Prinçipatu de Mùnegu
Achësta pagina ë ün munegascu.
|
| |||||
| Imnu munegascu | |||||
| Sistema de guvernu | Munarchia constitüçiunale | ||||
| Principu | Albertu segundu (6.4.2005) | ||||
| Ministru de Statu | Serge Telle (1.2.2016) | ||||
| Lingue | Françese e munegascu | ||||
| Capitala | Mu̍negu | ||||
| Superficie | 2,02 km2 | ||||
| Pupülaçiun | 36 950 ab. | ||||
| Densità | 18 292 ab/km2 | ||||
U Principatu de Mùnegu (ün liguru: Prinçipato de Mónego,ün françese: Principauté de Monaco; ün italian: Principato di Monaco) ë ün paise d'Europa.
Mu̍negu è ün Principatu guvernàu per üna munarchia constitüçiunale cun Albertu segundu pè cavu de stàu. Benchè u prinçcipu Albertu segundu è ün prinçipu constitüçiunale, elu à ün putere puliticu imensu. A Casa Grimàudi ha guvernàu Mùnegu despœi 1297. A lengua ufiçiala è u françeise, aiscì se parla u munegascu, u italian e u anglese.
Ìndice
Etimulugia[modìfica | modìfica wikitèsto]
Benchè l'etimulugia de Mu̍negu nun sice ben ciàiria, de parè generale cunvegne d'a tirà ciütostu da Monoïkos (Monoeci) -Arcule liguru- che da Melkart (Menouha) -Arcule finiçian.
Stòria de Mu̍negu[modìfica | modìfica wikitèsto]
- Articulu principale: Stòria de Mùnegu
Preistoria[modìfica | modìfica wikitèsto]
Au Paleuliticu ançien, l'Omu abitava già Mu̍negu.
Antichità[modìfica | modìfica wikitèsto]
D'u 1297 Rainiè e Françuà Grimaldi (mascarau ün frate), se sun ümpadrunii d'a furtessa de Mu̍negu ciü per astüçia che per viulença.
Epuca muderna[modìfica | modìfica wikitèsto]
Mu̍negu deve au principu Antoni primu bona parte d'e soe furtificaçiue.
Menton e Rocabrüna an fau parte d'u Principatu de Mu̍negu finta d'u 1848.
Carlu terçu d'u 1866 à dau u nome de Munte Carlu a roca de Spelüghe.
Cun u principu Rainiè terçu, suvran de Mu̍negu despoei 1949, un Pincipatu à vistu u territoriu so passà da 157 a 192 etari.
Sistema de guvernu[modìfica | modìfica wikitèsto]
- Articulu principale: Pulitica munegasca e Lista d'i suvrái de Mùnegu
Mu̍negu ë üna munarchia constitüçiunale.
Ün ministru de Statu e trei cunseyei (Internu, Finançe, Trabayi püblichi) formu u Cunsiyu de guvernu.
U Cunsiyu naçiunale participa au putere legislativu a Mu̍negu.
Geugrafia[modìfica | modìfica wikitèsto]
- Articulu principale: Geugrafia de Mùnegu
- Munte Agè
- Munegu pusseda un giardin esoticu de primu cartelu.
- Portu de Munegu
U territori de Mu̍negu fà 2 km².
Urganisaçiun territuriale[modìfica | modìfica wikitèsto]
- Articulu principale: Qartièi de Mùnegu
Munegu á nœve qartièi e setùs regrupaus en qatre qartièi tradiçiunali. I qartièi tradiçiunali sun:
- A Cundamina
- Munte Carlu
- Fontevegia
- Mu̍negu
E i qartièi urdinançai e setùs reservaus sun:
| Südivisiun | Süperficie | ||
|---|---|---|---|
| ün m2 | ün % | ||
| A Cundamina | Qartiè urdinançau | 295 843 | 14,6% |
| Funtanaveya | Qartiè urdinançau | 329 516 | 16,3% |
| Larvotu | Qartiè urdinançau | 217 932 | 10,8% |
| Giardin esoticu | Qartiè urdinançau | 234 865 | 11,6% |
| Munegu Autu | Setù reservau | 196 491 | 9,7% |
| Muneghëti | Qartiè urdinançau | 115 196 | 5,7% |
| Munte Carlu | Qartiè urdinançau | 436 760 | 21,5% |
| Ravin de Santa Devota | Setù reservau | 23 485 | 1,2% |
| La Rousse | Qartiè urdinançau | 176 888 | 8,7% |
| Total | 2 026 976 | 100,0% | |
Cültüra[modìfica | modìfica wikitèsto]
- Articulu principale: Cültüra de Mùnegu
- Cumitau Naçiunale d’ë Tradiçiue Munegasche: Mantegne u parlà munegascu.
- Institütu d Paleuntulugia ümana
- Palaçi de Mu̍negu
Müsei[modìfica | modìfica wikitèsto]
- Müseu d'Antrupulugia preistorica
- Müseu uçeanugraficu
- Müseu naçiunale
- Müseu d’u Veyu Mùnegu
Geije[modìfica | modìfica wikitèsto]
Literatüra munegasca[modìfica | modìfica wikitèsto]
- Articulu principale: Literatüra munegasca
- Cherici-Porello, Paulette (1986) Mèsccia
- Cherici-Porello, Paulette (2012) Antebrǜn
Autui munegaschi[modìfica | modìfica wikitèsto]
- Paulette Cherici-Porello
Gastrunumia[modìfica | modìfica wikitèsto]
Religiùn[modìfica | modìfica wikitèsto]
A religiùn catolica è a religiùn d'u Statu.
- Santa Devota, vigiya de Santa Devota
Edücaçiun[modìfica | modìfica wikitèsto]
A Mu̍negu, l'ünsegnamentu püblicu à principiau d'iesse dau ün françese versu 1860.
È ubligatori d'andà â scœra da 6 a 16 ani; ma da 3 ani se pò cumençà cun a scœra materna. Ghe sun de scœre pǜbliche sei materne e elementari, ün culege, ün liçè d'ünsegnamentu generle e tecnologicu e ün liçè d'ünsegnamentu prufessiunale.
L'ünsegnamentu d'a lenga munegasca è ubligatori ünt'ë scœre elementari da u 1976, pœi per i primi dui ani d'u culege da u 1979.
Ecunumia[modìfica | modìfica wikitèsto]
- Articulu principale: Ecunumia de Mùnegu
Turismu e indüstria fan vive Mu̍negu.
Sport[modìfica | modìfica wikitèsto]
- Articulu principale: Sport ün Munegu
Feste[modìfica | modìfica wikitèsto]
| Data | Nume | Remarca |
|---|---|---|
| 1 de zenà | Primu de l’Anu | |
| 27 de zenà | Festa de Santa Devota | Santa Devota, Patruna d’u Principatu |
| Lünesdì sücessivu de Pasca. | Pasca d'u cavagnetu | |
| 1 de màgiu | Festa d'u Travayu | |
| Zùveni, 40 jurni dopu Pasca | Ascensiun | |
| Lünesdì sücessivu a setima dumenega dopu Pasca | Pentecosta | |
| Zùveni, 60 jurni dopu Pasca | Corpus Domini | |
| 15 austu | A Madona Assunta | |
| 1 nuvembre | I Santi | Festa d'I Santi |
| 19 nuvembre | S. Rainiè | Festa Naçiunala |
| 8 deçembre | Imacülata cunceçiùn | Patruna d’a Catedrala |
| 25 deçembre | Natale |
Vede tamben[modìfica | modìfica wikitèsto]
- Lenga munegasca
- Uspità de Mùnegu
Vinculi esterni[modìfica | modìfica wikitèsto]
- Calendari 2014
- Chronique Monégasque
- Purtai ufiçiale d'u guvernu munegascu
- Purtai ufiçiale d'u Cunsiyu naçiunale
- Purtai ufiçiale d'a Meria
- Purtai ufiçiale d'u turismu
| Principatu de Mu̍negu | ||
|---|---|---|
| Stòria | A Cundamina • Fontevegia • Mu̍negu • Munte Carlu | |
| Geugrafia | Cumüna • Qartièi | |
| Cültüra | Geije • Müsei • Santa Devota | |
| Edücaçiun | Liçeu Albertu primu | |
| Pulitica | Lista d'i suvrái de Mùnegu • Cunsiyu naçiunale | |
| Sport | Association Sportive de Monaco Football Club • Stadiu Luì segundu | |
| Fraçiuns d'u Principatu de Mu̍negu | ||
|---|---|---|
| Qartièi tradiçiunali | A Cundamina • Fontevegia • Mu̍negu • Munte Carlu | |
| Qartièi urdinançai e setùs reservaus |
A Cundamina • Fontevegia • Larvotu • Giardin esoticu • Munegu Autu • Muneghëti • Munte Carlu • Ravin de Sainte-Dévote • San Ruman | |
