Liguri Antighi: diferénse tra e verscioìn

Da Wikipedia
Contegnûo scasòu Contegnûo azónto
mNisciùn ògètto de modìfica
m ò azonto na carta stòrico-giogràfica
Lìnia 1: Lìnia 1:
[[File:Gallia Cisalpina-fr.svg|thumb|I antighi Liguri in Italia]]
I '''Antighi Liguri''' son stæti a popolaçiòn originaïa da [[Liguria]]. Primma de l'etæ de [[Rumma]], e popolaçoìn liguri ean divise in naçoìn, e no ghe n'ean solo inscia Ligûria, ma se trovavan anche in squæxi tûtto o [[Piemonte]], a [[Svissëa]] meridionale de ancheû, a Provensa françèize, inte l'Oltrepò Paveise e a Provinsa de [[Piaçensa]]. Inte quest'àrea ghe son ancòn tanti nommi de pèixi de origine ligûre.
I '''Antighi Liguri''' son stæti a popolaçiòn originaïa da [[Liguria]]. Primma de l'etæ de [[Rumma]], e popolaçoìn liguri ean divise in naçoìn, e no ghe n'ean solo inscia Ligùria, ma se trovavan anche in squæxi tûtto o [[Piemonte]], a [[Svissëa]] meridionale de ancheû, a Provensa françèize, inte l'Oltrepò Paveise e a Provinsa de [[Piaçensa]]. Inte quest'àrea ghe son ancón tanti nommi de pèixi de origine lìgure.
I Liguri no ean 'na rassa europea; quande in Italia son arrivæ i Indoeuropei, pa' che i Liguri ghe fisan ; i archeòlogi dixan ch'o l'èa 'n pòpolo pre-indeuropeo o anario (comme i [[Baschi]]).
I Liguri no ean 'na rassa europea; quande in Italia son arrivæ i Indoeuropei, pa' che i Liguri ghe fisan za; i archeòlogi dixan ch'o l'èa 'n pòpolo pre-indeuropeo ò anario (comme i [[Baschi]]).
I Liguri parlavan a [[Lengua ligure antiga|lengua antiga ligure]], che a no l'éa scrïta e coscì a l'é anæta persa; pa' che a cadensa e arcunn-e parolle do [[Lengua ligure|ligure]] de ancheû seggian derivæ da-o ligûre de quella votta.
I Liguri parlavan a [[Lengua ligure antiga|léngoa antiga lìgure]], che a no l'éa scrïta, e coscì a l'é anæta persa; pa' che a cadensa e arcunn-e paròlle do [[Lengua ligure|lìgure]] de ancheû seggian derivæ da-o lìgure de quella vòtta.
I Liguri ean gente di monti. Mangiavan surviattûtto servagginn-a, formaggio e læte. Gh'ean quei che de lòu ean merçenari e anavan a fa' a guera pe' ätri pèixi (Cartagine o [[Impè Roman|Rumma]]). Quei che vivvevan vixìn a-o mâ, ean pescoèi e mainæ, e navegavan, anche a-o largo, senpre con barche piccinn-e.
I Liguri ean gente di monti. Mangiavan surviatûtto servaginn-a, formaggio e læte. Gh'ean quei che de lòu ean merçenari e anavan a fa' a guæra pe' âtri pèixi (Cartagine o [[Impè Roman|Romma]]). Quei che vivvevan vixìn a-o mâ ean pescoèi e mainæ, e navegavan, anche a-o largo, senpre con barche piccinn-e.




Lìnia 8: Lìnia 9:
E naçoìn ciû importanti, inta Liguria de ancheû, ean:
E naçoìn ciû importanti, inta Liguria de ancheû, ean:
* Apuani - inta Provinsa de [[Spesa]] e inta Lûnigiana
* Apuani - inta Provinsa de [[Spesa]] e inta Lûnigiana
* Tigulli - inta Rivëa de Levante
* Tigulli - inta Rivêa de Levante
* Genuati - a [[Zëna]], dovve òua gh'é o Çentro Stòrego
* Genuati - a [[Zëna]], dovve òua gh'é o Çentro Stòrego
* Vituri - a Utri
* Vituri - a Utri
* Sabazi - a [[Sann-a]]
* Sabazi - a [[Sann-a]]
* Docili - dovve gh'è [[Arbisöa]]
* Docili - dovve gh'è [[Arbisêua]]
* Epanteri - a [[Carcare]]
* Epanteri - a [[Carcare]]
* Ingauni - dovve gh'è [[Arbenga]]
* Ingauni - dovve gh'è [[Arbenga]]
* Intemeli - a [[Vintimiggia]]
* Intemeli - a [[Vintimiggia]]


Ghe n'ean anche inte atre regoìn:
Ghe n'ean anche inte âtre regioìn:
* Friniati
* Friniati
* Ilvati
* Ilvati
Lìnia 32: Lìnia 33:




== Letiatûa isci Liguri. ==
== Letiatûa insci Liguri. ==
Di antighi storici, quei che han scrïto de ciû insci Liguri Antighi son stæti Diodoro Siculo, Stabone, Erodoto.
Di antighi stòrici, quei che àn scrïto de ciù insci Liguri Antighi son stæti Diodoro Siculo, Stabone, Erodoto.
O professò [[Nino Lamboglia]] o l'ha scrïto o libbro "A Liguria Antiga", ch'a l'é l'òpera ciû importante inscio argomento.
O professô [[Nino Lamboglia]] o l'à scrïto o lìbbro "A Liguria Antiga", ch'a l'é l'òpera ciù importante inscio argomento.


[[Categorîa:Archeologia]]
[[Categorîa:Archeologia]]

Versción de 21:32, 13 set 2017

I antighi Liguri in Italia

I Antighi Liguri son stæti a popolaçiòn originaïa da Liguria. Primma de l'etæ de Rumma, e popolaçoìn liguri ean divise in naçoìn, e no ghe n'ean solo inscia Ligùria, ma se trovavan anche in squæxi tûtto o Piemonte, a Svissëa meridionale de ancheû, a Provensa françèize, inte l'Oltrepò Paveise e a Provinsa de Piaçensa. Inte quest'àrea ghe son ancón tanti nommi de pèixi de origine lìgure. I Liguri no ean 'na rassa europea; quande in Italia son arrivæ i Indoeuropei, pa' che i Liguri ghe fisan za; i archeòlogi dixan ch'o l'èa 'n pòpolo pre-indeuropeo ò anario (comme i Baschi). I Liguri parlavan a léngoa antiga lìgure, che a no l'éa scrïta, e coscì a l'é anæta persa; pa' che a cadensa e arcunn-e paròlle do lìgure de ancheû seggian derivæ da-o lìgure de quella vòtta. I Liguri ean gente di monti. Mangiavan surviatûtto servaginn-a, formaggio e læte. Gh'ean quei che de lòu ean merçenari e anavan a fa' a guæra pe' âtri pèixi (Cartagine o Romma). Quei che vivvevan vixìn a-o mâ ean pescoèi e mainæ, e navegavan, anche a-o largo, senpre con barche piccinn-e.


Pòpoli Liguri.

E naçoìn ciû importanti, inta Liguria de ancheû, ean:

  • Apuani - inta Provinsa de Spesa e inta Lûnigiana
  • Tigulli - inta Rivêa de Levante
  • Genuati - a Zëna, dovve òua gh'é o Çentro Stòrego
  • Vituri - a Utri
  • Sabazi - a Sann-a
  • Docili - dovve gh'è Arbisêua
  • Epanteri - a Carcare
  • Ingauni - dovve gh'è Arbenga
  • Intemeli - a Vintimiggia

Ghe n'ean anche inte âtre regioìn:

  • Friniati
  • Ilvati
  • Magelli
  • Statielli
  • Dertunini
  • Caburriati
  • Taurini
  • Libui
  • Veleiati
  • Levi
  • Marici
  • Segobrigi


Letiatûa insci Liguri.

Di antighi stòrici, quei che àn scrïto de ciù insci Liguri Antighi son stæti Diodoro Siculo, Stabone, Erodoto. O professô Nino Lamboglia o l'à scrïto o lìbbro "A Liguria Antiga", ch'a l'é l'òpera ciù importante inscio argomento.