Sâta a-o contegnûo

Principatu de Mu̍negu

Achësta pa̍gina e̍ scrita ün munegascu
Da Wikipedia
(Rindirisòu da Prinçipatu de Mùnegu)
MC
Achësta pa̍gina e̍ scrita ün munegascu
Principatu de Mu̍negu
U pavayu̍n d'u Principatu de Mu̍negu U scüu d'u
Principatu de Mu̍negu
Imnu munegascu
Sistema de guvernu Munarchia constitüçiunale
Principu Albertu Segundu (2005-06-04)
Ministru de Statu Christophe Mirmand (2025-05-21)
Lingue Françese e munegascu
Capitala A Roca
Süperfi̍cie 2,02 km2
Pupülaçiun 36.950 ab.
Densita̍ 18.292 ab/km2

U Principatu de Mu̍negu[1] (Principauté de Monaco ün françese) e̍ ün paise d'Europa.

Mu̍negu e̍ ün Principatu guvernau per üna munarchia cunstitüçiunale cun Albertu Segundu per cavu de statu. Benche̍ u pri̍ncipu Albertu Segundu e̍ ün pri̍ncipu cunstitüçiunale, ëlu a̍ ün gran putere puli̍ticu. A Casa Grimaldi a̍ guvernau Mu̍negu despœi u 1297. A lenga ufiçiala e̍ u françese, aiçi̍ se parla u munegascu, lenga naçiunala, l'italian e l'anglese. L'Imnu munegascu (Hymne monégasque) o Marcia Naçiunale d'i Lealisti, e̍ l'imnu naçiunale d'u Principatu de Mu̍negu.

Mu̍negu da u sate̍lite

U territori de Mu̍negu a̍ üna süperfi̍cie de 2,08 km², tantu ch'e̍ u segundu statu ciü̍ picenin a u mundu despœi u Vatican. U Principatu s'estende per üna banda de terra de 4.100 m longu u Mediterra̍neu, che ünvece e̍ larga tra 350 m e 1.050 m.

Ë rive de Munt'Age̍ (1.151 m) sun u puntu ciü̍ a̍utu d'u Principatu, fint'a 164 m, cun a piaça d'u Palaçi che se trova a 62 m. D'ë a̍utre muntagne vijine a Mu̍negu sun a Testa de Can (550 m) e u Munte Grossu (686 m).

Ün Mu̍negu nun gh'e̍ de scciüma̍ire ma sulu d'i picin valui, che sun l'Arma a San Ruman e a u Tenau, a Russa per u Larvotu, ë Gaumate per a Cundamina, a Rayana a ë Revëre e ë Pisciarele a ë Saline[2].

U Principatu e̍ bagnau da u ma̍ da punente a meridiun, da ë a̍utre parte, ünvece, cunfina cun a França. Ün particulari, da süd-uest a punente gh'e̍ a cumüna de Cavu d'Ayu, a nord-uest achëla d'A Türbia e da setentriun a nord-est se trova Beausoleil.

Urganisaçiun territuriala

[modìfica | modìfica wikitèsto]
I qatre qartiei tradiçiunali.
I qartiei e setui aministrativi.
U meme sügetu int'u detayu: Qartiei de Mu̍negu.

Mu̍negu a̍ qatre qartiei tradiçiunali, che ancœi arrivu a nœve qartiei urdinançai e setui reservau. I qartiei tradiçiunali sun:

E i qartiei urdinançai e setui reservai sun:

SüdivisiunSüperfi̍cie
ün m2ün %
A CundaminaQartie̍ urdinançau 295.84314,6%
A RussaQartie̍ urdinançau 176.8888,7%
FuntanaveyaQartie̍ urdinançau 329.51616,3%
Giardin esoticuQartie̍ urdinançau 234.86511,6%
I MuneghëtiQartie̍ urdinançau 115.1965,7%
Mu̍negu-A̍utuSetu̍ reservau 196.4919,7%
Munte CarluQartie̍ urdinançau 436.76021,5%
U LarvotuQartie̍ urdinançau 217.93210,8%
Valun de Santa DevotaSetu̍ reservau 23.4851,2%
Tutale2.026.976100,0%

Sto̍ria de Mu̍negu

[modìfica | modìfica wikitèsto]
U meme sügetu int'u detayu: Sto̍ria de Mu̍negu.

Urigine d'u nume

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Benche̍ l'etimulugia de Mu̍negu nun sice ben cia̍iria, de pare̍ generale cunvegne d'a tira̍ ciütostu da Monoïkos (Monoeci), A̍rcule li̍guru, che da Melkart (Menouha), A̍rcule feni̍ciu.

D'u Paleuli̍ticu anticu, l'omu abitava gia̍ ün Mu̍negu.

D'u 1297 Rainie̍ e Françua̍ Grimaldi, mascarau ün frate, se sun ümpadrunii d'a furtessa de Mu̍negu ciü per astü̍çia che per viulença.

E̍puca muderna

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Mu̍negu deve a u pri̍ncipu Antoni Primu bona parte d'ë soe furtificaçiue.

Mentun e Rocabrüna an fau parte d'u Principatu de Mu̍negu fint'a u 1848.

Carlu Terçu d'u 1866 a̍ dau u nume de Munte Carlu â roca de Spelüghe.

Cun u pri̍ncipu Rainie̍ Terçu, suvran de Mu̍negu despœ̍i 1949, un Principatu a̍ vistu u so' territoriu passa̍ da 157 a 192 e̍tari.

Sistema de guvernu

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Logo de guvernu
U pri̍ncipu Alberto Segundu, suvran d'u Principatu.
U meme sügetu int'u detayu: Pulitica munegasca.

Mu̍negu e̍ üna munarchia cunstitüçiunale.

Ün ministru de Statu e trei cunseyei (Internu, Finançe, Travayi pü̍blichi) formu u Cunsiyu de guvernu.

U Cunsiyu naçiunale parti̍cipa a u putere legislativu a Mu̍negu.

  • Cumitau Naçiunale d'ë Tradiçiue Munegasche
  • Institütu de Paleuntulugia ümana
  • U Palaçi
Liçeu Albertu primu de Mu̍negu

A Mu̍negu, l'ünsegnamentu püblicu a̍ principiau d'iesse dau ün françese versu u 1860.

E̍ ubligatori d'anda̍ â scœra da 6 a 16 ani; ma da 3 ani se po̍ cumença̍ cun a scœra materna. Ghe sun de scœre pü̍bliche sei materne e elementari, ün culege, ün liçe̍ d'ünsegnamentu generale e tecnulo̍gicu e ün liçe̍ d'ünsegnamentu prufessiunale.

L'ünsegnamentu d'a lenga munegasca e̍ ubligatori ünt'ë scœre elementari da u 1976, pœi per i primi dui ani d'u culege da u 1979.

A religiun cato̍lica e̍ a religiun de statu.

Turismu e indüstria fan vive Mu̍negu.

DataNumeRemarca
1 de zena̍ Primu de l’Anu
27 de zena̍Festa de Santa DevotaSanta Devota, patruna d'u Principatu
Lünesdi̍ sücessivu de Pasca Pasca d'u cavagnëtu
1 de ma̍giuFesta d'u Travayu
Zu̍veni, 40 giurni dopu PascaAscensiun
Lünesdi̍ sücessivu a se̍tima dume̍nëga dopu Pasca Pentecosta
Zu̍veni, 60 giurni dopu PascaCorpus Domini
15 d'austuA Madona Assunta
1 de nuvembre I SantiFesta d'I Santi
19 de nuvembreSan Rainie̍Festa Naçiunala
8 de deçembreImacülata cunceçiunPatruna d'a Catedrala
25 de deçembreNatale
U meme sügetu int'u detayu: Sport ün Mùnegu.
  • Gara de Mu̍negu
  • Portu de Mu̍negu
  1. Prinçipato de Mónego ün genuese, Principat de Mónegue ün usitan, Principato di Monaco ün italian
  2. (LIJ, FR) Cumitau naçiunale d'ë tradiçiue munegasche, I Turni d'aigage [Les tours d'arrosage] (PDF), in sce Üntra nui, mese de San Giuane d'u 2020. URL consultòu o 25 zùgno 2026.

A̍utri prugeti

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Vi̍nculi esterni

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Contròllo de outoritæVIAF (EN) 130909670 · ISNI (EN) 0000 0001 2181 4116 · SBN (IT) SBNL004070 · LCCN (EN) n81101064 · GND (DE) 4040031-1 · BNF (FR) cb11945108x (data) · BNE (ES) XX451856 (data) · BAV (EN, IT) 497/12451 · CERL (EN) cnl00003034 · NDL (EN, JA) 00567822