Ulmea: diferénse tra e verscioìn
m Curesiùn. Azonto (+1) Gexa de Eca. Etichétte: Modiffica visuale Modìfica da mobile Modìfica da web pe mobile |
Foro da gexa de S.Martin. Etichétte: Modìfica da mobile Modìfica da web pe mobile |
||
Lìnia 35: | Lìnia 35: | ||
== Posti de interesse == |
== Posti de interesse == |
||
[[File: Ormea collegiata san martino.jpg|thumb|A gexa de San Martin]] |
|||
In tu cumün se trövan: |
In tu cumün se trövan: |
||
Versción de 12:14, 14 arv 2021
SV
|
Questa pagina a l'è scrita in savuneize |
Ormea (ditu ascì Urméa, Ulmèa in dialettu urmeascu, in piemuntese Ormèa) l'e in comün de 1 583 abitanti in ta pruvinsa de Cuneo, in Piemunte.
Geografia
Se tröva in Piemonte inta provinsa de Cuneo; l'è traversau da u sciümme Tanaro e u l'è scituau a u cunfin cua Liguria. U paise se tröva in ti na cunca duminà da e vette ciù ate de e Prealpi Liguri (u Munte Armetta, 1739 m) e de Alpi Liguri: cumme u Pisso d'Ormea (2.476 m) e u Munte Antoroto (2.144 m).
U territoriu comünale cunfina cun: Auto, Armo (IM), Briga Auta, Cravuna, Coxe (IM), Frabusa Soprann-a, Garesce, Maglian de Alpi, Naxin (SV), Purnaxe (IM), Roburent, Roccaforte de Mondovì.
Frasiui
E frasiui de Urméa sun:
- Aimun
- Albra
- Alpisella
- Barchi
- Bosci
- Bossieta
- Campucümun
- Cantaraina
- Ca' Rian
- Chionea
- Chioraira
- Eca
- Isula Perosa
- Nasagò
- Pian del Fò
- Punti de Nava
- Purnasscin
- Prale
- Quarsinn-a
- Toria
- Valdarmella
- Villaro
- Viüsèna
Stoia
In tu ambitu storicu l'è impurtante ricurdà u periodo di Saraceni (X seculu d.C) chi l'han invasu a zona de Urméa e l'han edificau de turi de avvistamento, ancua vixibili ancheü in ta burgà Airola.
Posti de interesse
In tu cumün se trövan:
- A-antiga pòrta de ingrêssu in tu pàize, a l'internu da gexa de San Martin. A porta l'è cumpòsta da dui archi, quellu vèrsu u burgu l'è a tüttu sèstu, quello estèrnu l'è gotico e a sèstu acuto.
- In via Tane gh'è 'n abitasiùn scignurìle du '300 cun bifure e furmèlle in prìa lucale, l'è cunusciüa ascì cùmme "A ca' du marchése d'Urmea".
- A Ciàssa Növa cun a caratéristica funtàna: se ghe rìva cun di caruggi strèiti, ciàmai in tu dialettu urmeascu "trevi".
- U museu etnugraficu A Ca', dunde u s'è ricustrüia 'na tipica ca' da fìn de u 1800, cun aredi e i ugètti de 'n ténpu.
- A gexetta da Madonna di Angeli, ca se tröva in té a via ca porta u sò numme.
- E statue de màrmu negru lucàle, réalisàe da l'académmia de bélle arti de Turin, spàrse in pé pàrchi e in te zone de interesse du pàize.
- Gexa culégià de San Martin.
- Gexa de San Giacumu, in ta frasiùn de Eca.
- Pònte cùn i archi da Çeva-Urmea, lucalitài Gorreto, du 1890.
Ecunumia
Cultüa
Dialettu Ulméascu
U dialettu parlàu u fa parte du Ligure Alpìn (stessa famìa du Brigašc e du Garescìn), rispettu a a parlà de Garesce g'ha menu derivasiùn arbenganesi, sostitûie da inflesiùn ciù brigasche e (ma sulu in parte) dai dialetti de l'Ata Valle Areuscia (Ligure çentru-ucidéntàle).
Manifestaçiuin
Feste e fëe
Comunicaçiuin
Ferovîa Ceva-Ormea
Stasiun de Urmea
Stasiun de Eca e Nasagò
Atri progètti
- Wikimedia Commons a contêgne di files in sce Ulmea
Contròllo de outoritæ | VIAF (EN) 137398817 · WorldCat Identities (EN) 137398817 |
---|