Scindici de Camuggi
CA |
Sta pagina chi a l'é scrita in camugin |

U scindicu de Camuggi u l'é a mascima càrega de l'aministrasiun du postu, ch'a l'ha avüu di tituli diferenti segundu e etè. A gran impurtansa ecunomica de Camuggi in te l'Öttusentu, cumensà in ta segunda meitè du Settesentu e andeta avanti finn-a aa Grande Guera, a l'ha feta üna sitè sutt'ae atensiuin tantu du Statu Ligüre che, doppu, du Regnu di Savoia. In tu detaggiu, Camuggi a l'é steta isà au rangu de Sitè dau ré d'Italia, u Vittorio Emanuele III, ai 3 de mazzu du 1877.
Daa Rivulusiun Franseize aa fin da Munarchia
[modìfica | modìfica wikitèsto]A primma càrega a aveighe de funsiuin de scindicu a l'é steta creà ai tempi da Repübblica Demucratica Ligüre (statu ligou streitu aa Primma Repübblica Franseize), quand'u s'é fundou u cunseggiu di Magistrè Sitadin, che se riunivan in te l'otoiu de San Prospu e Santa Cataina, alantù scunsacrou. Camuggi, in tu detaggiu, in tu 1797 a l'é steta missa in tu dipartimentu du Bezagnu, pe pasà du 1798 in ta Giürisdisiun da Früta, e dunca sutta a Reccu. Ai 9 de zügnu du 1805, cu'u restu da Repübblica Demucratica, a l'é finia in te l'Imperu Franseize, cu'u primmu sitadin ch'u l'ha pigiou u titulo de "Maire". De sti tempi, finn-a A Rüa a gh'aiva ün sö scindicu, tantu l'é vea ch'a l'é steta inseria in tu Dipartimentu du Tigülliu. Pasou menu de dex'anni, ai 26 d'arvì du 1814 u gh'é stetu a creasiun da cuscì dita Repübblica Zeneize, ün tentativu de turnà a l'indipendensa doppu da cheita du Napuliun. De quelli tempi, Camuggi a gh'aiva cumme scindicu u Luigi Mongiardino, ch'u l'é restou in carega ascì doppu de l'anesciun da Ligüria au Regnu de Sardegna da cazadda di Savoia, ai 7 de zenà du 1815.
Ai 20 de dixembre du 1867, segundu a statistica de elesiuin du Regnu d'Italia, in sce üna pupulasiun de 7.390 abitanti u gh'ea 534 eletuì pulitici pe redditu e 434 eletuì aministrativi (424 pe redditu e 9 pe tituli o capacitè), pe 20 cunsegé cumünali.
Fra i eletuì de Camuggi u gh'ea üna prezensa impurtante da masuneria ma ascì de eletuì de parte catolica e, ciü che tüttu, de eletuì che ne vegnivan dae ricche famigge de armatui, che gh'aivan de idee liberali. U sustegnu aa munarchia u l'ea ben forte, tantu che au referendum du 2 de zügnu du 1946, in sce 6.358 persunn-e ch'aivan vutou (u 76,36% de quelli cu'u dirittu de falu), a munarchia a Camuggi a l'ha guagnou 3.099 vuti (u 50,06%), cuntra i 3.091 pe'a Repübblica (u 49,94%), pe 6.190 schede valide, 116 gianche e 168 nulle[1].
In ta Repübblica Italiann-a
[modìfica | modìfica wikitèsto]Ae elesiuin pulitiche du 18 d'arvì du 1948 pe'a Camia di Deputè, a Camuggi u l'ha vutou l'86,50% de quelli cu'u dirittu de falu, 5.317 persunn-e in te tüttu. U primmu partiu, cun 3.343 vuti (u 63,93%), u l'é stetu a Demucrasia Cristiann-a, davanti au 13,25% de l'Ünitè Sucialista, u 9,89% du Frunte Demucraticu Pupulare, l'8,82% du Partiu Repüblican, u 2,51% du Bloccu Nasiunale, l'1,01% du Muvimentu Suciale, u 0,44% du Partiu Nasiunale Munarchicu Aleansa di Lavuratuì, u 0,13% de l'Asuciasiun Nasiunale di Parenti Dispersi in Guera e u 0,02% du Cunc. Nasiunale Cumbatenti Ünii[2].
Nu l'é cangiou guei mancu in ti vuti pe'u Senatu, cu'a DC ch'a n'aiva pigiou l'86,79% e tütte e atre liste de sinistra cuncentrè in te due liste principali, ürtimu u Bloccu Nasiunale[3]. Camuggi a l'é steta üna sitè duv'a l'é steta de lungu forte a DC, cumme fà pröva ascì a vixita du Alcide De Gasperi in tu 1950[4] e du Ministru de Finanse, u Paolo Emilio Taviani, in tu 1959, e a prezensa de ben trè sedi du partiu, a Camuggi, aa Rüa e a San Roccu. A "balenn-a gianca" a l'é steta ben impurtante finn-a in ti anni Novanta, cunfermà ascì in te primme elesiuin regiunali du 1970 (39,57% di vuti) e in te primme elesiuin eurupee (37,19% di vuti). I exiti pe'u Partiu Cumünista Italian e du Partiu Sucialista Italian sun steti grossu moddu alternè e scimili, cun l'impurtante prezensa ascì du Partiu Liberale Italian (arivou de lungu a ciü du 10%) e du Muvimentu Suciale Italian.
In tu 1994 a l'é steta l'Aleansa Nasiunale, erede muderou de l'MSI, a guagnà e primme elesiuin di tempi da cuscì dita "Segunda Repübblica", ma zà in tu 1998 u l'é cumensou ün lungu mumentu de liste civiche de centru-sinistra, e sulu dau 2023 gh'é üna lista muderà cun di riferimenti de centru-drita.
Lista di scindici
[modìfica | modìfica wikitèsto]Chi sutta u gh'é a lista di scindici de Camuggi e de atre figüe pege pe funsiuin che gh'é stetu in ta storia.
Repübblica Ligüre
[modìfica | modìfica wikitèsto]| Periudu | Primmu sitadin | Partiu | Carega | Notte | |
|---|---|---|---|---|---|
| 1797 | 1798 | Michelangelo Peragallo, Francesco Schiaffino, Paolo Ansaldo, Giacomo Schiaffino | Magistrè Sitadin | ||
| 1798 | 1799 | Bartolomeo Mortola, Giacomo D'Aste Bartolomeo, Mortola Giacomo, Gio Batta Olivari, Gio Batta Simonetti, Filippo Morello, A. Figari | Magistrè Sitadin | ||
| 1799 | 1800 | Antonio Senno, Antonio Ansaldo, P. Ansaldo, Filippo Ansaldo, G. Ansaldo, Michelangelo Capurro, F. Schiaffino | Magistrè Sitadin | ||
| 1800 | 1801 | P. Ansaldo, G. D'Aste Bartolomeo | Magistrè Sitadin | ||
| 1801 | 1802 | P. Ansaldo, Pietro Antonio Brignati, Nicolo Benvenuto, Gio Buono Schiaffino, M. Peragallo, F. Schiaffino, Pellegro Schiaffino, A. Senno, Filippo De Negri, M. Capurro, G. D'Aste Bartolomeo | Magistrè Sitadin | ||
| 1802 | 1803 | G. D'Aste Bartolomeo, N. Benvenuto, F. Schiaffino, P. Schiaffino, A. Senno, F. De Negri, M. Capurro | Magistrè Sitadin | ||
| 1803 | 1804 | P. Schiaffino, A. Senno, M. Capurro, F. De Negri, N. Benvenuto | Magistrè Sitadin | ||
| 1804 | 1805 | F. De Negri, M. Capurro, N. Benvenuto, F. Schiaffino, P. Schiaffino | Magistrè Sitadin | ||
| 1805 | 1806 | N. Benvenuto, M. Bellagamba, Giacomo Olivari | Magistrè Sitadin | ||
Imperu franseize
[modìfica | modìfica wikitèsto]| Periudu | Primmu sitadin | Partiu | Carega | Notte | |
|---|---|---|---|---|---|
| 1806 | 1808 | Bartolomeo D'Aste | Maire | ||
| 1808 | 1813 | Antonio Senno | Maire | ||
| 1813 | 1816 | Luigi Mongiardino | Maire | [n. 1] | |
Regnu de Sardegna
[modìfica | modìfica wikitèsto]| Periudu | Primmu sitadin | Partiu | Carega | Notte | |
|---|---|---|---|---|---|
| 1816 | 1818 | Angelo Figari | Scindicu | ||
| 1822 | 1832 | marcheize Gentile Filippo | Scindicu | ||
| 1832 | 1836 | Filippo Schiaffino | Scindicu | ||
| 1836 | 1839 | Brigneto Prospero | Scindicu | ||
| 1839 | 1842 | Avignone Gaetano | Scindicu | ||
| 1842 | 1849 | Francesco Schiaffino | Scindicu | ||
| 1849 | 1852 | Gio Batta Grimaldo Ansaldo | Scindicu | ||
| 1852 | 1854 | Giuseppe Schiaffino | Scindicu | ||
| 1854 | 1857 | Fortunato Bellagamba | Scindicu | ||
| 1857 | 1861 | marcheize cavaliere Gio Batta Cesare Demarini | Scindicu | ||
Regnu d'Italia
[modìfica | modìfica wikitèsto]| Periudu | Primmu sitadin | Partiu | Carega | Notte | |
|---|---|---|---|---|---|
| 1861 | 1863 | Giuseppe Schiaffino | Scindicu | ||
| 1863 | 1865 | Gio Batta Fortunato Ansaldo | Scindicu | ||
| 1865 | 1866 | Filippo Pellerano | Scindicu | ||
| 1866 | 1867 | Giovanni Mortola | Scindicu | ||
| 1867 | 1874 | cavaliere Andrea Bozzo | Scindicu | ||
| 1874 | 1877 | Fortunato Bertolotto | Scindicu | ||
| 1877 | 1877 | Simone Schiaffino | Regiu delegou | ||
| 1877 | 1880 | Emanuele Razeto | Scindicu | ||
| 1880 | 1884 | cavaliere Giuseppe Bozzo | Scindicu | ||
| 1884 | 1887 | F. Schiaffino | Regiu delegou | ||
| 1887 | 1888 | cavaliere Giuseppe Bozzo | Scindicu | ||
| 1888 | 1889 | cavaliere ufisiale F. Schiaffino | Regiu delegou | ||
| 1889 | 1901 | cumisaiu cavaliere Francesco Schiaffino | Scindicu | ||
| 1889 | 1901 | cumisaiu cavaliere Francesco Schiaffino | Scindicu | ||
| 1901 | 1902 | cavaliere Emanuele Boggiano de Andrea | Scindicu | ||
| 1902 | 1907 | cavaliere Andrea Schiaffino de Lorenzo | Scindicu | ||
| 1907 | 1917 | cavaliere avucatu Davide Olivari de Biagio | Scindicu | [5] | |
| 1917 | 1920 | avucatu Fortunato Schiaffino | Scindicu | ||
| 1920 | 1921 | cavaliere ufisiale avucatu Davide Olivari de Biagio | Scindicu | [5] | |
| 1921 | 1922 | avucatu Carlo Chiaro | Cumisaiu prefetissiu | ||
| 1922 | 1926 | cavaliere ufisiale avucatu Davide Olivari de Biagio | Scindicu | [5] | |
| 1926 | 1945 | Abuliu a carega de Scindicu cu'a nomina di Puistè | |||
| 1945 | 1946 | avucatu Mario De Barbieri | Scindicu | ||
Repübblica Italiann-a
[modìfica | modìfica wikitèsto]| Periudu | Primmu sitadin | Partiu | Carega | Notte | |
|---|---|---|---|---|---|
| 1946 | 1951 | inzegné Biagio Olivari | DC | Scindicu | |
| 1951 | 1956 | avucatu Mario Bertolotto | DC | Scindicu | |
| 1956 | 1964 | inzegné Agostino Mari | DC | Scindicu | |
| 1964 | 1967 | avucatu Enrico De Gregori | DC | Scindicu | |
| 1967 | 1967 | Cumisaiu prefetissiu | |||
| 1967 | 1979 | avucatu Enrico De Gregori | DC | Scindicu | |
| 1979 | 1982 | Mario Bellagamba | DC | Scindicu | |
| 1982 | 1984 | avucatu Ester Fortunata Crovari | DC | Scindicu | |
| 1984 | 1986 | Attilio Antola | DC | Scindicu | |
| 1986 | 1987 | avucatu Enrico De Gregori | DC | Scindicu | |
| 1987 | 1987 | Cumisaiu prefetissiu | |||
| 1987 | 1988 | Calogero Arcabasso | DC | Scindicu | |
| 26 nuvembre 1988 | 16 lüggiu 1992 | Vincenzo Javarone | DC | Scindicu | |
| 6 agustu 1992 | 20 marsu 1994 | Vincenzo Javarone | DC | Scindicu | [n. 2] |
| mazzu 1994 | 21 nuvembre 1994 | Pasquale Gioffrè | Cumisaiu prefetissiu | [6] | |
| 21 nuvembre 1994 | 30 nuvembre 1998 | Giuseppe Passalacqua | AN | Scindicu | |
| 30 nuvembre 1998 | 27 mazzu 2003 | Giuseppe Maggioni | Progetto Insieme (lista civica de sinistra) |
Scindicu | |
| 27 mazzu 2003 | 15 arvì 2008 | Giuseppe Maggioni | Progetto Insieme (lista civica de centru-sinistra) |
Scindicu | |
| 15 arvì 2008 | 28 mazzu 2013 | Italo Salvatore Mannucci | Progetto Insieme (lista civica de centru-sinistra) |
Scindicu | |
| 28 mazzu 2013 | 10 zügnu 2018 | Francesco Olivari | Progetto Insieme (lista civica de centru-sinistra) |
Scindicu | |
| 10 zügnu 2018 | 15 mazzu 2023 | Francesco Olivari | Scelgo Camogli (lista civica de centru-sinistra) |
Scindicu | |
| 15 mazzu 2023 | in carega | Giovanni Anelli | Per la nostra città (lista civica de centru-drita) |
Scindicu | |
Notte
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Notte au testu
- ↑ U l'é restou in carega in ti tempi invexendè du pasaggiu da l'Imperu Franseize aa Repübblica Zeneize e dunca au Regnu de Sardegna
- ↑ Zunta cheita pe mancansa du nümeru legale
- Notte bibiugrafiche
- ↑ (IT) Referendum 02/06/1946 Area Italia Provincia Genova Comune Camogli, in sce elezionistorico.interno.gov.it. URL consultòu o 17 màrso 2026.
- ↑ (IT) Camera 18/04/1948 > Area ITALIA > Circoscrizione Genova-Imperia-La Spezia-Savona > Provincia GENOVA > Comune CAMOGLI, in sce elezionistorico.interno.gov.it. URL consultòu o 17 màrso 2026.
- ↑ (IT) Senato 18/04/1948 > Area ITALIA > Regione LIGURIA > Collegio CHIAVARI > Comune CAMOGLI, in sce elezionistorico.interno.gov.it. URL consultòu o 17 màrso 2026.
- ↑ (IT) 3706 ALCIDE DE GASPERI, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 14 màrso 2026.
- 1 2 3 (IT) 3963 DAVIDE OLIVARI, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 14 màrso 2026.
- ↑ (IT) Publicou in scia Gazzetta Ufficiale du mazzu 1994, in sce gazzettaufficiale.it.
Atri prugetti
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Wikimedia Commons a contêgne di files in sce scindici de Camuggi