San Prospu (Camuggi)
CA |
Sta pagina chi a l'é scrita in camugin |
| San Prospu lucalitè | |
|---|---|
(IT) San Prospero
| |
U centru de Camuggi cun, in simma, San Prospu
| |
| Lucalizasiun | |
| Statu | |
| Regiun | |
| Sitè metrupulitann-a | |
| Cumüne | |
| Teritoiu | |
| Curdinè | 44°21′10.4″N 9°09′13.91″E |
| Artessa | 100 m s.l.m. |
| Abitanti | 78[1] (1971) |
| Atre infurmasiuin | |
| CAP | 16032 |
| Füzu uraiu | UTC+1 |
| Cartugrafia | |
San Prospu (San Prospero in italian, dita ascì Via Romana) a l'é üna lucalitè de Camuggi, ricunusciüa in tu statütu du cumüne[2].
Geugrafia
[modìfica | modìfica wikitèsto]San Prospu u se tröva de d'atu du centru de Camuggi, in sce rive du Munte d'Ezui. U se spande in zü au munasteru de San Prospu, ch'u g'ha detu u numme, e u l'é cunusciüu ascì cumme a regiun da Via Rumann-a, dau numme da vegia stradda ch'a ghe passa.
In ta lucalitè de San Prospu u gh'é cumpreizu ciü sciti e a l'é traversà dau Rian Zorzu, ch'u scure sübitu a levante du munasteru.
A lucalitè de San Prospu a cunfinn-a versu munte cun quella de Caze Russe, ch'a se tröva au livellu de l'Aurelia, mentre a levante a se spande versu e estremitè da Rüa e du Buschettu. A meridiun u se tröva tüttu u centru de Camuggi mentre versu punente, au de là da Salita di San Prospero, u gh'é a burgà de Sant'Anna.
Storia
[modìfica | modìfica wikitèsto]
A regiun a munte du centru storicu de Camuggi, pe'a sö parte ciü versu Reccu, a l'ea ben frequentà du Seisentu e, da ancun de primma, a l'ea traversà daa cuscì dita Via Rumann-a. A via antiga, ch'a traversava u Migià, Sant'Anna e dunca e tere in ta regiun de San Prospu, a purtava poi a levante versu a Rüa, ma a l'ha finiu pe perde de impurtansa quande, sutt'au regnu de Sardegna, u l'é stetu traciou a növa via fra Reccu e A Rüa, l'Aurelia d'ancö[3].
In tu detaggiu, du Seisentu, in te tere de d'atu de Camuggi se truvava de ville de scignuri, de ostaie pe'i pelegrin e trè capelle de campagna, dedichè a Sant'Anna, a San Giacumu e a San Prospu. Mentre a primma a se truvava cumme ancö in sce l'antiga Via Rumann-a in tu scitu ditu da Loggia, ancö burgà de Sant'Anna, e a segunda a l'ea au servissiu da burgà cu'u meximu numme, a capella de San Prospu a l'ea ciü a levante, facià in scia Via Rumann-a, da vixin ascì a l'Aurelia muderna. In tu 1880 sta capella a l'é steta rilevà da l'abate Giovanni Schiaffino, fratte de Munte Oliveto, ch'u g'ha fetu custruì da arente u grande munasteru ch'u domina in sce Camuggi.
Pe du restu, cunsciderou a fundasiun antiga di centri de Camuggi, da Rüa e de San Roccu, a custrusiun de cà növe de l'Öttu-Növesentu a l'ha interesou pe'u ciü i sciti in tu mezu fra sti paixi, cumpreizu propiu a regiun de San Prospu. Chi, cu'e palanche guagnè doppu da guera de Crimea, i armatui de Camuggi han fetu fabricà e sö ville e palassi, feti segundu a tradisiun cun teiti a quattru egue e müage dae tinte vivaci, decurè cun pitüe a frescu du Menozzi[4].
In tu cursu de di scavi, feti du 2016 pe mette ün tübbu du gazzu de 1,2 km lungu a Via Rumann-a, a l'artessa du munasteru de San Prospu sun steti truvè i resti de armenu quattru livelli ciü antighi da via. Da ün toccu de ceramica truvou in te ün de sti strati u s'é vistu che a via a l'existeiva zà armenu da l'Etè de Mezu, ben che u numme, cumme quellu da regiun du Migià (foscia da miliarium, a pria chilometrica rumann-a) u cunta de ün'urigine ch'a purieiva esse ben ciü antiga[5].
Posti de interesse
[modìfica | modìfica wikitèsto]Munasteru de San Prospu
[modìfica | modìfica wikitèsto]
U munasteru de San Prospu, fundou in tu 1880, u l'é de prupietè di fratti Benedetin del Monte Oliveto che, cun de sustanse di capitagni de Camuggi, l'han fetu ingrandì ancun in ti anni Trenta du Növesentu. U sö fundatù, l'abate Scciafin, u l'ha guvernou u cumplessu finn-a in tu 1887, quande u l'é mortu, e u l'é stetu interou in tu grande munümentu de marmu missu a l'intrà da gexa, in scia drita. In sce müage du munasteru u se tröva de opere d'arte e de pitüe che mustran i feti da vitta de San Prospu e du Beatu Bernardo Tolomei[6][7].
Ciütostu impurtante a l'é a bibliuteca du munasteru, a tersa de Camuggi doppu da Civica "Niccolò Cuneo" e da "Millenaria" da Rüa, ch'a l'ea steta fundà perché a cunservesse di testi de scöa pe'i stüdenti de materie nautiche. A l'imprinsippiu a bibliuteca a se truvava au segundu cian du munasteru ma, pe'u gran nümeru de nuvissi che gh'ea alantù, in tu 1940 a l'ea finia in te de sgansie de legnu au primmu cian, vegnindu poi stramüà au tersu cian pe faghe di travaggi. Pasou du tempu avanti de truvaghe üna scistemasiun definitiva, a bibliuteca, dai anni Duimilla, a l'é steta purtà au segundu cian du cumplessu[8].
Villa Mungiardin
[modìfica | modìfica wikitèsto]A punente de San Prospu, a meza stradda cu'a burgà de Sant'Anna, u se tröva üna villa ch'a l'ea de prupietè di Mungiardin, üna famiggia de cuntu de Camuggi, che finn-a du Settesentu a gh'aiva u patrunatu in sce ün'artà da paruchiale e, tra u 1746 e u 1863, quellu in scia capella de Sant'Anna[9]. In ti anni Trenta du Növesentu, quand'a l'ea in prupietè aa famiggia de l'avucatu Davide Olivari, sta rexidensa a l'aiva ancun ün purtà fetu a guardiöa ch'u s'afaciava in scia Via Rumann-a[10]. In ta villa u se tröva ascì üna capella privà, duv'u gh'ea cunservou ün bellu medagiun du Settesentu du Francesco Schiaffino, scultù de Camuggi, che poi u l'é finiu a Zena in scia facià du palassiu au civicu 26 de Via Balbi, ch'u l'ea pe üna parte di Mungiardin[11].
Cumünicasiuin
[modìfica | modìfica wikitèsto]A lucalitè de San Prospu a l'é furmà da üna serie de vilette, lighè cu'u centru de Camuggi pe mezu de de cröze storiche e traversè, in diresiun punente-levante, daa Via Rumann-a. In tu detaggiu, a punente du munasteru u se pö ricurdà Via Fasceto, ch'a munta d'in San Prospu versu l'Aurelia e ascì versu Via San Giacomo, e ciü a Salita San Prospero, che d'in Lazza a munta finn-a aa Via Rumann-a. A levante du munasteru u se tröva, nu guei distante, Salita de Prià, che daa Via Rumann-a a chinn-a in tu centru de Camuggi. Da lì a se deramma ascì a cuscì dita Via de Mezu, ch'a va avanti versu levante finn-a in tu Buschettu. A San Prospu, a Via de Mezu a l'é ligà a Cursu Mazzini daa cuscì dita Roca Caballera.
A ogni moddu u gh'é di prublemi lighè aa mancansa de parchezzi in tu centru e au fetu che sta regiun a manca d'ün servissiu direttu de trasportu pübblicu ch'u porte finn-a lì. U munasteru u patisce ascì di meximi prublemi, scicumme che pe'a Via Rumann-a, ben streita, ghe passa sulu che üna navetta[12].
Notte
[modìfica | modìfica wikitèsto]- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica, 11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971 (PDF), Vul. III, Fasc. 7, Rumma, 1974, p. 26, toa II.
- ↑ (IT) Cumüne de Camuggi, Statuto (PDF), in sce dait.interno.gov.it. URL consultòu o 9 màzzo 2026.
- ↑ Ferrari, 1935, p. 14
- ↑ Ferrari, 1935, p. 16
- ↑ (IT) Via Antica Romana (infrastruttura viaria strada), in sce catalogo.beniculturali.it. URL consultòu o 9 màzzo 2026.
- ↑ (IT) Cumüne de Camuggi, Comunità religiose. Chiesa: Monastero di San Prospero, in sce halleyweb.com. URL consultòu o 9 màzzo 2026.
- ↑ (IT) Camogli/Edifici Religiosi/Chiesa e Monastero di San Prospero, in sce rete.comuni-italiani.it. URL consultòu o 9 màzzo 2026.
- ↑ (IT) Biblioteca del Monastero di S. Prospero, in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 9 màzzo 2026.
- ↑ (IT) Cappella di Sant'Anna, in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 9 màzzo 2026.
- ↑ Ferrari, 1935, pp. 15, 157
- ↑ Ferrari, 1935, p. 191
- ↑ (IT) Camogli: alle "Case rosse" si ribellano, vogliono la navetta che li colleghi al centro, in sce levantenews.it, 2 dixembre 2025. URL consultòu o 9 màzzo 2026.
Bibliugrafia
[modìfica | modìfica wikitèsto]- (IT) Gio Bono Ferrari, La città dei mille bianchi velieri: Camogli, Zena, Tipografia Nazionale, 1935.
Atri prugetti
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Wikimedia Commons a contêgne di files in sce San Prospu