Sâta a-o contegnûo

Scindici de Camuggi

Sta pagina chi a l'é scrita in camugin
Da Wikipedia
CA
Sta pagina chi a l'é scrita in camugin
A lista di magistrè e di scindici de Camuggi

U scindicu de Camuggi u l'é a mascima càrega de l'aministrasiun du postu, ch'a l'ha avüu di tituli diferenti segundu e etè. A gran impurtansa ecunomica de Camuggi in te l'Öttusentu, cumensà in ta segunda meitè du Settesentu e andeta avanti finn-a aa Grande Guera, a l'ha feta üna sitè sutt'ae atensiuin tantu du Statu Ligüre che, doppu, du Regnu di Savoia. In tu detaggiu, Camuggi a l'é steta isà au rangu de Sitè dau ré d'Italia, u Vittorio Emanuele III, ai 3 de mazzu du 1877.

Daa Rivulusiun Franseize aa fin da Munarchia

[modìfica | modìfica wikitèsto]

A primma càrega a aveighe de funsiuin de scindicu a l'é steta creà ai tempi da Repübblica Demucratica Ligüre (statu ligou streitu aa Primma Repübblica Franseize), quand'u s'é fundou u cunseggiu di Magistrè Sitadin, che se riunivan in te l'otoiu de San Prospu e Santa Cataina, alantù scunsacrou. Camuggi, in tu detaggiu, in tu 1797 a l'é steta missa in tu dipartimentu du Bezagnu, pe pasà du 1798 in ta Giürisdisiun da Früta, e dunca sutta a Reccu. Ai 9 de zügnu du 1805, cu'u restu da Repübblica Demucratica, a l'é finia in te l'Imperu Franseize, cu'u primmu sitadin ch'u l'ha pigiou u titulo de "Maire". De sti tempi, finn-a A Rüa a gh'aiva ün sö scindicu, tantu l'é vea ch'a l'é steta inseria in tu Dipartimentu du Tigülliu. Pasou menu de dex'anni, ai 26 d'arvì du 1814 u gh'é stetu a creasiun da cuscì dita Repübblica Zeneize, ün tentativu de turnà a l'indipendensa doppu da cheita du Napuliun. De quelli tempi, Camuggi a gh'aiva cumme scindicu u Luigi Mongiardino, ch'u l'é restou in carega ascì doppu de l'anesciun da Ligüria au Regnu de Sardegna da cazadda di Savoia, ai 7 de zenà du 1815.

Ai 20 de dixembre du 1867, segundu a statistica de elesiuin du Regnu d'Italia, in sce üna pupulasiun de 7.390 abitanti u gh'ea 534 eletuì pulitici pe redditu e 434 eletuì aministrativi (424 pe redditu e 9 pe tituli o capacitè), pe 20 cunsegé cumünali.

Fra i eletuì de Camuggi u gh'ea üna prezensa impurtante da masuneria ma ascì de eletuì de parte catolica e, ciü che tüttu, de eletuì che ne vegnivan dae ricche famigge de armatui, che gh'aivan de idee liberali. U sustegnu aa munarchia u l'ea ben forte, tantu che au referendum du 2 de zügnu du 1946, in sce 6.358 persunn-e ch'aivan vutou (u 76,36% de quelli cu'u dirittu de falu), a munarchia a Camuggi a l'ha guagnou 3.099 vuti (u 50,06%), cuntra i 3.091 pe'a Repübblica (u 49,94%), pe 6.190 schede valide, 116 gianche e 168 nulle[1].

In ta Repübblica Italiann-a

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Ae elesiuin pulitiche du 18 d'arvì du 1948 pe'a Camia di Deputè, a Camuggi u l'ha vutou l'86,50% de quelli cu'u dirittu de falu, 5.317 persunn-e in te tüttu. U primmu partiu, cun 3.343 vuti (u 63,93%), u l'é stetu a Demucrasia Cristiann-a, davanti au 13,25% de l'Ünitè Sucialista, u 9,89% du Frunte Demucraticu Pupulare, l'8,82% du Partiu Repüblican, u 2,51% du Bloccu Nasiunale, l'1,01% du Muvimentu Suciale, u 0,44% du Partiu Nasiunale Munarchicu Aleansa di Lavuratuì, u 0,13% de l'Asuciasiun Nasiunale di Parenti Dispersi in Guera e u 0,02% du Cunc. Nasiunale Cumbatenti Ünii[2].

Nu l'é cangiou guei mancu in ti vuti pe'u Senatu, cu'a DC ch'a n'aiva pigiou l'86,79% e tütte e atre liste de sinistra cuncentrè in te due liste principali, ürtimu u Bloccu Nasiunale[3]. Camuggi a l'é steta üna sitè duv'a l'é steta de lungu forte a DC, cumme fà pröva ascì a vixita du Alcide De Gasperi in tu 1950[4] e du Ministru de Finanse, u Paolo Emilio Taviani, in tu 1959, e a prezensa de ben trè sedi du partiu, a Camuggi, aa Rüa e a San Roccu. A "balenn-a gianca" a l'é steta ben impurtante finn-a in ti anni Novanta, cunfermà ascì in te primme elesiuin regiunali du 1970 (39,57% di vuti) e in te primme elesiuin eurupee (37,19% di vuti). I exiti pe'u Partiu Cumünista Italian e du Partiu Sucialista Italian sun steti grossu moddu alternè e scimili, cun l'impurtante prezensa ascì du Partiu Liberale Italian (arivou de lungu a ciü du 10%) e du Muvimentu Suciale Italian.

In tu 1994 a l'é steta l'Aleansa Nasiunale, erede muderou de l'MSI, a guagnà e primme elesiuin di tempi da cuscì dita "Segunda Repübblica", ma zà in tu 1998 u l'é cumensou ün lungu mumentu de liste civiche de centru-sinistra, e sulu dau 2023 gh'é üna lista muderà cun di riferimenti de centru-drita.

Lista di scindici

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Chi sutta u gh'é a lista di scindici de Camuggi e de atre figüe pege pe funsiuin che gh'é stetu in ta storia.

Repübblica Ligüre

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Periudu Primmu sitadin Partiu Carega Notte
1797 1798 Michelangelo Peragallo, Francesco Schiaffino, Paolo Ansaldo, Giacomo Schiaffino Magistrè Sitadin
1798 1799 Bartolomeo Mortola, Giacomo D'Aste Bartolomeo, Mortola Giacomo, Gio Batta Olivari, Gio Batta Simonetti, Filippo Morello, A. Figari Magistrè Sitadin
1799 1800 Antonio Senno, Antonio Ansaldo, P. Ansaldo, Filippo Ansaldo, G. Ansaldo, Michelangelo Capurro, F. Schiaffino Magistrè Sitadin
1800 1801 P. Ansaldo, G. D'Aste Bartolomeo Magistrè Sitadin
1801 1802 P. Ansaldo, Pietro Antonio Brignati, Nicolo Benvenuto, Gio Buono Schiaffino, M. Peragallo, F. Schiaffino, Pellegro Schiaffino, A. Senno, Filippo De Negri, M. Capurro, G. D'Aste Bartolomeo Magistrè Sitadin
1802 1803 G. D'Aste Bartolomeo, N. Benvenuto, F. Schiaffino, P. Schiaffino, A. Senno, F. De Negri, M. Capurro Magistrè Sitadin
1803 1804 P. Schiaffino, A. Senno, M. Capurro, F. De Negri, N. Benvenuto Magistrè Sitadin
1804 1805 F. De Negri, M. Capurro, N. Benvenuto, F. Schiaffino, P. Schiaffino Magistrè Sitadin
1805 1806 N. Benvenuto, M. Bellagamba, Giacomo Olivari Magistrè Sitadin

Imperu franseize

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Periudu Primmu sitadin Partiu Carega Notte
1806 1808 Bartolomeo D'Aste Maire
1808 1813 Antonio Senno Maire
1813 1816 Luigi Mongiardino Maire [n. 1]

Regnu de Sardegna

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Periudu Primmu sitadin Partiu Carega Notte
1816 1818 Angelo Figari Scindicu
1822 1832 marcheize Gentile Filippo Scindicu
1832 1836 Filippo Schiaffino Scindicu
1836 1839 Brigneto Prospero Scindicu
1839 1842 Avignone Gaetano Scindicu
1842 1849 Francesco Schiaffino Scindicu
1849 1852 Gio Batta Grimaldo Ansaldo Scindicu
1852 1854 Giuseppe Schiaffino Scindicu
1854 1857 Fortunato Bellagamba Scindicu
1857 1861 marcheize cavaliere Gio Batta Cesare Demarini Scindicu
Periudu Primmu sitadin Partiu Carega Notte
1861 1863 Giuseppe Schiaffino Scindicu
1863 1865 Gio Batta Fortunato Ansaldo Scindicu
1865 1866 Filippo Pellerano Scindicu
1866 1867 Giovanni Mortola Scindicu
1867 1874 cavaliere Andrea Bozzo Scindicu
1874 1877 Fortunato Bertolotto Scindicu
1877 1877 Simone Schiaffino Regiu delegou
1877 1880 Emanuele Razeto Scindicu
1880 1884 cavaliere Giuseppe Bozzo Scindicu
1884 1887 F. Schiaffino Regiu delegou
1887 1888 cavaliere Giuseppe Bozzo Scindicu
1888 1889 cavaliere ufisiale F. Schiaffino Regiu delegou
1889 1901 cumisaiu cavaliere Francesco Schiaffino Scindicu
1889 1901 cumisaiu cavaliere Francesco Schiaffino Scindicu
1901 1902 cavaliere Emanuele Boggiano de Andrea Scindicu
1902 1907 cavaliere Andrea Schiaffino de Lorenzo Scindicu
1907 1917 cavaliere avucatu Davide Olivari de Biagio Scindicu [5]
1917 1920 avucatu Fortunato Schiaffino Scindicu
1920 1921 cavaliere ufisiale avucatu Davide Olivari de Biagio Scindicu [5]
1921 1922 avucatu Carlo Chiaro Cumisaiu prefetissiu
1922 1926 cavaliere ufisiale avucatu Davide Olivari de Biagio Scindicu [5]
1926 1945 Abuliu a carega de Scindicu cu'a nomina di Puistè
1945 1946 avucatu Mario De Barbieri Scindicu

Repübblica Italiann-a

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Periudu Primmu sitadin Partiu Carega Notte
1946 1951 inzegné Biagio Olivari DC Scindicu
1951 1956 avucatu Mario Bertolotto DC Scindicu
1956 1964 inzegné Agostino Mari DC Scindicu
1964 1967 avucatu Enrico De Gregori DC Scindicu
1967 1967 Cumisaiu prefetissiu
1967 1979 avucatu Enrico De Gregori DC Scindicu
1979 1982 Mario Bellagamba DC Scindicu
1982 1984 avucatu Ester Fortunata Crovari DC Scindicu
1984 1986 Attilio Antola DC Scindicu
1986 1987 avucatu Enrico De Gregori DC Scindicu
1987 1987 Cumisaiu prefetissiu
1987 1988 Calogero Arcabasso DC Scindicu
26 nuvembre 1988 16 lüggiu 1992 Vincenzo Javarone DC Scindicu
6 agustu 1992 20 marsu 1994 Vincenzo Javarone DC Scindicu [n. 2]
mazzu 1994 21 nuvembre 1994 Pasquale Gioffrè Cumisaiu prefetissiu [6]
21 nuvembre 1994 30 nuvembre 1998 Giuseppe Passalacqua AN Scindicu
30 nuvembre 1998 27 mazzu 2003 Giuseppe Maggioni Progetto Insieme
(lista civica de sinistra)
Scindicu
27 mazzu 2003 15 arvì 2008 Giuseppe Maggioni Progetto Insieme
(lista civica de centru-sinistra)
Scindicu
15 arvì 2008 28 mazzu 2013 Italo Salvatore Mannucci Progetto Insieme
(lista civica de centru-sinistra)
Scindicu
28 mazzu 2013 10 zügnu 2018 Francesco Olivari Progetto Insieme
(lista civica de centru-sinistra)
Scindicu
10 zügnu 2018 15 mazzu 2023 Francesco Olivari Scelgo Camogli
(lista civica de centru-sinistra)
Scindicu
15 mazzu 2023 in carega Giovanni Anelli Per la nostra città
(lista civica de centru-drita)
Scindicu
Notte au testu
  1. U l'é restou in carega in ti tempi invexendè du pasaggiu da l'Imperu Franseize aa Repübblica Zeneize e dunca au Regnu de Sardegna
  2. Zunta cheita pe mancansa du nümeru legale
Notte bibiugrafiche
  1. (IT) Referendum 02/06/1946 Area Italia Provincia Genova Comune Camogli, in sce elezionistorico.interno.gov.it. URL consultòu o 17 màrso 2026.
  2. (IT) Camera 18/04/1948 > Area ITALIA > Circoscrizione Genova-Imperia-La Spezia-Savona > Provincia GENOVA > Comune CAMOGLI, in sce elezionistorico.interno.gov.it. URL consultòu o 17 màrso 2026.
  3. (IT) Senato 18/04/1948 > Area ITALIA > Regione LIGURIA > Collegio CHIAVARI > Comune CAMOGLI, in sce elezionistorico.interno.gov.it. URL consultòu o 17 màrso 2026.
  4. (IT) 3706 ALCIDE DE GASPERI, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 14 màrso 2026.
  5. 1 2 3 (IT) 3963 DAVIDE OLIVARI, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 14 màrso 2026.
  6. (IT) Publicou in scia Gazzetta Ufficiale du mazzu 1994, in sce gazzettaufficiale.it.