Quésta pàgina a l’é semiprotètta. Pêu esê modìficâ sôlo da uténti registræ

Internet

Da Wikipedia
Sata a-a navegassion Sata a-a serchia
ZE
Quésta pàgina a l'é scrîta in léngoa zenéize
AcLiBr.jpg

A Grafîa adeuviâ a l'é quélla de l'Académia Ligùstica do Brénno

'Na parte picinn-a da ræ in gîo a Wikipedia, raprezentâ da-i coscì dîti hyperlinks

Internet a l'é 'na ræ a acesso pùblico ch'a conette varri dispoxitivi ò terminâli in tùtto o mondo. Internet da-a seu nascita o raprezenta o prinçipâ mezzo de comunicaçion de massa, ch'o l'òffre a-e personn-e 'na grande quantitæ de contegnûi informativi e de serviççi.

Se parla de 'na interconescion globâle tra ræ informatiche de natûa e estenscion dispægia, poscibile graçie a 'na suite de protocòlli de ræ dîta "TCP/IP" da-o nomme di doî protocòlli prinçipâ, o TCP e l'IP, che costitoiscian a "léngoa" comune pe fâ parlâ tra liâtri i computer conessi (i host) a l'Internet. Difæti i host en interconessi e comunican a un livello superiôre indipendentemente da l'architetûa hardware e software che gh'an sotta, coscì a l'é garantîa l'interòperabilitæ tra scistêmi e sottoræ fixiche despægie.

Da l'iniçio di anni novanta do neuveçento, a vegnûa e a difuxion de l'Internet e di seu serviççi (insemme a âtre invençioin comme i telefonin e o GPS) an raprezentòu 'na vêa rivoluçion tecnològica e sòcio-coltuâ e ascì un di motoî do svilùppo econòmico mondiâ inte l'anbito de l'Information and Communication Technology (ICT).

Atri progètti

Contròllo de outoritæLCCN (ENsh92002816 · GND (DE4308416-3 · BNF (FRcb12337059x (data) · BNE (ESXX535672 (data) · NDL (ENJA00841024