Locomotîva FS E.646

Da Wikipedia
Sata a-a navegassion Sata a-a serchia
ZE
Quésta pàgina a l'é scrîta in léngoa zenéize
AcLiBr.jpg

A Grafîa adeuviâ a l'é quélla de l'Académia Ligùstica do Brénno

FS E.646 / E.645
Locomotîva elétrica
FS E646 196 Palazzolo sull Oglio 20140302.JPG
E.646.196, restaorâ inta livrêa originâle, fèrma inta staçión de Palazzolo sull'Oglio
Ànni de costruçión 1958-1967
Ànni de esercìçio E.646: 1958-2009
E.645: 1958-2008
Quantitæ prodûta E.646: 235
E.645: 90
Costrutô TIBB
Longhéssa 18 290 mm
Larghéssa 3 013 mm
Altéssa 4 296 mm
Rodiggio Bo'Bo'Bo'
Alimentaçión 3 kV CC

E E.646/E.645 êan de locomotîve elétriche pe trêni pasagê (E.646) ò trêni mèrçi (E.645) comisionæ da-e Ferovîe do Stâto in sciâ fin di anni 1950 e ritiæ da-o servìçio into 2009.

Stöia[modìfica | modìfica wikitèsto]

'Na vòtta finîo de tiâse sciù da-a goæra, e ferovîe àn comensòu a amiâ avanti. E locomotîve che gh'àivan aprêuvo, fra-e quæ e E.626/E.428/E.636, êan de vêgia progetaçión, e n'êan manco goæi poténti e velôxi. E ùniche che fòscia andâvan bén êan e E.428, che gh'àivan però di problêmi de stabilitæ a velocitæ èrte e n'êan fæte pi-ê lìnie che montâvan tròppo. Éimo ascì inti ténpi da grande inmigraçión e gh'êa de beséugno de 'na nêuva locomotîva ch'a fisse bónn-a a trainâ i grendi diretìscimi da-o meridión, i quæ, de vòtte, poéivan avéighe ciù de vinti vagoìn. Inandiòu o progètto, into 1956 a TIBB a n'à cominsòu a prodoçión industriâle e inte l'òtôbre do 1958 i primmi çinque protòtipi (E.646.001/005) són dæti a-e FS. Ste locomotîve chi gh'àivan in nêuvo tîpo de trasmisción (dîta a "anello ch'o balla") e di nêuvi motôri ciamæ tipo 82-333FS, bén ciù potenti di quelli ch'êan adêuviæ primma. Dòpp'avéile provæ, e FS àn decîzo de ordinâ a primma série de 32 motrîce. Ste chi condividéivan, comm'i protòtipi, a strutûa co-e E.636, ma o caréllo o l'êa ciù cùrto. E primme chinze (E.646.006/020), adêuviæ pe-i trêni pasegê, gh'àivan in rapòrto de trasmisción 25/64 e 'na belìscima livrêa grîxo néggia e vèrde magnòlia, ch'a se destacâva asæ da-i coî tìpichi do ténpo (a ciù parte castan/izabèlla).

E.646 de prìmma série co-o trêno azùrro

Sta çèrnia chi a no l'êa sôlo na cösa estética: e FS, infæti, voéivan dâ 'na nêuva inmàgine de lê dòppo e devastaçioìn da goæra. E âtre dîsétte (E.646.021/037), pensæ pe-i mèrçi, êan dotæ de 'n rapòrto 21/68 e de 'na clàscica livrêa castan/izabèlla. Queste ùrtime, pe mostrâ a diferénsa, sòn stæte nomeræ E.646.201/217 into 1961, pe pöi êse torna cangiæ in E.645.001/017. Anche quelle pe-i pasegê àn subîo de modìfiche: dòppo o cangio do rapòrto into 21/68 e da livrêa into castan/izabèlla, son pasæ a-i nùmeri E.645.018/032. Da-o 1961 a-o 1967 son stæte costroîe e âtre 258 motrîce da segonda série (E.646.006/013-020/210--E.645.033/093), chi-êan caraterizæ da 'n nêuvo frontâ ciù ciàtto con doî sôli barconétti. A livrêa a rispetâva a divixón da primma série: vérde magnòlia/grîxo néggia pi-ê E.646, castan/izabèlla pi-ê E.645, inte tùtti doî i câxi fæta ciù preçiôza da de modanatûe d'alumìnio che percorîvan tùtta a càscia. E E.646 de segonda série son diventæ in scìnbolo de Ferovîe italiann-e, e son sùbito stæte adêuviæ pe-i trêni ciù inportànti e velôxi. E E.645 ascì, scibén ch'êan stæte pensæ pe-i mèrçi, vegnîva de spesso adêuviæ pe-i pasegê, spécce inte lìnie ciù ràpide. E.646.035/37 gh'àn avûo pe pöco ténpo 'na livrêa despægia fæta da dôe tonalitæ de bleu, pe poei êse mìsse in tésta a-o trêno azurro, do mæximo cô.

E.645 de segonda série
E.646 de segonda série apénn-a sciortîa de fàbrica

A trasformaçión in navétta[modìfica | modìfica wikitèsto]

Za da-o 1967 e FS àivan misso in gîo 'na nêuva caròssa progetâ pe-i pendolâri, conosciûa comme "a cian ciù basso": sti trêni chi poéivan êse asæ pezanti e-e locomotîve ciù adatte êan pròpio e E.646. De ciù, pe no stragiâ do ténpo into cangio de direçión, a locomotîva a poéiva ascì sponciâ o trêno, controlâ da 'n telecomàndo. Sôlo E.646.187/210 êan za sciortîe da-a fàbrica co-i struménti aprêuvo, coscì e FS, da-a segonda meitæ di anni '70 scinn'a-i primmi anni '80, àn dovûo trasformâ e âtre ascì, dàndoghe in ciù, da-o 1981, 'na nêuva livrêa beige, viöla e cô de çetrón. Ste machine chi, però, nasciûe pe ràpidi e diretìscimi, n'êan pensæ pe di trêni che dovéivan fâ tante fermâte, e beséugna anche tegnî prezénte che quande sponciâvan o convòlio s'aciapâvan tùtta a pûa tiâ sciù da-i vagoìn davanti, a quæ a l'intrâva façilmente inte grixélle d'aeraçión. Pe ste raxoìn chi àn comensòu a ronpîse asæ ciù de primma, sorviatùtto inti ùrtimi anni da sò longa cariêra. Riçevûa da-a meitæ di anni '90 l'ùrtima livrêa (ciamâ XMPR), àn continuòu a êse adêuviæ pe-i trêni locâli, levòu quarchedùnn-a ch'a l'é stæta trasformâ in E.645 da-o 2004. O 2010 o l'é stæto l'ùrtimo anno de serviçio de questo fortonòu grùppo de locomotîve, ùn di ciù inportànti da stöia de FS.

Técnica[modìfica | modìfica wikitèsto]

E.646 poéivan òfrî de prestaçioìn ben ben ciù mêgio de màchine de prìmma. Sciorbîvan 4320 kW a regîme pe 'na velocitæ màscima de 140 km/h, i-êan bónn-e de trainâ in ciàn 900 tonêi a 130 km/h, contra i 260 de E.428 a-a mæxima velocitæ. O telâio, comme inte E.636, o l'êa formòu da dôe parte coleghæ da 'n pèrno into mêzo, in mainêa chi-â locomotîva a poésse andâ sensa problêmi inte tùtte e lìnie italiánn-e, a ciù parte pìnn-a de cùrve. A diferénsa da-a numeraçión tradiçionâle, donde l'ùrtima cîfra a l'indicâva o nùmero di motôri, e E.646/645 ghe n'àivan ben dozze (ognidùn da 360 kW), a dimensción di quæ a l'àiva òbligòu a méttighe di carélli ciù cùrti. 'N'âtra novitæ l'é stæto l'ûzo da trasmisción a "anéllo ch'o balla", chi-â saiâ adêuviâ ascì pi-ê locomotîve dòppo. O péizo èrto (110t pi-ê E.646, 112t pi-ê E.645) o ghe dâva 'na grande aderénsa e fòrsa in traçión. L'inandiaménto o l'êa reostático manoâle, e s'àivan 20 livélli de màrcia econòmica (inta quæ o reòstato, ch'o s'adêuvia sôlo pi-â parténsa, o dêv'êse tùtto levòu).