Parcu Natürale Regiunale de Portufin
CA |
Sta pagina chi a l'é scrita in camugin |

U Parcu Natürale Regiunale de Portufin (Parco Naturale Regionale di Portofino in italian) u l'é ün'area natürale prutetta da Ligüria, missa in ta Rivea de Levante, a üna trentenn-a de chilometri da Zena, in sci cunfin tra u Gurfu Paradizu, a punente, e u Gurfu du Tigülliu, a levante.
L'ente du parcu, creou pe lezze 1251 du 20 de zügnu du 1935 e de cumpetensa da Regiun dau 1975, u l'é furmou dai cumüni de Camuggi, Portufin e Santa Margaita, cu'a sö sede ch'a l'é a Santa Margaita. Se speta ascì u ricunuscimentu a Parcu Nasiunale.
Teritoiu
[modìfica | modìfica wikitèsto]U parcu u s'estende pe 18 km² de tera e 13 km² de costa, tantu ch'u l'é l'area de costa prutetta ciü a setentriun de tüttu u Mediteraneu de punente. L'ente du parcu u mantegne e indicasiuin e in sicüressa üna rè de ciü de 80 km de senté[1].
U cunfin du Parcu u cure lungu a cresta du Munte de Portufin, tra a Rüa e a Vetta de Portufin, mentre e tere ciü a levante, levou quelle de Allega, fan parte de San Luensu da Costa, in tu cumüne de Santa Margaita.
Storia
[modìfica | modìfica wikitèsto]
In sce a costa du Munte de Portufin u l'ea previstu, in ti anni Trenta, a custrusiun de üna stradda ch'a lighesse Camuggi cun Portufin e Santa Margaita, vusciüa daa Pruvinsa de Zena e dau Prefettu. U guvernu u l'ha però blucou stu prugettu e in cangiu l'é stetu purtou avanti üna pruposta pe prutezze ste tere. In tu 1935, cu'a lezze 1251, u l'é stetu dunque creou l'Ente Parcu Munte de Portufin (Ente Parco Monte di Portofino), pe prutezze 1.061 ettari spartii fra i Cumüni de Camuggi, de Portufin e de Santa Margaita[2]. Cumme l'é nasciüu e Regiuin, cu'u pasaggiu de puteri a ste lì, a lezze 70 du 1975 a l'ha fetu pasà de cumpetensa u parcu aa Regiun. In tu 1978 u l'é stetu dunca supressu l'Ente Parcu e u l'é nasciüu ufisialmente u Parcu Natürale Regiunale du Munte de Portufin.
Dau 2004 u l'é stetu purtou avanti aa Camia di Depütè a pruposta de mette insemme u Parcu Regiunale cun l'Area Marinn-a Prutetta pe turnà a üna gestiun a livellu nasiunale. Doppu üna discusciun aa Camia du 2007, in tu 2010, ai settantasinqu'anni daa fundasiun du parcu, u l'é stetu prupostu d'azunzilu ai sciti prutetti da l'UNESCO[3], ma st'idea a l'é steta scartà daa cumisciun nasiunale in tu 2011[4]. In tu 2024 u s'é turna cumensou a parlà du prugettu du parcu nasiunale, cu'a pruposta de alargalu a ünze cumüni (Avegnu, Camuggi, Ciavai, Cicagna, Cuegia, Portufin, Rapallu, Reccu, Santa Margaita, Trebögna, Zuagi), ma e divixuin pulitiche e de serti Cumüni han fetu turnà u prugettu in sci trei Cumüni uriginali. Aa giurnà d'ancö, se aspeta u pasaggiu definitivu a parcu nasiunale.
Piante e bestie
[modìfica | modìfica wikitèsto]
E piante che crescian in tu parcu sun quelle tipiche da regiun mediteranea, cun di boschi de castagni, nisöe, carpi neigri, pin, erxi, armuin e erbi d'oie[5].
Pe'e bestie, gh'é benben d'oxelli: fra i ciü cumüni e quelli che se veddan de ciü gh'é u pecettu, a testaneigra, u frenguellu, l'öggiurussu, a parisöa, u merlu, a gazann-a, u turtuelun e u culassu. U gh'é poi de oxelli predatui cumme u farcu peregrin, u farchettu e l'agugia neigra, che fan u niu finn-a in sce scügee ciü erte. Fra i oxelli de mà u gh'é ancun l'ochin fratin, l'oca ciapea, a rundaninn-a de mà e a sula[6].
Pe'i anfibbi gh'é u scilvestru, a Salamandrina perspicillata, u Speleomantes strinatii (ch'u se tröva in te grotte e in ti posti freschi e ben ümmi), a Hyla meridionalis (pe'u ciü zü a Nuzegu e de d'atu aa Cà de l'Ou), u baggiu, a rana dalmatina e a rana di Apenin[6].
Fra i rettili se pöan ricurdà u scurpiun (tantu quellu cumüne che Hemidactylus turcicus), a grigua dita "de müage", u lagö, a sangueggia e de bisce cumme Coronella girondica, Zamenis longissimus e Hierophis viridiflavus, ciü de bisce d'egua cumme Natrix helvetica e Natrix maura da vixin ai fussuei e in ti sciti ümii. In ta culesiun du Müseu de storia natürale "Giacomo Doria" gh'é cunservou u campiun d'üna grigua da specie Timon lepidus truvou in te l'Öttusentu tra Nuzegu e Portufin, ch'u l'é o in erure in ta registrasiun o a testimuniansa d'üna qualitè de grigua che ancö a l'é estinta in ta Rivea de Levante[6].
U porcu sarvegu, ben ch'u ne segge cuntrulou u nümeru, u l'ariva a de densitè ciütostu erte, e gh'é stetu spesse votte de pruteste dae gente che stan in sciu prumuntoiu. De ciù, nu manca a vurpe, u tasciu, u risö e fuin. De interesante u gh'é ancun a prezensa da vinvera russa, ch'a se pö vedde spessu in ti sciti in giu a u faru de Portufin. Daa fin di anni Otanta, in tu parcu sun stete liberè ascì de crave dumesteghe[6].
Lucalitè
[modìfica | modìfica wikitèsto]- U "Munte Campann-a"
- A Costa del Termine dau mà
- U "Passu du Baxu"
Ün gran nümeru de lucalitè e de posti d'interesse du parcu u se tröva in tu teritoiu du Cumüne de Camuggi. E due intrè ciü impurtanti pe'u parcu, partindu a pé o cu'i mezi dau centru da sitè, se trövan in curispundensa de frasiuin da Rüa e de San Roccu.
Daa primma, pe mezu d'ün rastellu e d'üna scainà, s'ariva au cumplessu de l'Hotel Kulm, üna strutüa liberty di primmi du Növesentu che pe di anni a l'é steta ünn-a de ciü in vista in te tütta l'Italia. Pasou de fiancu de l'antenna tele-radiufonica, s'ariva in scia Vetta de Portufin, dunde gh'é de vilette che ancö sun au servissiu du ripetitù ma che üna votta ean de strutüe de l'hotel e, doppu, a sede d'ün cumandu di Carabiné.
Poi se finisce in Gaixella, numme che de votte u l'é detu finn-a ae vilette vixinn-e au trasmetitù, de dunde se deramman quattru senté. Ün de questi u chinn-a versu levante in tu paize de San Luensu da Costa, mentre ün atru u menn-a, a punente, au paize de San Roccu. De lì partan atre vie che se ligan turna cu'u tersu senté, quellu de süd-ovest pe'e Baterie, mentre a süd-est gh'é l'ürtima diresiun, e San Fertuzu.
U senté che da Gaixella u va pe San Roccu u passa finn-a pe'i Galletti, duve pe'u senté se ghe tröva de strutüe de müage e ceramica pitüè cumme stasiuin da Via Crucis, travaggiu du pitù Del Pozzo e che partan d'in tu sagrou da gexa de San Roccu.
Ciü che a stradda pe'a Rüa, daa gexa u va avanti ün senté che, arivou dae cà in là zona du Poggiu e de Pegu, u se deramma. Da üna parte u chinn-a versu u mà, pasandu pe San Nichiozu e a sö gexa, pe'a Fuxe cu'a lucalitè du Muin e arivandu finn-a a Punta Ciappa, puntu ciü a punente de l'Area Marinn-a Prutetta. Da l'atra parte, u senté u va avanti in sciu Munte pasandu pe'a Murtua, ürtima lucalitè ch'a gh'agge ancun di abitanti. Arivou in scia cruxea de Fornelli, u senté u va avanti pe'a via ch'a l'ea dövia dau Regiu Ezercitu e poi daa Wermacht pe arivà dae Baterie, üna furtificasiun ch'a duveiva servì pe'a difeiza du mà davanti au portu de Zena.
- A via de Cadenn-e
- U senté da San Roccu a San Nichiozu
- Senté in scia Vetta de Portufin
- U senté tra e Prie Streite e San Fertuzu
- U senté tra e Prie Streite e i semafuri
D'in te Baterie partan duì senté, che però in caxu de tempu grammu o atru periculu vegnan seré da l'Ente Parcu. U primmu, ch'u custezza u mà, u passa pe'u "Munte Campann-a"[n. 1], u "Passu du Baxu"[n. 2], a "Via di Tübbi"[n. 3] e ascì pe' u sentè de Cadenn-e, duve u gh'é ün derüu a piccu in sciu mà che, pe atraversalu, gh'é stetu missu üna cadenn-a lungu u senté. De de lì, se passa de d'atu a Cà de l'Ou, duve u l'é vietou intraghe, pe muntà sciü finn-a in simma aa Costa del Termine e chinà, a l'ürtimu, a San Fertuzu. L'atru senté, invece, u munta sciü dae Baterie versu u Semafuru Növu, üna vegia stasiun du telegrafu, pe zunzise aa Toca cun ün atru senté ch'u ne vegne da Fornelli. Daa Toca u senté u va avanti versu levante pasandu pe'u Pertüzu di Croi, duve u se zunze cu'i senté che menn-an versu San Fertuzu. Muntandu aa Toca, invece, se passa pe'i sciti de Sequoie, Staggiu e Paradizu, duve se pö arivà a Gaixella e aa Rüa o andà avanti versu u Semafuru Vegiu, üna stasiun pe'e cumünicasiuin custruia da l'ezercitu du Napuliun a l'imprinsippiu de l'Öttusentu.
Da vixin ae Prie Streite, ün pasaggiu streitu fra di scöggi duve se trövan de tracce de custrusiuin döviè in moddu nu custante, se zunzan insemme i senté che ne vegnan da Gaixella, dau Pertüzu di Croi e dau Semafuru Vegiu, pe chinà dunque, custezandu e Bocche, a San Fertuzu.
I ürtimi punti impurtanti in tu teritoiu de Camuggi se trövan pocu au de là de San Fertuzu e sun diti de Base O, Piano del Capo, Ghidelli e Felciara, cuscì cumme u percursu fra e Prie Streite e San Fertuzu. U senté fra e Prie Streite e Felciara u porta invece a Castelluccio e ae Bocche, in tu teritoiu du Cumüne de Santa Margaita cuscì cumme u Monte Pollone e a vetta in simma ae Bocche[n. 4]. Da st'ürtimu passa u senté che dau parcu u porta versu e cà de Santa Margaita misse lungu Via Costasecca e Via Costamezzana.
In tu teritoiu du Cumüne de Portufin se tröva i sciti de Piano del Capo, Rufinà e Crocetta, duve se pö arivà da Piano del Capo, da Ghidelli e dae Bocche e che g'han da vixin e lucalitè, cun cà, de Olmi, Sant'Isidoro, Coppelli e Gassetta. Versu setentriun, pasou a Baia de Niasca, e frasiuin de Paraggi, Pedale e Nuzegu sun sutta a Santa Margaita, a marcà i cunfin fra Parcu e u restu du Cumüne.
Notte
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Notte au testu
- ↑ Dau numme ufisiale de Monte Campana
- ↑ Dau numme ufisiale de Passo del Bacio
- ↑ Dau numme ufisiale de Via dei Tubi
- ↑ Ufisialmente Monte delle Bocche
- Notte bibliugrafiche
- ↑ (IT) Ente Parco Naturale Regionale di Portofino, Il Parco, in sce parcoportofino.it. URL consultòu o 10 arvî 2026.
- ↑ (IT) Ente, in sce parcoportofino.it. URL consultòu o 10 arvî 2026.
- ↑ (IT) Portofino nel patrimonio UNESCO, in sce ilsecoloxix.ilsole24ore.com, 8 frevà 2010. URL consultòu o 10 arvî 2026.
- ↑ (IT) Michela Bompani, Portofino, la beffa dell'Unesco il governo dimentica la candidatura, in sce genova.repubblica.it, 5 arvì 2011. URL consultòu o 10 arvî 2026.
- ↑ (IT) Ente Parco Naturale Regionale di Portofino, La Vegetazione, in sce parcoportofino.it. URL consultòu o 10 arvî 2026.
- 1 2 3 4 (IT) Ente Parco Naturale Regionale di Portofino, La Fauna, in sce parcoportofino.it. URL consultòu o 10 arvî 2026.
Atri prugetti
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Wikimedia Commons a contêgne di files in sce Parcu Natürale Regiunale de Portufin
Ligammi de föa
[modìfica | modìfica wikitèsto]- (IT) Ente Parco Naturale Regionale di Portofino, in sce parcoportofino.it.