Sâta a-o contegnûo

Paolo Accame

Sta pagina chi a l'è scrita da Prìa
Da Wikipedia
PR
Sta pagina chi a l'è scrita da Prìa

U Paolo Accame (A Prìa, 1° de lüggiu du 1861 - A Prìa, 11 de nuvénbre du 1926) u l'è stêtu in avucatu, storicu e paleolugu ligüre.

U Paolo Antioco Accame u l'è nâtu a-a Prìa a-u primmu de lüggiu du 1861 da-u Lorenzo e a Maria Frugoni. De mestê u faxéva l'avucatu ma, a tütte e mainêe, u nu l'ha mâi molòn cu-i sö stüddi in-te matéje ümanistiche. Pe-u primmu u l'ha scrîtu in libbru de risèrche de filuzufìa ma, dapö, u s'è dêtu pe-u ciǜ a stüdiâ a stoja da sö têra, a cumensâ da-i tenpi da Ligüria rumâna. I sö stüddi pe quélla etê i sun sciurtìi in-tu libbru La via Aurelia nell'Ingaunia orientale, e pö u s'è dêtu de ciǜ a l'Etê de Mezzu, cu-u stüddiu sciü-i statǜi da Prìa, de Tuiàn e de Giüsténixe e quéllu sciü-u capìtulu da catedrâle d'Arbénga, ciǜ che l'edisiùn di töcchi de de lode sâcre in-tu parlâ da Prìa d'alantùa. Dapö u l'ha scrîtu a stoja de l'abasìa de San Péu in Vaâtèlla e, da-e sö risèrche in-te l'archiviu du Cumǜn d'Arbénga, u l'ha misciu insémme in stüddiu sciü-i statǜi d'Arbénga du 1288 e du 1350 e, nu guêi doppu, in âtru sciü-i statǜi du 1413[1].

Pe-a sö fêde u l'ha stüdiòn ascì i urdini religiùzi in-ta Ligüria, pe-u ciǜ i Tenplâri e i Ospitaliêri, cuscì cumme u martiriu e a venerasiùn de San Calòcciu in Arbénga e i véschi de quélla sitê. Pe-i sö meriti in-te léttie e de studiùzu, u Vaticàn u g'ha dêtu u graddu de Cunte de l'Aula Lateranense e a mendàggia da Gran Crûxe de l'Urdine Geruzulimitàn. U l'axéva inandiòn ascì de âtre risèrche dedichê a Arbénga e a-a Prìa, che però u nu l'ha sciurtìu a finîle pe tantu ch'u l'è mortu, a-a Prìa, a-i 11 de nuvénbre du 1926[2].

Cu-a morte de l'Accame, u Cumǜn d'Arbénga u l'ha catòn parte du sö archiviu che, a-a giurnâ d'ancö, u l'è cunservòn in-te l'Archiviu Storicu Ingaunu. In-tu detaggiu, stu fundu u se cunpûne d'in vulümme cun 111 pergaméne, ch'i van da-u 1222 a-u 1518 e ch'i parlan pe-u ciǜ de l'abasìa de San Péu in Vâtèlla, ciǜ che de notte spanteghê scrîte da l'Accame mêximu[3].

Chì sutta u gh'è ina lista cu-i scrîti du Paolo Accame, in urdine pe dêta, spartìi fra quélli in vulümme e i articuli[4].

  1. AA.VV., 1992, Accame Paolo Antioco, pp. 13-14
  2. AA.VV., 1992, Accame Paolo Antioco, p. 14
  3. (IT) Accame Paolo, in sce siusa-archivi.cultura.gov.it. URL consultòu o 6 agòsto 2026.
  4. AA.VV., 1992, Accame Paolo Antioco, pp. 14-15

Ligammi de föa

[modìfica | modìfica wikitèsto]
  • (IT) Accame Paolo, in sce siusa-archivi.cultura.gov.it. URL consultòu o 6 agòsto 2026.
Contròllo de outoritæVIAF (EN) 81752846 · ISNI (EN) 0000 0003 8523 9565 · SBN (IT) MILV067822 · BAV (EN, IT) 495/117776