Sâta a-o contegnûo

Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria

Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
Da Wikipedia
AR
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese sitadìn
A manega du Palàssiu Reâ, a Zena, dund'a g'ha de sêde a Suvrintendènsa

A Suvrintendènsa Archeulugìa, Belle Arte e Paesaggiu pe'a Ligü(r)ia (ufisialmènte Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria, SABAP Liguria in sigla), dìta ascì cumme a Suvrintendènsa da Ligü(r)ia, a l'è l'ènte pübbricu ch'u g'ha a funsiùn de prutezze i bêni archeulogichi, d'arte e du paesaggiu da Ligü(r)ia[1].

A Suvrintendènsa da Ligü(r)ia a l'è stèta fundâ du 1939, sutt'au primmu numme de Suvrintendènsa ae Antighitè da Ligü(r)ia[n. 1], che alantu(r)a a l'é(r)a ae dipendènse du Ministe(r)u pe' l'educasiùn nasiunâle[1][2].

Avanti da fundasiùn da Suvrintendènsa, a prutesiùn di bêni archeulogichi a l'é(r)a de cumpetènsa de di Ufissi Regiunâli pe'a Cunservasiùn di Munümènti[n. 2], inandièi du 1891[3], ch'i funsiunavan pe' mezzu de di ispetûi in sciu campu ch'i l'é(r)an sernüi fra de persune cumpetènti in sce mate(r)ie cultü(r)âli. Sti lì, i l'é(r)an numinèi fra i Deleghèi regiunâli pe'a rifurma da lista di munümènti nasiunâli[n. 3], ch'i l'existevan dau 1884 e che, pe' stu fètu, i sun stèti a primma votta ch'u s'è numinàu de figü(r)e du genere[4][2]. U primmu Delegàu Regiunâle pe'a Ligü(r)ia e u Piemunte, e dunca Diretû Regiunâle, u l'è stètu l'Alfredo D'Andrade[2]. Du 1904 u s'è rivàu aa creasiùn de de primme suvrintendènse[5], cun l'ufissiu de rife(r)imèntu ch'u l'é(r)a a Tü(r)ìn: u D'Andrade u n'è stètu u diretû fina a quande ch'u l'è mòrtu, du 1915, cu'a càrega ch'a l'è passâ a l'Alberto Terenzio, che zà da primma u ghe travajava insemme[2].

Du 1907 a l'è stèta fundâ a Suvrintendènsa ai Scavi e ai Müsei de Tü(r)ìn[n. 4], che fina du 1939 a l'ha avüu a cumpetènsa in sce mate(r)ie de archeulugìa pe'u Piemunte, a Valle d'Aosta e a Ligü(r)ia. Pe' sti ànni, u gh'è stètu a figü(r)a bèn impurtante du Pietro Barocelli, primma ispetû e de dòppu suvrintendènte, ch'u l'ha inandiàu pa(r)egge riserche inta Ligü(r)ia e de ativitè pe' prutezze i sò sciti archeulogichi, cumme l'arma de A(r)ene Candide a Finâ[1][2][6]. Pe' du restu, i munümènti i l'é(r)an passèi de cumpetènsa a ina suvrintendènsa a Zena, guernâ de lungu dau D'Andrade e de dòppu dau Terenzio, mèntre a parte de gale(r)ìe, müsei e ope(r)e d'arte lìgü(r)i a l'é(r)a restâ au suvrintendènte du Piemunte, l'Alessandro Baudi di Vesme e, dau 1923, u Guglielmo Pacchioni[2].

Du 1923 ina rifurma a l'è sbasciàu u nüme(r)u de suvrintendènse, cu'a cumpetènsa in sci munümènti ch'a l'è stèta tacâ insemme ae gale(r)ìe, müsei e ope(r)e d'arte. Alantu(r)a i ufissi lìgü(r)i i sun turnèi du tüttu a Tü(r)ìn, mèntre a Zena u gh'è restàu numma che in ufissiu destacàu dunde, inte l'urdine, u l'ha avüu pe' diretû u Terenzio, l'Augusto Telluccini (1929-31), u Luigi Vietti (1931-33) e l'Ugo Nebbia (1933-39)[2][7].

A ògni moddu, cu'a rifurma du 1939 u s'è turnàu a avêghe ciü suvrintendènse e a destacâne de növe, pe' rivà a in scistema ch'u se semejava de ciü a quellu du dì d'ancöi[8][1]. Alantu(r)a a l'è stèta turna missa in funsiùn a suvrintendènsa ai munümènti de Zena, dèta au Carlo Ceschi, mèntre u l'è nasciüu a növa suvrintendènsa pe'e gale(r)ìe e e ope(r)e d'arte da Ligü(r)ia, dund'u l'è stètu numinàu l'Antonio Morassi, e quella pe'e antighitè da Ligü(r)ia, cu'u Luigi Bernabò Brea cumme primmu diretû[9][1].

Fin'aa rifurma du 1975, a suvrintendènsa pe'i munümènti e quella pe'e gale(r)ìe e ope(r)e d'arte e sun andète avanti pe' sò cuntu; de cuntru, passàu di ànni d'autunumìa cu'u Giuseppe Cultrera, du 1950 e cumpetènse archeulogiche e sun passèi a in ufissiu ünicu pe'u Piemunte, a Ligü(r)ia e a Lumbardìa[1]. Numma che dau 1961 a suvrintendènsa lìgü(r)e a l'è turnâ pe' sò cuntu, primma cun l'Olga Elia e de dòppu cun di suvrintendènti cumme l'Antonio Frova[10], ch'u l'ha vusciüu e dirèttu pa(r)eggi scavi a Lüni, e a Giovanna Bermond Montanari[11][1].

Du 1975, asemme aa creasiùn du Ministe(r)u pe'i Bêni Cultü(r)âli e Ambientâli, ch'u l'ha campàu e cumpetènse in mate(r)ia au livéllu ciü âtu, u s'è decisu de cangià i nummi de suvrintendènse, cumm'u l'è turna capitàu du 1998 e du 2007[n. 5][1][2]. Du 2014[12] a parte di munümènti e quella de ope(r)e d'arte e sun stète tachèi insemme inta növa Suvrintendènsa Belle Arte e Paesaggiu da Ligü(r)ia[n. 6], mèntre a parte archeulogica a l'ha cangiàu de numme a Suvrintendènsa Archeulugìa da Ligü(r)ia[n. 7][2]. A ògni moddu, du 2016 tütti i ufissi da Ligü(r)ia i sun finìi pe'a primma votta inte l'ünica Suvrintendènsa Archeulugìa, Belle Arte e Paesaggiu pe'a sitè metrupulitâna de Zena e e pruvinse d'Impe(r)ia, Spezza e Savuna[n. 8], spartìa du 2020[13] pe' terito(r)iu, cun due suvrintendènse "Archeulugìa, Belle Arte e Paesaggiu" ch'e cruvivan l'üna e pruvinse de Zena e de Spezza e l'âtra quelle de Savuna e d'Impe(r)ia[2].

A l'ürtimu, dau primmu d'agustu du 2025, ste due suvrintendènse e sun stète tachèi insemme au Segreta(r)iàu regiunâle pe'a Ligü(r)ia pe' turnà aa suvrintendènsa ünica pe' tütta a regiùn[2].

Lista di suvrintendènti

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Inta tabella chi sutta u gh'è a lista di suvrintendènti pe'a Ligü(r)ia, spartìi pe' cumpetènsa, a partì dau 1939, ànnu da quande a Ligü(r)ia a g'ha de suvrintendènse du tüttu du postu[2].

Munümènti Gale(r)ìe e ope(r)e d'arte Antighitè
Carlo Ceschi (1939-1950) Antonio Morassi (1939-1949) Luigi Bernabò Brea (1939-1941)
Riccardo Pacini (1953-1955) Pasquale Rotondi (1949-1961) Giuseppe Cultrera (1942-1950)
Armando Dillon (1955-1964) Gian Vittorio Castelnovi (1961-1973) Tacâ a Piemunte e Lumbardìa[n. 9]
Edoardo Mazzino (1964-1973) Paola della Pergola (1973-1974) Olga Elia (1961-1967)
Renato Salinas (1973-1975) Gian Vittorio Castelnovi (1974-1975) Antonio Frova (1967-1975)
Bêni ambientâli e architetonichi Bêni artistichi e stò(r)ichi Archeulogica
Albino Secchi (1975-1976) Licia Bertolini Campetti (1975-1978) Antonio Frova (1975-1976)
Giuliano Greci (1976-1978) Giovanna Alvisi (1976-1977)
Clara Palmas Devoti (1978-1982) Giovanna Bermond Montanari (1977-1980)
Mario Semino (1982-1989) Giovanna Rotondi Terminiello (1979-1996) Antonio Bertino (regènte, 1980-1983)
Pasquale Bruno Malara (1989-1991) Anna Gallina Zevi (1983-1988)
Liliana Pittarello (1991-1998) Giuseppina Spadea (regènte, 1988-1991)
Germano Mulazzani (1996-1998) Mirella Marini Calvani (1991-1995)
Giuseppina Spadea (regènte, 1995-1998)
Bêni architetonichi e paesaggiu Patrimôniu stò(r)icu, artisticu e demoetnoantrupulogicu Bêni archeulogichi
Liliana Pittarello (1998-2002) Germano Mulazzani (1998-2003) Giuseppina Spadea (regènte, 1998-2006)
Maurizio Galletti (2002-2005) Marzia Cataldi Gallo (delegàu, 2003-2006)
Giorgio Rossini (2005-2007) Liliana Pittarello (interim, 2006) Liliana Pittarello (interim, 2006)
Giuliana Algheri (2006-2007) Marina Sapelli Ragni (interim, 2006-2007)
Bêni architetonichi e paesagistichi Bêni stò(r)ichi, artistichi e etnoantrupulogichi Bêni archeulogichi
Giorgio Rossini (2007-2012) Giuliana Algeri (2007-2008) Marina Sapelli Ragni (interim, 2007-2008)
Luisa Papotti (2012-2014) Sandrina Bandera (interim, 2008) Giovanna M. Bacci (interim, 2008-2009)
Isabella Lapi (interim, 2008-2009) Filippo Maria Gambari (2009-2011)
Gabriele Borghini (interim, 2009)
Bruno Ciliento (2009-2010) Bruno Massabò (2011-2014)
Franco Boggero (delegàu, 2011-2012)
Andrea Muzzi (2012-2014) Angiolo Ugo Del Lucchese (delegàu, 2014)
Belle arte e paesaggiu Archeulugìa
Luca Rinaldi (2015-2016) Vincenzo Tiné (2015-2016)
Archeulugìa, belle arte e paesaggiu
Vincenzo Tiné (2016-2019)
Manuela Salvitti (2019-2020)
Zena e Spezza Impe(r)ia e Savuna
Manuela Salvitti (2020) Manuela Salvitti (interim, 2020)
Manuela Salvitti (interim, 2020-2021) Roberto Leone (2020-2024)
Cristina Bartolini (2021-2025) Federico Barello (2024-2025)
Archeulugìa, belle arte e paesaggiu
Vincenzo Tiné (2025-in càrega)

A Suvrintendènsa a l'è in ènte teritu(r)iâle du Ministe(r)u da Cultü(r)a ch'u dipènde daa Diresiùn gene(r)âle Archeulugìa, Belle Arte e Paesaggiu e ch'a g'ha e funsiùi, segundu a lezze in vigû, de difènde, cunservà e fà prumusiùn du patrimôniu archeulogicu, d'arte e du paesaggiu da regiùn. Pe'u patrimôniu archeulogicu, a suvrintendènsa lìgü(r)e a g'ha de ramme dedichèi numma che ae ativitè e ai stüddi inte gròtte[14] e sutt'ègua, cu'u Servissiu Tecnicu d'Archeulugìa Sutt'ègua ch'u pòrta avanti, dau 1997, a lunga tradisiùn lìgü(r)e de stu genere de scavi, inandiâ du 1950 dau Nino Lamboglia[15].

Ciü che a prutesiùn di bêni d'ògni genere, inandiâ cu'in scistema de ünze "Ünitè Teritu(r)iâli Integrèi" ch'e cröven tütta a regiùn[16], e a sò catalugasiùn[17], a Suvrintendènsa a g'ha dau 1945 in laburato(r)iu de restauru[18] e, dau 2024, ün de archeulugìa[19]. De ciü, a travaja insemme a de âtre urganisasiùi[20] e ascì cu'i carabinèi pe'a prutesiùn du patrimôniu cultü(r)âle[21].

Nòtte au tèstu
  1. Ufisialmènte Soprintendenza alle Antichità della Liguria
  2. Ufisialmènte Uffici Regionali per la Conservazione dei Monumenti
  3. Ufisialmènte Delegati Regionali per la riforma dell'elenco dei monumenti nazionali
  4. Ufisialmènte Soprintendenza agli Scavi e ai Musei di Torino
  5. Intu detaju, a Soprintendenza ai monumenti della Liguria a l'è vegnüa du 1975 a Soprintendenza per i beni ambientali e architettonici della Liguria, Soprintendenza per i beni architettonici e per il paesaggio della Liguria du 1998 e Soprintendenza per i beni architettonici e paesaggistici della Liguria du 2007. A Soprintendenza alle gallerie e opere d'arte della Liguria a l'ha cangiàu de numme a Soprintendenza per i beni artistici e storici della Liguria (1975), Soprintendenza per il patrimonio storico artistico e demoetnoantropologico (1998) e Soprintendenza per i beni storici artistici ed etnoantropologici della Liguria (2007), mèntre a Soprintendenza alle antichità della Liguria a l'è stèta ciamâ Soprintendenza archeologica della Liguria (1975) e Soprintendenza per i beni archeologici della Liguria (1998).
  6. Ufisialmènte Soprintendenza Belle Arti e Paesaggio della Liguria
  7. Ufisialmènte Soprintendenza Archeologia della Liguria
  8. Ufisialmènte Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la città metropolitana di Genova e le province di Imperia, La Spezia e Savona
  9. Intu detaju, i suvrintendènti i sun stèti, pe'u 1950-53, u Carlo Carducci (da Soprintendenza alle Antichità del Piemonte) e u Carlo Ceschi (da Soprintendenza ai Monumenti della Liguria), e, pe'u 1953-61, u Mario Mirabella Roberti (da Soprintendenza alle Antichità della Lombardia).
Nòtte bibliugrafiche
  1. 1 2 3 4 5 6 7 8 (IT) Suvrintendènsa pe'i Bêni Archeulogichi da Ligü(r)ia, Storia, in sce archeoge.liguria.beniculturali.it. URL consultòu o 23 zenâ 2026 (archiviòu da l'url òriginâle o 13 màzzo 2014).
  2. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 (IT) Suvrintendènsa Archeulugìa, Belle Arte e Paesaggiu pe'e Pruvinse de Impe(r)ia e Savuna, Storia, in sce sabapimsv.cultura.gov.it. URL consultòu o 23 zenâ 2026.
  3. (IT) R.D. 549 du 19 agustu 1891.
  4. (IT) D.M. du 27 nuvèmbre 1884.
  5. (IT) R.D. 431 du 17/07/1904.
  6. (IT) Roberto Maggi, Spigolature amministrative intorno alla Caverna delle Arene Candide, in Andrea De Pascale, Angiolo Del Lucchese e Osvaldo Raggio (a cü(r)a de), La nascita della Paletnologia in Liguria. Personaggi, scoperte e collezioni tra XIX e XX secolo. Atti del Convegno Internazionale, Finale Ligure Borgo (Savona), 22-23 settembre 2006, A Burdighe(r)a, Istituto Internazionale di Studi Liguri, 2006, pp. 221-231.
  7. (IT) RD n. 3164, 31 dixèmbre 1923.
  8. (IT) Lezze 823, 22 mazzu 1939.
  9. (IT) Giuseppina Spadea, Luigi Bernabò Brea e la soprintendenza alle Antichità della Liguria: 1939-1941, in Giuseppina Spadea e P. Pelagatti (a cü(r)a de), Dalle Arene Candide a Lipari. Scritti in onore di Luigi Bernabò Brea, Atti del Convegno di Genova, 3-5 febbraio 2001, Bollettino d'arte, Vul. speciâle, Rumma, Ministe(r)u pe'i bêni e e ativitè cultü(r)âli, 2001, ISBN 88-240-1003-2.
  10. (IT) Franco Manzoni, Frova, archeologo di fama mondiale Trovò reperti nel cuore di Milano, in Corriere della Sera, 3 lüju 2007 (archiviòu da l'url òriginâle o 21 màzzo 2014).
  11. (IT) Suvrintendènse pe'i Bêni Archeulogichi de l'Emilia-Rumagna, In ricordo di Giovanna Montanari in Bermond, in sce archeobologna.beniculturali.it, 28 nuvèmbre 2011 (archiviòu da l'url òriginâle o 20 màzzo 2014).
  12. (IT) D.P.C.M. du 29 agustu 2014, n. 171.
  13. (IT) D.P.C.M. 169 du 2 dixèmbre 2019 (PDF).; (IT) D.M. 21 du 28 zenâ 2020.
  14. (IT) Tutela del patrimonio archeo-speleologico, in sce sabapmetge.cultura.gov.it. URL consultòu o 23 zenâ 2026.
  15. (IT) Servizio Tecnico di Archeologia Subacquea, in sce sabapmetge.cultura.gov.it. URL consultòu o 23 zenâ 2026.
  16. (IT) Tutela sul territorio, in sce sabapmetge.cultura.gov.it. URL consultòu o 23 zenâ 2026.
  17. (IT) Catalogazione, in sce sabapmetge.cultura.gov.it. URL consultòu o 23 zenâ 2026.
  18. (IT) Laboratorio di Restauro e Diagnostica, in sce sabapmetge.cultura.gov.it. URL consultòu o 23 zenâ 2026.
  19. (IT) Laboratorio di Archeologia del Mediterraneo alle Scuole Pie, in sce sabapmetge.cultura.gov.it. URL consultòu o 23 zenâ 2026.
  20. (IT) Accordi e convenzioni, in sce sabapmetge.cultura.gov.it. URL consultòu o 23 zenâ 2026.
  21. (IT) Rapporti istituzionali con le forze dell'ordine, in sce sabapmetge.cultura.gov.it. URL consultòu o 23 zenâ 2026.

Ligammi de fö(r)a

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Contròllo de outoritæVIAF (EN) 174159474048027660988 · BAV (EN, IT) 494/83799