Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria
AR |
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese sitadìn |
A Suvrintendènsa Archeulugìa, Belle Arte e Paesaggiu pe'a Ligü(r)ia (ufisialmènte Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria, SABAP Liguria in sigla), dìta ascì cumme a Suvrintendènsa da Ligü(r)ia, a l'è l'ènte pübbricu ch'u g'ha a funsiùn de prutezze i bêni archeulogichi, d'arte e du paesaggiu da Ligü(r)ia[1].
Sto(r)ia
[modìfica | modìfica wikitèsto]A Suvrintendènsa da Ligü(r)ia a l'è stèta fundâ du 1939, sutt'au primmu numme de Suvrintendènsa ae Antighitè da Ligü(r)ia[n. 1], che alantu(r)a a l'é(r)a ae dipendènse du Ministe(r)u pe' l'educasiùn nasiunâle[1][2].
Avanti da fundasiùn da Suvrintendènsa, a prutesiùn di bêni archeulogichi a l'é(r)a de cumpetènsa de di Ufissi Regiunâli pe'a Cunservasiùn di Munümènti[n. 2], inandièi du 1891[3], ch'i funsiunavan pe' mezzu de di ispetûi in sciu campu ch'i l'é(r)an sernüi fra de persune cumpetènti in sce mate(r)ie cultü(r)âli. Sti lì, i l'é(r)an numinèi fra i Deleghèi regiunâli pe'a rifurma da lista di munümènti nasiunâli[n. 3], ch'i l'existevan dau 1884 e che, pe' stu fètu, i sun stèti a primma votta ch'u s'è numinàu de figü(r)e du genere[4][2]. U primmu Delegàu Regiunâle pe'a Ligü(r)ia e u Piemunte, e dunca Diretû Regiunâle, u l'è stètu l'Alfredo D'Andrade[2]. Du 1904 u s'è rivàu aa creasiùn de de primme suvrintendènse[5], cun l'ufissiu de rife(r)imèntu ch'u l'é(r)a a Tü(r)ìn: u D'Andrade u n'è stètu u diretû fina a quande ch'u l'è mòrtu, du 1915, cu'a càrega ch'a l'è passâ a l'Alberto Terenzio, che zà da primma u ghe travajava insemme[2].
Du 1907 a l'è stèta fundâ a Suvrintendènsa ai Scavi e ai Müsei de Tü(r)ìn[n. 4], che fina du 1939 a l'ha avüu a cumpetènsa in sce mate(r)ie de archeulugìa pe'u Piemunte, a Valle d'Aosta e a Ligü(r)ia. Pe' sti ànni, u gh'è stètu a figü(r)a bèn impurtante du Pietro Barocelli, primma ispetû e de dòppu suvrintendènte, ch'u l'ha inandiàu pa(r)egge riserche inta Ligü(r)ia e de ativitè pe' prutezze i sò sciti archeulogichi, cumme l'arma de A(r)ene Candide a Finâ[1][2][6]. Pe' du restu, i munümènti i l'é(r)an passèi de cumpetènsa a ina suvrintendènsa a Zena, guernâ de lungu dau D'Andrade e de dòppu dau Terenzio, mèntre a parte de gale(r)ìe, müsei e ope(r)e d'arte lìgü(r)i a l'é(r)a restâ au suvrintendènte du Piemunte, l'Alessandro Baudi di Vesme e, dau 1923, u Guglielmo Pacchioni[2].
Du 1923 ina rifurma a l'è sbasciàu u nüme(r)u de suvrintendènse, cu'a cumpetènsa in sci munümènti ch'a l'è stèta tacâ insemme ae gale(r)ìe, müsei e ope(r)e d'arte. Alantu(r)a i ufissi lìgü(r)i i sun turnèi du tüttu a Tü(r)ìn, mèntre a Zena u gh'è restàu numma che in ufissiu destacàu dunde, inte l'urdine, u l'ha avüu pe' diretû u Terenzio, l'Augusto Telluccini (1929-31), u Luigi Vietti (1931-33) e l'Ugo Nebbia (1933-39)[2][7].
A ògni moddu, cu'a rifurma du 1939 u s'è turnàu a avêghe ciü suvrintendènse e a destacâne de növe, pe' rivà a in scistema ch'u se semejava de ciü a quellu du dì d'ancöi[8][1]. Alantu(r)a a l'è stèta turna missa in funsiùn a suvrintendènsa ai munümènti de Zena, dèta au Carlo Ceschi, mèntre u l'è nasciüu a növa suvrintendènsa pe'e gale(r)ìe e e ope(r)e d'arte da Ligü(r)ia, dund'u l'è stètu numinàu l'Antonio Morassi, e quella pe'e antighitè da Ligü(r)ia, cu'u Luigi Bernabò Brea cumme primmu diretû[9][1].
Fin'aa rifurma du 1975, a suvrintendènsa pe'i munümènti e quella pe'e gale(r)ìe e ope(r)e d'arte e sun andète avanti pe' sò cuntu; de cuntru, passàu di ànni d'autunumìa cu'u Giuseppe Cultrera, du 1950 e cumpetènse archeulogiche e sun passèi a in ufissiu ünicu pe'u Piemunte, a Ligü(r)ia e a Lumbardìa[1]. Numma che dau 1961 a suvrintendènsa lìgü(r)e a l'è turnâ pe' sò cuntu, primma cun l'Olga Elia e de dòppu cun di suvrintendènti cumme l'Antonio Frova[10], ch'u l'ha vusciüu e dirèttu pa(r)eggi scavi a Lüni, e a Giovanna Bermond Montanari[11][1].
Du 1975, asemme aa creasiùn du Ministe(r)u pe'i Bêni Cultü(r)âli e Ambientâli, ch'u l'ha campàu e cumpetènse in mate(r)ia au livéllu ciü âtu, u s'è decisu de cangià i nummi de suvrintendènse, cumm'u l'è turna capitàu du 1998 e du 2007[n. 5][1][2]. Du 2014[12] a parte di munümènti e quella de ope(r)e d'arte e sun stète tachèi insemme inta növa Suvrintendènsa Belle Arte e Paesaggiu da Ligü(r)ia[n. 6], mèntre a parte archeulogica a l'ha cangiàu de numme a Suvrintendènsa Archeulugìa da Ligü(r)ia[n. 7][2]. A ògni moddu, du 2016 tütti i ufissi da Ligü(r)ia i sun finìi pe'a primma votta inte l'ünica Suvrintendènsa Archeulugìa, Belle Arte e Paesaggiu pe'a sitè metrupulitâna de Zena e e pruvinse d'Impe(r)ia, Spezza e Savuna[n. 8], spartìa du 2020[13] pe' terito(r)iu, cun due suvrintendènse "Archeulugìa, Belle Arte e Paesaggiu" ch'e cruvivan l'üna e pruvinse de Zena e de Spezza e l'âtra quelle de Savuna e d'Impe(r)ia[2].
A l'ürtimu, dau primmu d'agustu du 2025, ste due suvrintendènse e sun stète tachèi insemme au Segreta(r)iàu regiunâle pe'a Ligü(r)ia pe' turnà aa suvrintendènsa ünica pe' tütta a regiùn[2].
Lista di suvrintendènti
[modìfica | modìfica wikitèsto]Inta tabella chi sutta u gh'è a lista di suvrintendènti pe'a Ligü(r)ia, spartìi pe' cumpetènsa, a partì dau 1939, ànnu da quande a Ligü(r)ia a g'ha de suvrintendènse du tüttu du postu[2].
| Munümènti | Gale(r)ìe e ope(r)e d'arte | Antighitè |
|---|---|---|
| Carlo Ceschi (1939-1950) | Antonio Morassi (1939-1949) | Luigi Bernabò Brea (1939-1941) |
| Riccardo Pacini (1953-1955) | Pasquale Rotondi (1949-1961) | Giuseppe Cultrera (1942-1950) |
| Armando Dillon (1955-1964) | Gian Vittorio Castelnovi (1961-1973) | Tacâ a Piemunte e Lumbardìa[n. 9] |
| Edoardo Mazzino (1964-1973) | Paola della Pergola (1973-1974) | Olga Elia (1961-1967) |
| Renato Salinas (1973-1975) | Gian Vittorio Castelnovi (1974-1975) | Antonio Frova (1967-1975) |
| Bêni ambientâli e architetonichi | Bêni artistichi e stò(r)ichi | Archeulogica |
| Albino Secchi (1975-1976) | Licia Bertolini Campetti (1975-1978) | Antonio Frova (1975-1976) |
| Giuliano Greci (1976-1978) | Giovanna Alvisi (1976-1977) | |
| Clara Palmas Devoti (1978-1982) | Giovanna Bermond Montanari (1977-1980) | |
| Mario Semino (1982-1989) | Giovanna Rotondi Terminiello (1979-1996) | Antonio Bertino (regènte, 1980-1983) |
| Pasquale Bruno Malara (1989-1991) | Anna Gallina Zevi (1983-1988) | |
| Liliana Pittarello (1991-1998) | Giuseppina Spadea (regènte, 1988-1991) | |
| Germano Mulazzani (1996-1998) | Mirella Marini Calvani (1991-1995) | |
| Giuseppina Spadea (regènte, 1995-1998) | ||
| Bêni architetonichi e paesaggiu | Patrimôniu stò(r)icu, artisticu e demoetnoantrupulogicu | Bêni archeulogichi |
| Liliana Pittarello (1998-2002) | Germano Mulazzani (1998-2003) | Giuseppina Spadea (regènte, 1998-2006) |
| Maurizio Galletti (2002-2005) | Marzia Cataldi Gallo (delegàu, 2003-2006) | |
| Giorgio Rossini (2005-2007) | Liliana Pittarello (interim, 2006) | Liliana Pittarello (interim, 2006) |
| Giuliana Algheri (2006-2007) | Marina Sapelli Ragni (interim, 2006-2007) | |
| Bêni architetonichi e paesagistichi | Bêni stò(r)ichi, artistichi e etnoantrupulogichi | Bêni archeulogichi |
| Giorgio Rossini (2007-2012) | Giuliana Algeri (2007-2008) | Marina Sapelli Ragni (interim, 2007-2008) |
| Luisa Papotti (2012-2014) | Sandrina Bandera (interim, 2008) | Giovanna M. Bacci (interim, 2008-2009) |
| Isabella Lapi (interim, 2008-2009) | Filippo Maria Gambari (2009-2011) | |
| Gabriele Borghini (interim, 2009) | ||
| Bruno Ciliento (2009-2010) | Bruno Massabò (2011-2014) | |
| Franco Boggero (delegàu, 2011-2012) | ||
| Andrea Muzzi (2012-2014) | Angiolo Ugo Del Lucchese (delegàu, 2014) | |
| Belle arte e paesaggiu | Archeulugìa | |
| Luca Rinaldi (2015-2016) | Vincenzo Tiné (2015-2016) | |
| Archeulugìa, belle arte e paesaggiu | ||
| Vincenzo Tiné (2016-2019) | ||
| Manuela Salvitti (2019-2020) | ||
| Zena e Spezza | Impe(r)ia e Savuna | |
| Manuela Salvitti (2020) | Manuela Salvitti (interim, 2020) | |
| Manuela Salvitti (interim, 2020-2021) | Roberto Leone (2020-2024) | |
| Cristina Bartolini (2021-2025) | Federico Barello (2024-2025) | |
| Archeulugìa, belle arte e paesaggiu | ||
| Vincenzo Tiné (2025-in càrega) | ||
Ativitè
[modìfica | modìfica wikitèsto]A Suvrintendènsa a l'è in ènte teritu(r)iâle du Ministe(r)u da Cultü(r)a ch'u dipènde daa Diresiùn gene(r)âle Archeulugìa, Belle Arte e Paesaggiu e ch'a g'ha e funsiùi, segundu a lezze in vigû, de difènde, cunservà e fà prumusiùn du patrimôniu archeulogicu, d'arte e du paesaggiu da regiùn. Pe'u patrimôniu archeulogicu, a suvrintendènsa lìgü(r)e a g'ha de ramme dedichèi numma che ae ativitè e ai stüddi inte gròtte[14] e sutt'ègua, cu'u Servissiu Tecnicu d'Archeulugìa Sutt'ègua ch'u pòrta avanti, dau 1997, a lunga tradisiùn lìgü(r)e de stu genere de scavi, inandiâ du 1950 dau Nino Lamboglia[15].
Ciü che a prutesiùn di bêni d'ògni genere, inandiâ cu'in scistema de ünze "Ünitè Teritu(r)iâli Integrèi" ch'e cröven tütta a regiùn[16], e a sò catalugasiùn[17], a Suvrintendènsa a g'ha dau 1945 in laburato(r)iu de restauru[18] e, dau 2024, ün de archeulugìa[19]. De ciü, a travaja insemme a de âtre urganisasiùi[20] e ascì cu'i carabinèi pe'a prutesiùn du patrimôniu cultü(r)âle[21].
Nòtte
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Nòtte au tèstu
- ↑ Ufisialmènte Soprintendenza alle Antichità della Liguria
- ↑ Ufisialmènte Uffici Regionali per la Conservazione dei Monumenti
- ↑ Ufisialmènte Delegati Regionali per la riforma dell'elenco dei monumenti nazionali
- ↑ Ufisialmènte Soprintendenza agli Scavi e ai Musei di Torino
- ↑ Intu detaju, a Soprintendenza ai monumenti della Liguria a l'è vegnüa du 1975 a Soprintendenza per i beni ambientali e architettonici della Liguria, Soprintendenza per i beni architettonici e per il paesaggio della Liguria du 1998 e Soprintendenza per i beni architettonici e paesaggistici della Liguria du 2007. A Soprintendenza alle gallerie e opere d'arte della Liguria a l'ha cangiàu de numme a Soprintendenza per i beni artistici e storici della Liguria (1975), Soprintendenza per il patrimonio storico artistico e demoetnoantropologico (1998) e Soprintendenza per i beni storici artistici ed etnoantropologici della Liguria (2007), mèntre a Soprintendenza alle antichità della Liguria a l'è stèta ciamâ Soprintendenza archeologica della Liguria (1975) e Soprintendenza per i beni archeologici della Liguria (1998).
- ↑ Ufisialmènte Soprintendenza Belle Arti e Paesaggio della Liguria
- ↑ Ufisialmènte Soprintendenza Archeologia della Liguria
- ↑ Ufisialmènte Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la città metropolitana di Genova e le province di Imperia, La Spezia e Savona
- ↑ Intu detaju, i suvrintendènti i sun stèti, pe'u 1950-53, u Carlo Carducci (da Soprintendenza alle Antichità del Piemonte) e u Carlo Ceschi (da Soprintendenza ai Monumenti della Liguria), e, pe'u 1953-61, u Mario Mirabella Roberti (da Soprintendenza alle Antichità della Lombardia).
- Nòtte bibliugrafiche
- 1 2 3 4 5 6 7 8 (IT) Suvrintendènsa pe'i Bêni Archeulogichi da Ligü(r)ia, Storia, in sce archeoge.liguria.beniculturali.it. URL consultòu o 23 zenâ 2026 (archiviòu da l'url òriginâle o 13 màzzo 2014).
- 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 (IT) Suvrintendènsa Archeulugìa, Belle Arte e Paesaggiu pe'e Pruvinse de Impe(r)ia e Savuna, Storia, in sce sabapimsv.cultura.gov.it. URL consultòu o 23 zenâ 2026.
- ↑ (IT) R.D. 549 du 19 agustu 1891.
- ↑ (IT) D.M. du 27 nuvèmbre 1884.
- ↑ (IT) R.D. 431 du 17/07/1904.
- ↑ (IT) Roberto Maggi, Spigolature amministrative intorno alla Caverna delle Arene Candide, in Andrea De Pascale, Angiolo Del Lucchese e Osvaldo Raggio (a cü(r)a de), La nascita della Paletnologia in Liguria. Personaggi, scoperte e collezioni tra XIX e XX secolo. Atti del Convegno Internazionale, Finale Ligure Borgo (Savona), 22-23 settembre 2006, A Burdighe(r)a, Istituto Internazionale di Studi Liguri, 2006, pp. 221-231.
- ↑ (IT) RD n. 3164, 31 dixèmbre 1923.
- ↑ (IT) Lezze 823, 22 mazzu 1939.
- ↑ (IT) Giuseppina Spadea, Luigi Bernabò Brea e la soprintendenza alle Antichità della Liguria: 1939-1941, in Giuseppina Spadea e P. Pelagatti (a cü(r)a de), Dalle Arene Candide a Lipari. Scritti in onore di Luigi Bernabò Brea, Atti del Convegno di Genova, 3-5 febbraio 2001, Bollettino d'arte, Vul. speciâle, Rumma, Ministe(r)u pe'i bêni e e ativitè cultü(r)âli, 2001, ISBN 88-240-1003-2.
- ↑ (IT) Franco Manzoni, Frova, archeologo di fama mondiale Trovò reperti nel cuore di Milano, in Corriere della Sera, 3 lüju 2007 (archiviòu da l'url òriginâle o 21 màzzo 2014).
- ↑ (IT) Suvrintendènse pe'i Bêni Archeulogichi de l'Emilia-Rumagna, In ricordo di Giovanna Montanari in Bermond, in sce archeobologna.beniculturali.it, 28 nuvèmbre 2011 (archiviòu da l'url òriginâle o 20 màzzo 2014).
- ↑ (IT) D.P.C.M. du 29 agustu 2014, n. 171.
- ↑ (IT) D.P.C.M. 169 du 2 dixèmbre 2019 (PDF).; (IT) D.M. 21 du 28 zenâ 2020.
- ↑ (IT) Tutela del patrimonio archeo-speleologico, in sce sabapmetge.cultura.gov.it. URL consultòu o 23 zenâ 2026.
- ↑ (IT) Servizio Tecnico di Archeologia Subacquea, in sce sabapmetge.cultura.gov.it. URL consultòu o 23 zenâ 2026.
- ↑ (IT) Tutela sul territorio, in sce sabapmetge.cultura.gov.it. URL consultòu o 23 zenâ 2026.
- ↑ (IT) Catalogazione, in sce sabapmetge.cultura.gov.it. URL consultòu o 23 zenâ 2026.
- ↑ (IT) Laboratorio di Restauro e Diagnostica, in sce sabapmetge.cultura.gov.it. URL consultòu o 23 zenâ 2026.
- ↑ (IT) Laboratorio di Archeologia del Mediterraneo alle Scuole Pie, in sce sabapmetge.cultura.gov.it. URL consultòu o 23 zenâ 2026.
- ↑ (IT) Accordi e convenzioni, in sce sabapmetge.cultura.gov.it. URL consultòu o 23 zenâ 2026.
- ↑ (IT) Rapporti istituzionali con le forze dell'ordine, in sce sabapmetge.cultura.gov.it. URL consultòu o 23 zenâ 2026.
Ligammi de fö(r)a
[modìfica | modìfica wikitèsto]- (IT) Scitu ufisiâle da veggia SABAP Zena-Spezza (2020-2025), in sce sabapmetge.cultura.gov.it. URL consultòu o 23 zenâ 2026.
- (IT) Scitu ufisiâle da veggia SABAP Impe(r)ia-Savuna (2020-2025), in sce sabapimsv.cultura.gov.it. URL consultòu o 23 zenâ 2026.
- (IT) Scitu ufisiâle da veggia SABAP Ligü(r)ia (2016-2020), in sce soprintendenza.liguria.beniculturali.it. URL consultòu o 23 zenâ 2026.
| Contròllo de outoritæ | VIAF (EN) 174159474048027660988 · BAV (EN, IT) 494/83799 |
|---|