Lengua brigašca
Câa
(Rindirisòu da Lenga brigašca)
BR |
'Šta pagina la é scrita ën brigasch |
| Brigàsco Brigašc | |
|---|---|
| Parlòu in | |
| Regioìn | Triuera (Rêaud, Vërdeggia) Ra Briga Àuta, Ormea (Viuzena) Ra Briga, Murignòo |
| Parlànti | |
| Totâle | ~500 |
| Clasificaçión | |
| Filogénexi | Lengoe indoeoropêe Itàliche Romànze Romànze òcidentâli Gallo-Itàliche Lìgure Lìgure alpìn Brigàsco |
| Còdichi de clasificaçión | |
| Glottolog | alpi1239 (EN)
|
| Linguasphere | 51-AAA-og
|
A lengua brigasca la é 'na variante da lengua lìgüre parlàa 'n Terra Brigasca.
Descrisiun e štoia
La é cunsidëràa (da ri ussitani) 'n parlàa dë transissiun tra 'r lìgüre e a lengua ussitana.
Brigašc |
Ligüre |
Ussitan [1][2] |
Italiàn |
|---|---|---|---|
| labrena / cansëneštr | labrena | labrena | salamandra |
| jlaus o žlaus | lampu | lhauç | lampo |
| binèe | binélu | besson, gemel | gemello |
| causée/cuusée | scarpa | grolla | scarpa |
| fudìi | scussà/fudà/faudà | faudilh, faudal | grembiule |
| ren | ninte-nièn-rèn | ren | niente |
| cücren | carcosa/caicherèn | quauquarren | qualcosa |
| lögn | luntàn/lògni | luenh | lontano |
| arè | de tüttu/ aréu | a raitz | completamente |
| Dëneàa | Denâ, deinà | Deineal, Chalendas | Natale |
| beàa/bearera | béu / beà | bealera | canaletto |
| agüglia/agüya | aguggia/aguglia | agulha | ago |
| ciü - mai | ciü | mai | più |
| cian | cian | c(l)han, pl(h)an | piano |
| sciu(u) | sciùa/sciura | fl(h)or | fiore |
| ciau | ciave | cl(h)au | chiave |
| ögl/öy | öggiu/öju/ögliu | uelh | occhio |
| pont | punte/ponte | pont | ponte |
| porc | porcu | pòrc | maiale |
| muragn | meaia/müàglia/müragni | muralha, mur | muro |
| dëvìa | spasuia/ràma | escoba | scopa |
| dëraira | senté/camin | sentièr | sentiero |
| fea | pégua/ féa | fea, feia | pecora |
| abeglia/abeya | ava/ àve | abelha | ape |
| aré | mutòn/mautùn | aret | montone |
| vurp / rinard | gurpe, vurpe | volp, rainard | volpe |
| sëngriée | cinghiale | singlar | cinghiale |
| ruà | burgà | ruaa | borgata |
| femna | muié/dona | femna, molher | moglie |
| om | maìu | òme | marito |
| marì | gramu | marrit, chaitiu | cattivo |
Vèrbi
| Përsuna | Prunome | Vuže |
|---|---|---|
| Mi | e | sun |
| Ti | ti | esti |
| - | l' | è |
| Nue | e | sem/sema |
| Vue | e | sé |
| Ili | i | sun |
| Përsuna | Prunome | Vuže |
|---|---|---|
| Mi | e | ai |
| Ti | ti | à |
| - | l' | àa |
| Nue | e | avem/avema |
| Vue | e | avé |
| Ili | i | àn |
Prëverbi
Tra i mödi d'dii che i sun arcögl'ti 'nt'u librë Il sapere degli upeghesi i s'truvo[4]:
Ën Carnin ëndairi për fémëne ma nun per vache
Èssu cum'quili d'Viura, chi li diižu ch'li van e li i štan ëncoo in'ura
Cum ër Santa Bibiana l'ën fa quaranta dì e na sëtemana
Nòtte
- ↑ (varietàa d'Rucaviùn e d'Rubilànt)
- ↑ Lorenzo Artusio, Piermarco Audisio, Gianni Giraudo, Eliano Macario, Disiounari Ousitan Roubilant - Roucavioun
- 1 2 (LIJ, IT, FR) Noterelle morfologiche brigasche (PDF), in A Vaštera, šcartari de gènte brigašche, n. 53, Taggia, Tipografia S. Giuseppe, 2012, pp. 11-12. URL consultòu o 24 zùgno 2023. Erô inte nòtte: Paràmetro no vàlido into tag
<ref> - ↑ (LIJ, IT) Luisa Lanteri e Carlo Lanteri, Il sapere degli Upeghesi, Arbenga, Associazione Fondiaria Upega, 2015.
Bibliografîa
- (LIJ, IT) Werner Forner, Brigasco roiasco, in R Ni d'aigüra, n. 5, 1986, pp. 4-6.
- (IT) Giulia Petracco Sicardi e Emilio Azaretti, Studi linguistici sull'anfizona Liguria-Provenza, in Dizionario Etimologico Storico Ligure, Lisciandria, Edizioni dell'Orso, 1989, pp. 11, 62. URL consultòu o 12 màzzo 2021.
- (IT) Werner Forner, L'intemelia linguistica (PDF), in Intemelion, vol. 1, Accademia di cultura intemelia, 1995, pp. 67-82.
- (FR) Werner Forner, La fumée et le feu. À propos des tentatives de délimitation de l'aire occitane sud-orientale. Première partie: De 1850 à 1950, in Mélanges dédiés à la mémoire du Prof. Paul Roux, La Farlède, 1995, pp. 155-180.
- (IT) Fiorenzo Toso, Il brigasco e l'olivettese tra classificazione scientifica e manipolazioni politico-amministrative (PDF), in Intemelion. Cultura e territorio - Quaderno annuale di studi storici dell'Accademia di cultura intemelia, n. 14, 2008. URL consultòu o 12 màzzo 2021 (archiviòu da l'url òriginâle o 22 lùggio 2011).
- (IT) Fiorenzo Toso, L'occitanizzazione delle Alpi Liguri e il caso del brigasco: un episodio di glottofagia (PDF), (ed.) Albina malerba, 2009, pp. 177-248.
Vôxe corelæ
Colegamenti esterni
- (LIJ, IT, FR) Come si dice a...(Realdo/Upega/La Brigue/Verdeggia/Piaggia/Carnino/Viozene) ?, in sce chambradoc.it. URL consultòu o 12 màzzo 2021.
- (IT) I Brigaschi: una nuova minoranza?, in sce rivistaetnie.com. URL consultòu o 12 màzzo 2021.
| Contròllo de outoritæ | BNF (FR) cb155153975 (data) |
|---|
