de rinpèttu a-u castêllu, dâre a-a paruchiàle. U l'è famùzu pé uspitâ a cunfraternita di disciplinê (in zeneze Cazàssa), zà atîva inta vaâ du Scarinciu da-u XIII seculu.
  • Gêxa retòja de San Luénsu Martire, se tröva in-tu sentru de San Luénsu, a l'è a gêxa retòja da parocchia e a cunserva in inpurtante organu di inìssi du XX seculu.
  • Atôiu da Immaculà, u se tröva a San Luénsu.
  • Capeletta de San Martin, a l'è üna de gêxe ciü véggie da zòna, zà sità da-e fùnti in-tu VIII seculu, fundà lungu u sentê steròn c'u u pòrta a Ransi da Prìa a l'à cuvèrtu ina pusisiùn inpurtante pé vìa da sö pusisiún.
  • Capeletta de Santa Libera e Sant'Antoniu, a l'è üna gēxétta c'a se tröva inta lucalitê di Sérèi Inferiùri a u margine da stradda pruvinsàle e a dâ u numme a-a burgâ de Santa Libera. A l'è caraterizâ da 'n canpanì a véja, datòn 1885.
  • Capeletta da Nostra Scignua de Lourdes, a dà u numme aa burgâ de Capeletta, scitüa in frasiùn Furèstu a l'è ugettu de devusiún da i abitànti du pòstu.
  • Culonna da Madonna di Poveri, a-u Cianàssu (lucalitê ai cunfìn cun i Sérèi, faxente peò parte da cuntrâda de San Michê).

Architetüe Militari[modìfica | modìfica wikitèsto]

Castéllu di Del Carretto[modìfica | modìfica wikitèsto]

Inta lucalitê de San Michê, surva e de rinpèttu a-a gêxa paruchiàle a se tröva l'ânplia zòna cianélla da-a furma de nîu d'àquila i se trövan i rèsti du Castéllu fundòn dai marchezi del Carretto, che ai tenpi de Enrico II (atùrnu a-u 1200) i l'éan scignùi de Nòi e de Finâ. L'è dunca cu-a fundasiùn du Burgu de Finâ che, pé rafursâ i dumìni lucâli, u vegne acquistòn l'edifissiu presendentemènte in màn ai vescuvi arbenganézi. A vegne cuscì rinfursâ a strutüa de Giüstexine, antigamènte custruîa dai bizantìn. Inti vàri avenimènti chi i veggan prutagunìsti i marchezi de Finâ, i scignùi de Milan e a Repübbrica de Zena u castéllu u vegne derucòn in-tu 1477, poi devöòn dai zenezi e dunca aù i se pònan amiâ sùlu i rèsti da furtessa rimanezà sutta questi, che cun a perdita de inpurtànsa du feudu i vàn a abandunalu prugrescivamènte.[13][14]

Architetüe sivîli[modìfica | modìfica wikitèsto]

A San Luénsu, inta ciàssa du Custìn u se tröva u stòjcu sedîle in prîa de Finâ, a dimustrasiùn de l'ativitê giudissiaria c'a a l'ha caraterizòn u paîze antigamènte. De paéggia fabricasiùn e mezüe de l'öiu e du vìn datê 1606, ancö cunservê in-tu palassu du cumüne.[4]

Ecunumîa[modìfica | modìfica wikitèsto]

L'ecunumîa lucâle a l'è bazâ in sce l'agricultüa e l'alevamèntu. Prezente ascì ina picîna zona cumerciâle-industriâle, ai cunfìn cun A Prìa, dunde tröva inpiêgu a magiurânsa da pupulasiùn.

Cultüa[modìfica | modìfica wikitèsto]

Dialettu Giustenieze[modìfica | modìfica wikitèsto]

U dialettu parlòn in te quéstu paìze u fà parte du gruppu Ligure séntru ucidentàle, scimile a-u vixìn dialettu priéze, anche se u prezénta de inflesciùi da-e parlê de Bardenèi (particulâre parlâ ciü ligâ a-u valburmidéze) de Tuiàn (ciü scimile a l'arbenganéze).

Da l'estê 2021 a l'è stêta inbastìa ina növa òpera de cartelunìstica stradâle, cun ascì di cartelli in-tu dialettu lucâle, pé e lucalitê che e g'han 'na tradusiùn in léngua ligüre.[15]

Asuciasiùi[modìfica | modìfica wikitèsto]

Inpurtànte ascì l'asuciasiun cultürale Jus Tenes, che u urgànissa incòntri e fëe in tu paìze (e a partecipa ascì cumme sòcciu a-a Cunsulta Ligure[16]), cun a partecipasiùn ascì du sìrculu "A cà cumüna" de San Michê.

Istrusiùn[modìfica | modìfica wikitèsto]

In-tu teritòiu cumünàle se trövan e scöe statali "Don Noli" (a scöa materna) e "Sandro Pertini" (a scöa elementàre, cun a séde in-tu palassu cumünale), ragrupê inte l'istitüu cunprenscîvu da Prìa.

Persùne culeghê a Giustexine[modìfica | modìfica wikitèsto]

José Serrato, ecunumista, 24° prexidente de l'Uruguay (fra u 1923-1927), u l'éa uriginàiu da frasiùn di Sérèi de Srua.

Feste e fêe[modìfica | modìfica wikitèsto]

Rievucasiùi stojche[modìfica | modìfica wikitèsto]

O mæximo argoménto in detàggio: Lüggiu Medievale‎.
  • Lüggiu Medievale: rievucasiùn stoica e séna medievâle, l'ürtima setemâna de lüggiu, inta lucalitê de San Michê. U prezénta ascì u curtéu di rappresentanti de cuntrâde e, da u 1981, u "Paliu di Carri" cu fa riferiméntu all'assediu du castellu da parte di Zenezi.

Âtre manifestasiùi[modìfica | modìfica wikitèsto]

Ghe sun ascì:

  • JUSTaNICE Rock: festa muxicale a San Miché, cun cuxina tipica, bira e u rock 'n roll.
  • Grande Sagra gastrunomica: a se tegne a lüggiu primma du paliu, cun i prudotti tipici liguri da tastâ grassie ae cuxîne inta ciassa de San Michê.
  • Castagnà a San Martin: pé a festa de San Martin (11 nuvenbre) u se inbastisce u ciassà davanti a a gêxa cun e tipiche pustasiùi pé fâ e rustìe.
  • Teàtru dialettàle: u se tegne storicamènte a San Luensu, in-tu "salun de feste".
  • Feste patrunàli de San Michê e de San Luénsu: cun a relatìva prucesciùn in-tu paîze, c'a vegghe ascì a partecipasiùn de varie cunfraternite lucali.

Vie de cumünicasiùn[modìfica | modìfica wikitèsto]

U cumün de Giustexine l'è atraversòn da-a stradda pruvinciale 24 (SP24), c'a a culêga cun A Prìa, âtre stradde minùri e culegan e varie frasiùi, cumme quella che dai Sérèi Superiùri a porta a Bringhiera (U Tû), o quella che a porta versu Ransi da San Martin.

Amministrasiún[modìfica | modìfica wikitèsto]

U palassu du cumüne a San Luénsu

Scindico: Mauro Boetto (Lìsta cìvica) da-o 26/05/2014 (2° mandâto)
Çentralìn do comùn: 019 637145
Email do comùn: info@pec.comune.giustenice.sv.it

Perîodo Prìmmo çitadìn Partîo Càrega Nòtte
28 arvî 1988 22 mazzu 1990 Agnese Fiallo Indipendente Scindicu
22 mazzu 1990 24 arvì 1995 Agnese Fiallo Demucrasîa Cristiâna Scindicu
24 arvî 1995 14 zügnu 1999 Giuseppe Morro lìsta cìvica Scindicu
14 zügnu 1999 14 zügnu 2004 Giuseppe Morro lìsta sivica Scindicu
14 zügnu2004 8 zügnu 2009 Lazzaro Giordano Serrato lìsta sivica scindicu
8 zügnu 2009 25 mazzo 2014 Ivano Rozzi Per Giustenice
(lìsta sivica)
Scindicu
25 mazzu 2014 27 mazzu 2019 Mauro Boetto Uniti per Giustenice
(lìsta sivica)
Scindicu
27 mazzu 2019 in càrega Mauro Boetto Uniti per Giustenice
(lìsta civica)
Scindicu

Nòtte[modìfica | modìfica wikitèsto]

  1. Dato Istat - Rexidenti a u 30 zügnu 2019.
  2. Clascificaçion sismica (XLS), in sce protezionecivile.gov.it.
  3. Lézze 26 agósto 1993, n. 412, alegòu A, Tabélla di gràddi/giórno di Comùn pe Región e Provìnsa (PDF), in sce efficienzaenergetica.acs.enea.it, 1 màrso 2011, p. 151. URL consultòu o 25 arvî 2012.
  4. 4,0 4,1 (IT) U Cumüne, a stòia, in sce comune.giustenice.sv.it. URL consultòu o 22 zùgno 2021.
  5. (IT) U Statüu de Giustexine, in sce comune.giustenice.sv.it. URL consultòu o 2021-06- 22.
  6. (IT) A frasiùn de San Luénsu, in sce italia.indettaglio.it. URL consultòu o 22 zùgno 2021.
  7. (IT) A frasiùn de San Michê, in sce italia.indettaglio.it. URL consultòu o 22 zùgno 2021.
  8. (IT) A burgâ di Sérèi de Sutta, in sce italia.indettaglio.it. URL consultòu o 22 zùgno 2021.
  9. (IT) A frasiùn de Valsurda, in sce italia.indettaglio.it. URL consultòu o 22 zùgno 2021.
  10. (IT) A frasiùn de Furèstu, in sce italia.indettaglio.it. URL consultòu o 22 zùgno 2021.
  11. (IT) Capeletta-Bûri, in sce italia.indettaglio.it. URL consultòu o 22 zùgno 2021.
  12. Statìstiche I.Stat - ISTAT;  URL consultòn u 30-12-2023.
  13. (IT) U castellu di Del Carretto de Giustexine, in sce comune.giustenice.sv.it. URL consultòu o 22 zùgno 2021.
  14. Giustenice:Luglio Medievale 2018, Giustexine, Circolo Culturale Jus Tenes, lûggio 2018.
  15. (IT) A Giustexine a rîva a növa cartelunistica, in sce ivg.it. URL consultòu o 10 lùggio 2021.
  16. Sòcci da Cunsulta Ligure, in sce consultaligure.org. URL consultòu l'11 màzzo 2021.

Âtri prugètti[modìfica | modìfica wikitèsto]

Contròllo de outoritæVIAF (EN255380383 · WorldCat Identities (EN255380383