Sâta a-o contegnûo

Rari Nantes Camogli

Sta pagina chi a l'é scrita in camugin
Da Wikipedia
CA
Sta pagina chi a l'é scrita in camugin
Rari Nantes Camogli
Segni distintivi
Culuri Giancu e neigru
Sucietè
Sitè Camuggi
NasiunItàlia Italia
CunfederasiunEuropean Aquatics
FederasiunItàlia FIN
CampionouSerie A2 (òmmi)
Serie A2 (dònne)
Fundasiun1914
PrescidenteItàlia Massimo Bozzo
AlenatùItàlia Guido Ferreccio
ImpiantuPiscinn-a cumünale "Giuva Baldini" (1.100 posti)
Scituwww.rncamogli.it
Palmarès
Tituli nasiunali6 Serie A
Trufei nasiunali6 Trufei du Zügou
Trufei internasiunali1 Cuppa COMEN

A Rari Nantes Camogli (o Spazio Rari Nantes Camogli o, ciü de spessu, u Camuggi) a l'é üna sucietè de pallanöu da sitè de Camuggi, in ta Ligüria. Tra i anni Trenta e Sinquanta a l'é steta ünn-a de squaddre ciü forti in te stu sport de tütta l'Italia, tantu ch'a l'ha guagnou sei campiunè. Aa giurnà d'ancö a zöga in ta Serie A2, u segundu livellu du campiunou italian.

Dae urigine aa fundasiun

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Aa meitè de l'Öttusentu, in sciu mudellu di club che gh'ean in ti porti ingreixi, a Camuggi l'é nasciüu üna squaddra de prufesciunisti, u Sport Club Camogliese. Fra e ativitè de stu club, che l'ean averte ae donne ascì, gh'ea l'atletica, a cursa, a maratunn-a, i peixi, a scherma, u canutaggiu, e barche a veia e u nöu[1]. A pallanöu, de modda fra i ingreixi zà in tu 1860 (Acquatic Hand Ball), perché a l'arive in Italia bezögna aspetà ancun finn-a au 1899. Alantù, a stu sport se zügava sulu che in mà, cun duì pali a galla in te l'egua, ün purté, duì tersin, ün centru e trei atacanti[2].

In tu 1913, pe'a gara de nöu de Rapallu dita a "Traversadda du Gurfu", ün zuenu de numme Tiziano De Nardi u s'é ufertu de pigià u postu du nüou da Camogliese, Martino Cerruti, e u l'é arivou aa fin au tersu postu, cuntr'ai mezufundisti ciü esperti de tütta l'Italia. St'impreiza a l'ha impresciunou u raprezentante da Federazione Italiana Nuoto Rari Nantes (FIRN, ancö FIN), u prof. Enrico Corzetto, ch'u s'é incuntrou cu'u De Nardi pe inandià a Camuggi üna sucietè dedicà tüttu au nöu[2].

Pe'e regule da FIRN, pe inandià üna növa sucietè de nöu (che alantù ean ciamè quexi tütte Rari Nantes, tantu che stu numme u l'ea adöviou finn-a daa federasiun in unù da Rari Nantes de Rumma, cunsciderà a primma sucietè du genere d'Italia) u serviva 40 socci. U Corzetto u l'ea arivou a fadiga finn-a ai 39 socci, ma grassie a l'adexun du marcheize Emanuele Croce, prescidente da Federasiun, ai 28 de zügnu du 1914 u s'é custituiu ufisialmente a Rari Nantes Camogli, in ti bagni Nettuno[2][3][4].

U primmu Cunseggiu Diretivu da RN Camogli, 1914 ca.[3]

A primma asemblea, fisà ai 14 de lüggiu du 1914, a l'é steta presciedüa dau marcheize Croce (ch'u s'ea fetu vedde ascì pe'a fundasiun asemme au cascé generale Giuseppe Parodi), ch'a l'ha numinou ün cunseggiu furmou da: prof. Enrico Corzetto (prescidente), cap. Edoardo Pressenda (viceprescidente), Giobatta Razeto (segretaiu), Pietro Elia Schiaffino (cascé) Tiziano De Nardi e Giovanni Ermini (cunsegé). U meize doppu a squaddra a l'ha zügou in tu Purtixö a sö primma partia cuntru aa pulispurtiva Ruentes Rapallo, guagnà pe 2-0[2].

Alantù i züguei ean tütti du postu, tantu che ogni quarté u gh'aiva a sö squaddra de pallanöu e a Rari Nantes a ne fava da raprezentansa "nasiunale". Tütti i anni gh'ea u campiunou di quarté e i ciü bravi de ogni squaddra ean ciamè poi a zügà in ta Rari Nantes in te partie cuntr'ae atre sitè[5].

E primme vitoie

[modìfica | modìfica wikitèsto]

E primme edisiuin du campiunou, cumme in tu zögu du balun, sun stete guagnè daa sesiun pe'a pallanöu du Genoa Cricket Football Club, che però u l'ha serou a squaddra in tu 1922. In ti anni fra u 1921 e u 1931 a squaddra ciü forte a l'é steta l'Andrea Doria, turna de Zena, che in cangiu a l'aiva spunciou tantu in sciu zögu da pallanöu, levou de vitoie du Stürla, da Triestina e i duì scüdetti da Rari Nantes Milano in tu 1920 e in tu 1932. Pe cuntru, u titulu du 1933 u l'é andetu aa Florentia de Firense, ch'a l'ha duminou fin au 1940.

A ogni moddu, in tu 1935 i tuschen sun steti batüi pe'a primma votta propiu dau Camuggi, che cuscì u l'ha guagnou u sö primmu scüdettu. I camugin, zà dai primmi anni, aivan guagnou i giruin de qualificasiun pe intrà in te quellu finale e, in tu 1934, sun arivè pe ün puntu deré aa Florentia. In tu 1935 u Camuggi u l'ha guagnou u girun a eliminasiun, pasandu a Lazio, a RN Napoli, a Mameli de Vutri e l'Andrea Doria. I tuschen ean arivè aa finale ciü ripuzè, scicumme l'aivan zügou sulu che cuntru aa RN Milano e aa Triestina, detu che sti ürtimi s'ean füxi a campiunou in cursu cu'a Ginnastica Trieste, mentre a GUF Torino a s'ea retià dau campiunou. Ai 18 d'agustu, a Firense, a partia a l'é finia 2-2, ma ai 22 d'agustu, in tu Purtixö pin de gente, i camugin han guagnou pe 2-1 e, cun sta partia, u scüdettu. Alantù u prescidente u l'ea Riccobaldi, l'alenatù Saracco, mentre fra i nummi impurtanti de quella squaddra u gh'ea Amoretti, Renzo Pastore, Ugo Saracco e Giuva Baldini[3].

In ti anni doppu e finn-a au 1942, u scüdettu u l'é stetu cumbatüu tra a Florentia, a RN Napoli e u Camuggi, ben che sulu e primme due sun arivè a guagnalu. Intantu, u campiunou u l'ea vegnüu a girun ünicu, da 10 a 6 squaddre segundu l'edisiun, cu'ün scistema de retrucesciun. Fra e atre squaddre ligüri de quelli anni e ciü tante ean de Zena, cumme l'Andrea Doria, a Mameli de Vutri, a Cavagnaro de Sestri Punente e l'Albarese. Pasou a Segunda Guera, ch'a l'aiva blucou i campiunè, pe l'edisiun du 1945 s'é turnou ai giruin de qualificasiun cun doppu ün girun finale, duve ean pasè u Camuggi, a RN Napoli, a Florentia e a Lazio. A Lazio, ch'a l'ea a sesiun pe'u nöu da squaddra de balun, a l'é steta quella ch'a l'ha guagnou u titulu.

Du 1946, au turneu g'han pigiou parte quatorze squaddre, ma aa fin g'han zügou sulu che dexe pe'e quattru che se sun retiè[n. 1]. Stu turneu u se cumpuneiva de duì giruin a l'italiann-a de sula andà, l'ün a Milan e l'atru a Napuli. E primme trè squaddre d'ogni girun sun pasè aa finale, ün atru girun ch'u s'é tegnüu a Rapallu. U girun A u l'é andetu aa Florentia, pasà cu'a Canottieri Olona e a Triestina e davanti aa Mameli e aa Pro Recco, iscrita pe'a primma votta au campiunou. U girun B u l'é stetu invece guagnou dai napuliten davanti au Lazio, cu'u Camuggi ch'u l'é arivou tersu davanti aa SS Virtus de Bulogna e aa Roggero di Lauria, de Palermu. U girun finale, invece, u l'é andetu ben au Camuggi, ch'u nu l'ha persu mancu üna partia, pe guagnà u sö segundu scüdettu.

U girun finale de l'annu primma u l'ha detu a qualificasiun pe'e sei squaddre da növa Serie A in tu 1947, quand'u l'é turnou e regule da retrucesciun e du scüdettu aa squaddra arivà au primmu postu. In ti anni doppu, u Camuggi u nu l'ha zügou guei ben da guagnà de tituli, finn-a au segundu postu in tu 1951, a punti pegi cu'a Canottieri Napoli, che pe'a diferensa de gol a l'ha risevüu u titulu.

A squaddra de l'Under 17 de Camuggi a l'aiva guagnou u titulu du 1946, du 1949 e du 1950, tantu che l'é cresciüu üna generasiun de campiuin du postu, che s'azunzeivan a quelli vegnüi da de atre parti. Fra questi, gh'é stetu u campiun ulimpionicu Renato de Sanzuane e u zügou e alenatù unghereize Giorgio Erdely, ch'u l'é stetu ün di prumutuì da pallanöu de donne.

In tu 1952 a strutüa du campionou a l'é turna cangià: a Türin s'é zügou duì giruin de qualificasiun a quattru squaddre, cu'e primme due de ciascün che han pigiou parte aa finale pe'u scüdettu mentre e atre due finivan in tu girun pe'a retrucesciun. U Camuggi u l'ha guagnou u sö girun cun sei punti davanti aa Lazio, aa RN Napoli e aa Mameli, mentre l'atru u l'é stetu guagnou daa Canottieri Napoli davanti aa Florentia, a l'Andrea Doria e aa Virtus Livorno. Sciben che a Canottieri a l'aiva cumensou cun de vitoie cuntr'aa Florentia (5-2) e au Camuggi (4-2), sti ürtimi han guagnou tütte e atre partie menu che ün pareggiu a Rumma, mentre i napuliten sun steti batüi armenu üna votta da tütti i sö aversai. A Rari Nantes a l'ha cuscì purtou a Camuggi u tersu titulu nasiunale, cun 9 punti in ciü da Canottieri Napoli (a 6), davanti aa Florentia (a 5) e aa Lazio (a 4), e i sö megiu anni sun cuscì cumensè[6].

U Renato de Sanzuane, che l'annu primma u l'aiva guagnou a medaggia de brunzu ae Ulimpiadi de Helsinki cu'a nasiunale, in tu 1953 u l'é arivou a Camuggi. Cun tütti i sö gol u l'ha purtou i giancu-neigri au segundu scüdettu daa fia, pe finì u campiunou da cappucanuné davanti, tra i atri, au Carlo Pedersoli, che alantù u zügava cu'a Lazio e che poi u l'é vegnüu famuzu pe'u cine, cu'u survianumme de Bud Spencer. Pe'u campiunou du 1954 l'é stetu turna inandiou duì giruin preliminari (a Milan) e doppu u girun finale. U Camuggi u l'é arivou primmu in tu sö girun, davanti a Rumma, iscrita pe'a primma votta, Canottieri, Mameli e Triestina. In te l'atru girun gh'é stetu u pasaggiu da Pro Recco, asemme a Lazio e RN Napoli. A surpreiza, u scüdettu de quellu annu u l'é andetu a Rumma, cu'u Camuggi ch'u l'ha finiu cun ün puntu de menu.

U Cumüne, a ogni moddu, u se pueiva vantà cun orgöggiu de üna squaddra ben forte, tantu ch'u l'ha fetu fà due medagge d'ou, ünn-a pe'u quartu titulu du dixembre du 1953 e l'atra pe'i quarant'anni daa fundasiun da squaddra, in tu dixembre du 1954.

In tu 1955 u l'é stetu turna inandiou ün girun ünicu, cun due squaddre du Gurfu Paradizu, due de Rumma, due de Napuli, due de Zena (a Mameli e u Genoa, turnou in ta pallanöu), a Florentia e a Triestina. U Camuggi, ch'u l'ha persu üna sula partia cuntru a Lazio, aa fin u l'ha guagnou u titulu cun 32 punti, cuntr'ai 30 da Lazio. Ciü inderé u l'é arivou a Canottieri, cun 22 punti, pegi, a surpreiza, cu'a Pro Recco[7].

I camugin andeti in barca a Reccu pe'a partia du 21 de lüggiu du 1929 tra u G.S.F. Camogli e l'Enotria[8]

In tu campiunou doppu, guagnou daa Lazio, u Camuggi u l'ha persu tütte e partie in trasferta, sarvanduse grassie ae vitoie in cà. Defeti, sulu u Genoa u l'é sciurtiu a battilu in cà; de ciü, de sta stagiun gh'é stetu a primma vitoia du Reccu cuntr'ai camugin. A Reccu gh'ea üna squaddra zà dau 1913, a Rari Nantes Enotria, ch'a l'é intrà in ta Federasiun in tu 1922 ma che poi a s'é desfeta cu'a fundasiun du Grüppu Spurtivu Fascista. In tu 1946 i züguei de l'Enotria ancun in ativitè han vusciüu fundà turna üna squaddra, cu'u numme de Pro Recco Waterpolo 1913. Questa, dai culuri giancu-blö, a l'aiva cumensou a zügà in te l'egua davanti ai bagni, tantu che e gente de Camuggi aivan pigiou l'andassu de andali a vedde cu'e barche, cuscì da amiase a partia dau mà[9]. I scuntri fra e squaddre vixinn-e finivan spessu a botte, priunè o curpi de remmu, ascì lungu a stradda fra i duì cumüni[8]. Anche quand'u se zügava in cà, in tu Purtixö, e partie l'ean ciütostu sentie, cun tütti i tifuzi in sce barche e lungu u mö[10]. In ta segunda meitè di anni Sinquanta, a Reccu l'é cumensou i travaggi da storica piscinn-a, mentre a Camuggi s'é spostou u campu davanti au portu, duve a squaddra a l'ha guagnou u sö ürtimu scüdettu in tu 1957[11][12].

In quellu annu, i camugin sun arivè primmi cun 22 punti, davanti ae squaddre de Napuli, aa Rari Nantes e aa Canottieri, mentre l'ean finie ciü inderé e due squaddre de Rumma, u Nervi, a Pro Recco e, da ürtimu, a Florentia.

Daa crixi di anni '60 ai zuveni di anni '70

[modìfica | modìfica wikitèsto]

U Camuggi u l'ea ben forte quand'u zügava in cà e in ti campiunè a girun ünicu u l'andava ben megiu. Però, in te stagiuin doppu, s'é turnou au vegiu scistema du girun de qualificasiun cun doppu u girun finale, da tegnise in te üna sitè "neutra". I camugin han pasou tütte e votte e qualificasiuin ma, in tu turneu finale, nu l'han ciü fetu guei ben, levou u tersu postu du 1961, in te ün campiunou ünicu. Mentre, e squaddre di zuveni aivan fetu megiu, tantu da guagnà u "Trufeu du Zügou", detu aa sucietè che tra a primma squaddra e i zuveni a l'avesse cügeitu ciü punti.

U 1962 e u 1963 han marcou a fin di megi tempi, cu'a squaddra ch'a l'é chinà in ta Serie B e a s'é purtà in ta növa piscinn-a, pe lascià cuscì u portu e l'egua sà. Mentre che pe tanti anni de fia a Pro Recco a cumensava a guagnà di scüdetti, u Camuggi u l'é turnou sübitu in ta Serie A ma, pasou e anè difissili du 1968-1969, in tu 1970 a squaddra a l'é steta turna retrucessa.

Doppu a prumusiun in ta Serie A in tu 1972 u gh'é stetu di anni ciü tranquilli, cun quattru Trufei du Zügou (1976, 1977, 1979 e 1980) e u tersu postu du 1980, davanti aa Pro Recco. De sti anni han zügou ben i zuveni, tantu i Under 17 (Alievi), campiuin in ti anni 1973, 1976 e 1977, che i Under 20 (Juniores), ch'aivan guagnou u titulu in ti anni 1975, 1976 e 1979, ciü che quellu de campiuin d'Italia ai Zöghi da Zuventü du 1978. Sti gran tituli han fetu guagnà, in tu 1979, u ricunuscimentu da Stella d'Ou au Meritu Spurtivu.

U meritu de sti gran dex'anni u l'é stetu du prescidente Girò Riccobaldi, de ün'antiga famiggia de Camuggi ch'a l'ea in te indüstrie de rè da pesca, e suviatüttu du Mino di Bartolo, fundatù da pallanöu a Soi ch'u l'é stetu a Camuggi dau 1970 cumme alenatù da primma squaddra e de quelle di zuveni. Le u l'ha truvou di talenti cumme Ferrari, Casazza, Antonucci, Crovetto, Passalacqua e Massimo Fondelli, ditu Mamo, capitan e poi campiun du mundu cu'a nasiunale. Doppu du Bartolo l'alenatù u l'é stetu u Vio Marciani, ch'u l'aiva zügou in tu Camuggi, duv'u l'ha guagnou di campiunè.

I equilibri dau 1980

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Se in ti anni Setanta u campionou u l'ea tra a Pro Recco, a Canottieri Napoli e a Florentia, dau scüdettu du Bugiascu in tu 1981 a situasiun a l'é cangià. A Pro Recco, pasou i trei campiunè dau 1982 au 1984, a nu l'ha ciü guagnou de tituli finn-a au 2002. De quelli anni a squaddra ciü forte a l'ea defeti u Posillipo, üna növa furmasiun de Napuli, che dau 1985 au 2001 a l'ha pigiou dexe tituli. I ünici a fermà i napuliten sun steti Canottieri in tu 1990, a Rumma in tu 1999 e due squaddre növe, u Pescara (campiun in tu 1987, 1997 e 1998) e u Sann-a (1991 e 1992).

Cu'u növu scistema de playoff e u tantu travaggiu fetu cu'i zuveni in ti anni primma, u Camuggi u l'ea pruntu a turnà aa carega, e dunca u l'ha acatou di züguei de livellu internasiunale e u l'ha truvou di sponsor. Tra i atri, gh'ea u tedescu Frank Otto, mancin, u Gianni De Magistris, tra i megiu marcatuì da storia italiann-a, e u zuvenu purté Francesco Cichero. Quand'u l'è cumensou a arivà i sponsor a Rari Nantes a l'ha azuntu pe'a primma votta u numme de ün'impreiza, l'Allibert, davanti au sö.

In tu campiunou 1984-1985 i camugin sun arivè ai playoff, duve han batüu l'Ortigia de Siracüza, pe fermase ae semifinale cu'u Posillipo Napoli, ch'u l'ha batüu a l'andà e au returnu. Arivou turna ai playoff in ta stagiun doppu, u Camuggi u l'ha guagnou cuntru a Canottieri Napoli, pe perde pe ün sulu gol a gara 3 da semifinale cu'u Pescara. L'annu doppu, pe ün puntu sulu, u Camuggi u nu l'ha pasou e qualificasiuin.

In tu 1988 u l'ha cumensou a mancà de asbriu, cu'a squaddra che da penürtima a l'é retrucessa drita in te l'A2, sensa pasà dai playout fra e pezu squaddre da A1 e quelle da A2, duve a Pro Recco a s'ea sarvà. Turnà in ta mascima serie in tu 1989, aa fin du campiunou a squaddra a l'é arivà turna au penürtimu postu.

A crixi di anni '90 e u repiggiu

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Daa retrucesciun du 1989, a Rari Nantes Camuggi a l'ha patiu üna gran crixi, sensa turnà in ta mascima serie. In ta stagiun 1994-1995 a l'é arivà a l'ürtimu postu, cun 0 punti, pe chinà in ta Serie B e restaghe finn-a au 1998, mentre sulu cu'u campiunou de A2 2000-2001 a l'é muntà turna in ta Serie A1.

Alantù u növu campiunou u se cumpuneiva de üna serie de giruin a quattru squaddre, cun doppu atri duì a öttu squaddre, l'ün pe'i playoff (pe'e primme due arivè in tu girun a quattru) e l'atru pe sarvase dai playout (pe'e atre due). De quellu annu u Camuggi u l'ha finiu au tersu postu, cu'i meximi punti da Canottieri Napoli ma pezu pe'a diferensa di gol, mentre in tu sö girun gh'ea a Pro Recco pe primma e a Telimar Palermo ürtima. A ogni moddu, aa fin a squaddra a s'é sarvà. In tu campiunou 2002-2003, cangiou pe avei primma duì giruin da öttu e poi quattru da quattru squaddre, a Rari Nantes a l'é arivà quarta, pe pasà au girun di playoff insemme au Sann-a, u Nervi e a Canottieri. Arivà a l'ürtimu postu, a squaddra a l'é finia in tu tabelun cuntru aa Pro Recco, pe sciurtine batüa. Sti exiti han purtou u Camuggi a zügà a COMEN Cup, üna cuppa internasiunale guagnà in te quella ucaxun propiu dai camugin[13].

In tu 2003-2004 s'é turnou au scistema du 2001-2002, cu'i girun primma a quattru e doppu a öttu[14]. Alantù in tu Camuggi ghe zügava u campiun serbu-muntenegrin Aleksandar Šapić, ch'u l'ha finiu a stagiun da cappucanuné, e l'Arnaldo Deserti. U Camuggi u l'é arivou segundu, distante dau Brescia (alantù Leonessa Brescia, üna squaddra növa) ma davanti au Catania e aa RN Napoli. In tu girun a öttu u Camuggi u l'é finiu quintu, deré au Sann-a, squaddra aversaia ai playoff ch'a l'é aa fin pasà cu'a gara 3[15].

A stagiun doppu a nu l'é finia guei ben, detu che u Šapić u se n'ea andetu a Sann-a e u Deserti aa Pro Recco, e u Camuggi u l'é arivou tersu in ti giruin a quattru, ma u s'é sarvou in te quellu a öttu di playout, pe finilu au primmu postu. De ciü, u l'ha zügou u spareggiu fra i ürtimi duì di playoff e i primmi duì di playout, ch'u l'avieva permissu d'intrà in tu tabelun di playoff, ma u l'ha duvüu fermase cuntr'au Nervi[16]. In ta stagiun 2005-2006, a squaddra a l'ha turna finiu a primma faze au tersu postu mentre, cu'u quartu postu in tu girun a öttu, a l'ha duvüu zügà i playout, duve a s'é sarvà p'avei batüu u Bugiascu tantu a l'andà che au returnu[17].

Dau 2006-2007 u l'é turna cangiou u furmatu, cun duì giruin a öttu e doppu ün atru da öttu tra e primme quattru de ün e e ürtime quattru de l'atru. E primme clasifichè andavan ai playoff, l'ürtima de ogni girun a l'ea retrucessa mentre a penürtima e a ters'ürtima gh'aivan da zügà i playout. U Camuggi u nu l'ha fetu guei ben e, arivou penürtimu, u l'ha zügou i playout cuntr'au Ciavai, ch'u u l'ha batüu in gara 3[18].

A növa generasiun e u scuntru cu'a Federnuoto

[modìfica | modìfica wikitèsto]

E megiu stagiuin spessu ne sun vegnüe da ün gran travaggiu in sce squaddre di zuveni. A Rari Nantes a l'ha visciüu üna növa etè d'ou grassie ai sö zuveni, che han guagnou tanti trufei. U primmu u l'é arivou in tu 2006 cu'u primmu titulu de l'Under 15 che, l'annu doppu, a l'ha detu cunferma cu'u segundu titulu daa fia, stagiun ch'u l'ha purtou a Camuggi u scüdettu de l'Under 20 ascì. L'Under 17 a l'é steta campiun in ti anni 2008, 2010, 2011 e 2012, mentre l'Under 15 a l'ha guagnou turna u titulu in ti anni 2008, 2009 e 2012, cun l'ürtimu scüdettu di zuveni ch'u l'é stetu quellu, du 2013, de l'Under 20. A fà pröva du gran valù da sucietè, in tu 2018 a RN Camuggi a l'ha risevüu u "Culà d'Ou", u mascimu ricunuscimentu spurtivu nasiunale, dau prescidente du CONI[19].

In ta Serie A2 2007-2008 a primma squadda a l'é andeta ben ma a l'ha finiu pe perde a finale di playoff cuntra au Latina[20], cuscì cumme, in ta stagiun doppu, quand'a l'é steta fermà in gara 3 cuntr'aa Rumma[21]. In tu 2010, batendu u Catania e l'Acquachiara de Napuli, u Camuggi u l'é turnou in ta Serie A1, che in tu fratempu a l'ea turnà a girun ünicu a duzze squaddre, cu'i playoff scüdettu finn-a a l'utava puzisiun[22]. Aa fin, i camugin sun arivè settimi (sun steti quelli che han paregiou ciü partie), e se sun scuntrè cu'u Sann-a, ch'u l'ha guagnou tantu l'andà che u returnu[23]. L'anà doppu a l'é finia au meximu, cu'u Sann-a ch'u l'é pasou guagnandu a partia in cà e gara 3[24].

A quei tempi nu gh'ea üna bella aia in ta Federnuoto, cun de beghe pe'u calendaiu di campiunè, a gestiun di diritti aa televixun e di cuntratti cu'i sponsor, ciü che pe asbascià e speize aministrative. U Camuggi u l'aiva dunca mustrou l'interesse a nu iscrivise in Serie A1 e u l'ha tratou cu'a Telimar Palermo (Serie A2) pe scangiase u titulu spurtivu. A FIN a s'é dita cuntraia a sta manovra e dunca i camugin se sun iscriti ai 2 de settembre aa Serie A, ben che cu'üna squaddra tütta de zuveni, pe arivà ürtimi.

U növu sponsor e i campiunè in A2

[modìfica | modìfica wikitèsto]

A stagiun du 2013 a l'é cumensà cu'ün sponsor impurtante, l'impreiza SpazioGenova, e a squaddra a l'ha cangiou de numme in te Spazio Rari Nantes Camogli. Cumme alenatù u l'é stetu cunfermou Angelo Temellini, arivou in tu 2009 e ch'u l'é restou a Camuggi finn-a in tu 2025[25].

Pasou duì anni quande a squaddra a s'é sarvà fassile, in tu 2015 a l'é arivà finn-a ai playoff, persi cu'u Civitavecchia. Dau 2018, doppu üna lunga preparasiun e di növi züguei, u Camuggi u l'é turnou in cursa e, pe di anni, u s'é scuntrou tante votte cu'u Torino '81 pe guagnà u primmu postu du Girun Nord. De sti tempi u l'é nasciüu ascì u Sabati Casual, ün gruppu de tifuzi du Camuggi.

A stagiun 2018-2019 a l'ha vistu u Camuggi in testa cun 55 punti, davanti au Türin cun 50, e ai playoff a l'ha guagnou cuntr'au Pescara, batüu in gara 1 e 3, ma a squaddra a l'ea urmai stracca aa finale cu'a Telimar Palermo, ch'a s'é guagnà u pasaggiu de categuria[26]. A stagiun doppu, ben che u Camuggi u l'ea partiu ben, a l'é steta blucà pe'a pandemia de COVID, insemme a tütti i campiunè[27].

U campiunou 2020-2021, pe'e questiuin de sanitè, u l'é stetu inandiou a quattru giruin: u Girun Ligüria, u Girun Nord-Est (cu'u Soi), u Girun Centru e u Girun Süd. U girun da Ligüria u l'é stetu guagnou dau Bugiascu, mentre u Camuggi u l'é arivou segundu davanti a Rensen, Crocera Genova, Lavagna e Stürla. Alantù u Camuggi u s'é scuntrou cu'üna növa squaddra, u De Akker Bologna, ch'a l'ha pasou a surpreiza u scuntru[28]. L'annu doppu u Camuggi e u Türin sun steti fermè ai playoff daa Canottieri Napoli e daa Roma Vis Nova[29]. Aa fin, in ta stagiun 2022-2023, u Camuggi u l'ha guagnou a regular season cun 9 punti in sciu Türin, pe poi batte l'Olympic Roma e, in finale, a Florentia, cuscì ch'u l'é stetu prumossu[30].

In ta stagiun doppu, u Camuggi u l'ha zügou pe'u ciü da atre parti, pe di travaggi impurtanti au teitu da sö piscinn-a, e, zügou turna u derby cu'a Pro Recco u l'é stetu batüu pe 3-25. Finiu sensa punti a regular season, in tu girun pe'a retrucesciun a squaddra a l'é arivà ürtima cun ün puntu, sensa zügà i playout cumme e atre squaddre, e a l'é dunca turnà in ta Serie A2[31].

A stagiun doppu, ben ch'u partiva da favuriu e squaddra da batte, u Camuggi u nu l'ha fetu ben cumme in ti anni primma[32].

Squaddra de donne

[modìfica | modìfica wikitèsto]
A squaddra de donne cuntr'au Tolentino, a Camuggi, 1° de zügnu du 2025

Quandu, in ti anni Sinquanta, a Camuggi l'ea arivou u zügou e alenatù unghereize Giorgio Erdely, a squaddra a l'ha guagnou tante partie e tituli e, tra i sö tifuzi, gh'ea ascì ün gruppu de zuvene. Cuscì, l'Erdely u l'ha pensou de inandià üna squaddra de nöu pe'e donne in ta Rari Nantes, cun tante de ste zuvene che g'han fitu pigiou parte. A stu moddu l'é nasciüu a sesiun pe'e donne da Rari Nantes Camogli, a primma de stu genere de tütta l'Italia. Sciben che, au prinsipiu, ae donne l'ea cuncessu de zügà a pallanöu, in ti anni Vinti stu sport u l'é stetu vietou e, pe'a gente ch'a l'ea ancun de st'idea, nu gh'é stetu guei de squaddre che sun andete aprövu aa RN Camuggi. A ogni moddu, l'Erdely u l'ha decizu d'inandià ascì ün'atra sucietè, a Virtus Camogli, sulu pe'e donne[33].

E due squaddre han zügou tanti derby l'ünn-a cuntru l'atra, e sun stete invitè üna votta finn-a daa nasiunale ulandeize, mentre ch'a l'ea in retiu a Zena in te piscinn-e de Arbà, pe zügà üna partia dimustrativa. Ben che batüe, e camuginn-e han zügou ben e sun stete aa fin aplaudie dau pübblicu[33].

A despetu de l'interesse, st'ativitè a nu l'é andeta guei avanti: a Virtus Camogli a s'é desfeta mentre a sesiun pe'e donne da Rari Nantes a l'ha finiu maniman de zügà. Levou quarche caxu tra i amatuì, tütti in ta Ligüria, l'ezempiu de Camuggi u nu l'é stetu seguiu da atre squaddre e sulu in tu 1985 u s'é inandiou u primmu campiunou italian de pallanöu de donne[33].

Nunustante e primme esperiense ligüri, au prinsippiu e squaddre ciü forti sun stete u Volturno, de Napuli, e poi u Catania. In tu detaggiu, e zügoue de Camuggi nu sun mai arivè in ta primma categuria e l'é sulu de resente che sun muntè in te l'A2. A primma stagiun de camuginn-e in te l'A2 a l'é steta in tu 2010-2011, in tu girun Nord. Quellu annu, finiu cu'a squaddra ch'a l'é chinà turna de categuria, e camuginn-e aivan zügou cuntru a Cavalieri Prato, Firenze, Livorno, Locatelli Genova, Milano, Osio, Promogest, Tolentino e Trieste. In ta stagiun 2024-2025 e zuvene du Camuggi sun turnè in te l'A2, pe truvaghe Acquatica Torino, Brescia, Como, Locatelli Genova, Metanopoli, Orobica e Soi, arivandu a sarvase[32]. U campiunou doppu, cu'a Locatelli ch'a l'ea steta prumossa, e aversaie du Camuggi sun stete l'Acquatica Torino, u Como, u Metanopoli, l'Orobica, u Parma, u Project Sport Leinì e u Soi[34].

In ti sö megiu anni u Camuggi u zügava in te l'egua du Purtixö, primma in ta parte au redossu du mö e poi, dai anni Sinquanta, in te l'avamportu[35]. In ti anni Trenta e Quaranta i tifuzi camugin se meteivan in sciu mö e in sce banchinn-e, mentre in ti anni Sinquanta, detu che e partie se tegnivan pe'u ciü in te pochi meixi, u se muntava üna tribünn-a a trei cen pe'i spetatui.

In tu 1963 a l'é steta averta a piscinn-a cumünale au Buschettu, intitulà au Giuva Baldini, l'ünicu atleta che, cu'a sö lunga ativitè spurtiva, u l'ha guagnou u campiunou italian tantu primma che doppu a guera. Alantù st'impiantu u nu gh'aiva ancù de tribünn-e e de teitu, feti ciü tardi, e u l'é stetu cumpletou grassie a ün investimentu de l'impreiza americann-a Jantzen. Cun quest'impreiza, ch'a fava di custümmi da bagnu e di atri vestì spurtivi, a RN Camuggi a l'é vegnüa a primma sucietè de pallanöu a aveighe ün sponsor ufisiale[36].

In tu 2001 a piscinn-a a l'é steta cuverta da ün teitu fetu pe'u ciü de legnu, ünicu in tu sö genere. Però, pe'i pochi interventi feti pe mantegnilu, i materiali se sun smangiè e, in tu 2021, s'é duvüu cacià zü u teitu. In ti anni doppu, pe l'invernu, se cumensou a muntà üna cuvertüa a presciun d'aia pe andà avanti cu'e ativitè, che però a nu permeteiva l'intrà ai spetatui. L'annu doppu da pandemia a primma squaddra a l'ha ancun pusciüu zügà aa Baldini, mentre in te stagiuin ciü avanti a l'ha duvüu andà in te piscinn-e di paixi vixin, cumme a Ciavai e a Reccu. Aa fin, in te l'autünnu du 2025, l'é cumensou i travaggi pe arangià tüttu l'impiantu[37].[38]

E primme partie di tifuzi du Camuggi se tegnivan a l'umbra du campanin da baxilica mentre, doppu da fundasiun da Rari Nantes (cu'i incuntri ufisiali che sun finii in tu Purtixö), pe'i alenamenti s'é cuntinuou a andà in te l'egua fra a fuxe du Fusou e u Stabilimentu Miramare. In scia ciazza, zà dau 1914 gh'é de testimunianse da custrusiun du "parcu de stè" pe'i dirigenti che cuscì amiavan e partie in mà[1]. In tu 1921 l'é stetu fabricou üna custrusiun de legnu e teia ciü grande mentre, in tu 1930, se n'é fetu ünn-a de ciümentu[39]. A sucietè, da quandu a gh'é a piscinn-a, de stè a l'ha cuntinuou a adövià a ciazza, tantu che a custrusiun da "Base Mare", muntà tütte e stè, a l'é vegnüa quexi ün'istitusiun. Sta tradisiun, cu'a strutüa de legnu in scia ciazza e ün campu marcou da boe in mà, a va avanti ancun aa giurnà d'ancö.

I scüdetti di campiunè du Camuggi, in ta piscinn-a "Giuva Baldini"

Tituli nasiunali

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Trufei internasiunali

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Trufei di zueni

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Notte au testu
  1. E squaddre retiè ean a Ginnastica Torino, a Rari Nantes Trento, la Rari Nantes Bologna e l'Andrea Doria.
Notte bibliugrafiche
  1. 1 2 (IT) 1792. SPORT CLUB CAMOGLIESE, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  2. 1 2 3 4 (IT) 1385. RARI NANTES CAMOGLI, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  3. 1 2 3 (IT) Rari Nantes Camogli, La storia della RNC, in sce rncamogli.it. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  4. (IT) Federazione Italiana Nuoto, La Storia, in sce federnuoto.it. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  5. (IT) 133. LA PALLANUOTO, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  6. (IT) Archivio Luce Cinecittà, Il Camogli Campione d'Italia di pallanuoto, in sce youtube.com. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  7. (IT) Pallanuoto: Camogli 3/ Roma 1, in sce youtube.com. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  8. 1 2 (IT) 778. PALLANUOTO, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  9. (IT) 1452. RECCO, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  10. (IT) 538. PALLANUOTO, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  11. (IT) Marco Tripodi e Edoardo Osti, Quando Camogli e Recco divennero una cosa sola, in sce wpdworld.com. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  12. (IT) Amarcord water polo/ Mitici derby Camogli-Recco anni '50, in sce youtube.com. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  13. (IT) Campionato Italiano Pallanuoto A1 2002/2003, in sce cnposillipostory.net. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  14. (IT) Federazione Italiana Nuoto, Normativa Campionato Pallanuoto Serie A1 Maschile, ediz. 2003/2004 (PDF), in sce federnuoto.it. URL consultòu o 9 lùggio 2026 (archiviòu da l'url òriginâle o 5 màrso 2016).
  15. (IT) Federazione Italiana Nuoto, Campionato maschile serie A1 - Stagione 2003-2004, in sce federnuoto.it. URL consultòu o 9 lùggio 2026 (archiviòu da l'url òriginâle o 7 màrso 2005).
  16. (IT) Federazione Italiana Nuoto, Pallanuoto: Campionati - Stagione 2004-2005, in sce federnuoto.it. URL consultòu o 9 lùggio 2026 (archiviòu da l'url òriginâle o 26 zùgno 2012).
  17. (IT) Federazione Italiana Nuoto, Pallanuoto: Campionati - Stagione 2005-2006, in sce federnuoto.it. URL consultòu o 9 lùggio 2026 (archiviòu da l'url òriginâle o 25 zùgno 2012).
  18. (IT) Federazione Italiana Nuoto, Stagione 2006-2007, in sce federnuoto.it. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  19. (IT) Collare d'Oro per la Rari Nantes Camogli, in sce radioaldebaran.it, 20 dixembre 2018. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  20. (IT) Federazione Italiana Nuoto, Stagione 2007-2008, in sce federnuoto.it. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  21. (IT) Federazione Italiana Nuoto, Stagione 2007-2008, in sce federnuoto.it. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  22. (IT) Federazione Italiana Nuoto, Stagione 2009-2010, in sce federnuoto.it. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  23. (IT) Federazione Italiana Nuoto, Stagione 2010-2011, in sce federnuoto.it. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  24. (IT) Federazione Italiana Nuoto, Stagione 2011-2012, in sce federnuoto.it. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  25. (IT) Rari Nantes Camogli: Angelo Temellini rassegna le dimissioni, in sce waterpolopeople.com, 24 arvì 2024. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  26. (IT) Campionati 2018-2019, in sce 1x2pallanuoto.com. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  27. (IT) Campionati 2019-2020, in sce 1x2pallanuoto.com. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  28. (IT) Campionati 2020-2021, in sce 1x2pallanuoto.com. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  29. (IT) Campionati 2021-2022, in sce 1x2pallanuoto.com. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  30. (IT) Campionati 2022-2023, in sce 1x2pallanuoto.com. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  31. (IT) Campionati 2023-2024, in sce 1x2pallanuoto.com. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  32. 1 2 (IT) Campionati 2024-2025, in sce 1x2pallanuoto.com. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  33. 1 2 3 (IT) 1403. RARI NANTES CAMOGLI, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  34. (IT) A1 - A2 - B, in sce 1x2pallanuoto.com. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  35. (IT) 1552. PALLANUOTO, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  36. (IT) 1367. PISCINA COMUNALE, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  37. (IT) Nicola Giordanella, Camogli, al via i lavori di riqualificazione per la piscina Giuva Baldini: riconsegna settembre 2026, in sce genova24.it, 15 otubre 2025. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  38. (IT) La Rari Nantes Camogli gestirà la piscina di Recco fino a dicembre, in sce radioaldebaran.it, 31 lüggiu 2025. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  39. (IT) 532. RARI NANTES, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 9 lùggio 2026.

Ligammi de föa

[modìfica | modìfica wikitèsto]