Corsega: diferénse tra e verscioìn

Da Wikipedia
Contegnûo scasòu Contegnûo azónto
m Ò azónto 'n colegaménto
Etichétte: Modiffica visuale Modìfica da mobile Modìfica da web pe mobile Modiffica da mobbile avansâ
Nisciùn ògètto de modìfica
Lìnia 1: Lìnia 1:
[[Immaggine:Flag of Corsica.svg|thumb|right|300px|O scìnbolo da Còrscica]]A '''Corsega''', ò '''Còrscica''' (franséize: ''Corse'', italiàn: ''Corsica''), a l'è 'n'ìsöa scituä a sûd d'a [[Liguria]], a ovest de l'[[izoa d'Elba]] e a nòrd d'a [[Sardegna]].
[[Immaggine:Flag of Corsica.svg|thumb|right|300px|I scìnbulu da Còrsega]]A '''Corsega''' (in francesi: ''Corse'', italianu: ''Corsica''), ghjè un'ìsura situata à u sud d'a [[Liguria]], àd ovest di l'isura d'Elba è à nòrd d'a [[Sardegna]].


Scin da-o 1768 a l'è parte d'a Fransa (con 'na breve interûssiôn).
Sin da u 1768 faci parti d'a Francia (cùn una brevi interussiun).


Grandi òmmi son nasciûi inta Corsica, comme [[Napolion Bonaparte]].
Grandi òmmi nati in Corsega, cumu [[Napolion Bonaparte|Nabuliun Bonaparti]].


== Dati geograffici e generâli ==
== Dati giugrafichi è generali ==
A g'ha 'na sûperfixe de 8.680 km² e 'na popolassiôn de 272.000 abitanti.
A Corsega una superficia di 8.680 km² è una pupulazziun di 272.000 abitanti.


A sêu capitâ a l'è [[Aghjacciu|Ajaccio]].
A capitali ghjè [[Aghjacciu]].


A no l'è 'na region franséize ma solo 'na collettivitæ teritojâ, a ''"Collectivité Territoriale de Corse"''. 'Sta forma diversa de ciammâse a ghe da a poscibilitæ de godî de ciû pöèi relativo che e âtre regioin d'a [[Fransa]].
un rughjun francési ma solu una cullettività territuriali, a ''"Collectivité Territoriale de Corse"''. Sta forma diversa di chjamassi a ghe da a possibilità di goda de ciû pöèi relativu chì ârtri rughjun d'a [[Fransa|Francia]].


== Lenguistega ==
== Lenguistega ==
[[Immaggine:Parlers de Corse.jpg|sinistra|miniatura|283x283px|E parlæ da Còrsega]]
[[Immaggine:Parlers de Corse.jpg|sinistra|miniatura|283x283px|I parlati di a Còrsega]]
E lengue offiçiæ son o [[Lengua corsa|corso]] e o [[Lengua françèise|franseize]]. O corso o l'è de origgine romansa e o g'ha de conescioîn co-o toscàn e co-o dialetto de l'ìsöa de [[Capraia]]. A [[Bonifaçio]], [[Aghjacciu|Ajaccio]] e [[Calvi]] se pârla unn-a variante da [[lengua ligure]],c'o l'è ancón parlòu inte schêue elementâri ma d'apprendimento non obbligatojo.
I lingui ufficiari u [[Lengua corsa|corsu]] è u [[Lengua françèise|francesi]]. U corsu ghjè di urighjini rumansa è cunessiun u tuscànu è u dialettu di l'ìsura di [[Capraia]]. À [[Bonifaçio|Bunifazziu]], [[Aghjacciu]] è [[Calvi]] si parla una varianti da a [[lengua ligure|lengua ligura]], chì ghjè ancù parlata in i scoli elementari ma d'apprendiméintu micca ubbligatoriu.


== Economia ==
== Ecunomia ==
O tûriximo o rappresenta 'n fattô essençiâ inte l'economia corsa. O climma tempiòu de l'ìsöa, o bello paisaggio e a mävegiosa costa ne fan 'na destinassion popolâ tra tûristi françeixi e de tûtta l'Europa oçidentâ. Però, o tûriximo o no l'è stæto tanto svilûppòu comme in âtre parte d'o [[Mâ Mediterraneo]] e o l'è ancón relativamente vèrgine. O se conçentra in generâle inte l'àrea vexin a [[Porto Vecchio]] e [[Bonifaçio]] int'o sûd, e a [[Calvi]] into nòrd-òvest de l'ìsöa.
U turisimu rappreséinta in fattu essenzia in l'ecunumia corsa. U climma tempiòu di l'ìsura, u bellu paisaghju è a meravighjosa costa ne faci una destinazziun pupulari tra turisti francési è di tutta l'Auropa uccidentari. Però, u turisimu o no l'è stæto tanto svilûppòu comme in âtre parte d'o [[Mâ Mediterraneo]] e o l'è ancón relativamente vèrgine. O se conçentra in generâle inte l'àrea vexin a [[Porto Vecchio]] e [[Bonifaçio]] int'o sûd, e a [[Calvi]] into nòrd-òvest de l'ìsöa.


== Scinboli ==
== Scinboli ==
L'inno no-ofiçiâ de l'îzoa o l'é ''[[Dio vi salvi Regina]]''.
L'innu nun ufficiari di l'isura ghjè u ''[[Dio vi salvi Regina]]''.


== Vôxe corelæ ==
== Vôxe corelæ ==

Versción de 14:31, 22 arv 2020

I scìnbulu da Còrsega

A Corsega (in francesi: Corse, italianu: Corsica), ghjè un'ìsura situata à u sud d'a Liguria, àd ovest di l'isura d'Elba è à nòrd d'a Sardegna.

Sin da u 1768 faci parti d'a Francia (cùn una brevi interussiun).

Grandi òmmi sò nati in Corsega, cumu Nabuliun Bonaparti.

Dati giugrafichi è generali

A Corsega hà una superficia di 8.680 km² è una pupulazziun di 272.000 abitanti.

A sò capitali ghjè Aghjacciu.

Hè un rughjun francési ma solu una cullettività territuriali, a "Collectivité Territoriale de Corse". Sta forma diversa di chjamassi a ghe da a possibilità di goda de ciû pöèi relativu chì ârtri rughjun d'a Francia.

Lenguistega

I parlati di a Còrsega

I lingui ufficiari sò u corsu è u francesi. U corsu ghjè di urighjini rumansa è hà cunessiun cù u tuscànu è cù u dialettu di l'ìsura di Capraia. À Bunifazziu, Aghjacciu è Calvi si parla una varianti da a lengua ligura, chì ghjè ancù parlata in i scoli elementari ma d'apprendiméintu micca ubbligatoriu.

Ecunomia

U turisimu rappreséinta in fattu essenzia in l'ecunumia corsa. U climma tempiòu di l'ìsura, u bellu paisaghju è a meravighjosa costa ne faci una destinazziun pupulari tra turisti francési è di tutta l'Auropa uccidentari. Però, u turisimu o no l'è stæto tanto svilûppòu comme in âtre parte d'o Mâ Mediterraneo e o l'è ancón relativamente vèrgine. O se conçentra in generâle inte l'àrea vexin a Porto Vecchio e Bonifaçio int'o sûd, e a Calvi into nòrd-òvest de l'ìsöa.

Scinboli

L'innu nun ufficiari di l'isura ghjè u Dio vi salvi Regina.

Vôxe corelæ

Colegamenti estèrni

Contròllo de outoritæVIAF (EN144256266 · LCCN (ENn81070646 · BNF (FRcb11933435z (data) · NDL (ENJA00628503 · WorldCat Identities (ENn81-070646