Corsega: diferénse tra e verscioìn
Nisciùn ògètto de modìfica |
Azonto template aghjiaccinu |
||
Lìnia 1: | Lìnia 1: | ||
[[Immaggine:Flag of Corsica.svg|thumb|right|300px|I scìnbulu d'a Còrsega]] |
[[Immaggine:Flag of Corsica.svg|thumb|right|300px|I scìnbulu d'a Còrsega]] |
||
[[Immaggine:Corsica-geographic map.svg|miniatura|Giugrafia d'a Corsega]] |
[[Immaggine:Corsica-geographic map.svg|miniatura|Giugrafia d'a Corsega]]{{Aghjaccinu}} |
||
A '''Corsega''' (in francesi: ''Corse'', italianu: ''Corsica''), ghjè un'ìsura situata à u sud d'a [[Liguria]], àd ovest di l'isura d'Elba è à nòrd d'a [[Sardegna]]. |
A '''Corsega''' (in [[Lengua françèise|francesi]]: ''Corse'', [[Léngoa italiànn-a|italianu]]: ''Corsica''), ghjè un'ìsura situata à u sud d'a [[Liguria]], àd ovest di l'isura d'Elba è à nòrd d'a [[Sardegna]]. |
||
Sin da u 1768 faci parti d'a Francia (cùn una brevi interussiun). |
Sin da u 1768 faci parti d'a Francia (cùn una brevi interussiun). |
Versción de 18:00, 22 arv 2020
AJ
|
Issa paghjina ghjè scritta in aghjaccinu |
A Corsega (in francesi: Corse, italianu: Corsica), ghjè un'ìsura situata à u sud d'a Liguria, àd ovest di l'isura d'Elba è à nòrd d'a Sardegna.
Sin da u 1768 faci parti d'a Francia (cùn una brevi interussiun).
Grandi òmmi sò nati in Corsega, cumu Nabuliun Bonaparti.
Dati giugrafichi è generali
A Corsega hà una superficia di 8.680 km² è una pupulazziun di 272.000 abitanti.
A sò capitali ghjè Aghjacciu.
Hè un rughjun francési ma solu una cullettività territuriali, a "Collectivité Territoriale de Corse". Sta forma diversa di chjamassi a ghe da a possibilità di goda de ciû pöèi relativu chì ârtri rughjun d'a Francia.
Lenguistega
I lingui ufficiari sò u corsu è u francesi. U corsu ghjè di urighjini rumansa è hà cunessiun cù u tuscànu è cù u dialettu di l'ìsura di Capraia. À Bunifazziu, Aghjacciu è Calvi si parla una varianti da a lengua ligura, chì ghjè ancù parlata in i scoli elementari ma d'apprendiméintu micca ubbligatoriu.
Ecunomia
U turisimu rappreséinta in fattu essenzia in l'ecunumia corsa. U climma tempiòu di l'ìsura, u bellu paisaghju è a meravighjosa costa ne faci una destinazziun pupulari tra turisti francési è di tutta l'Auropa uccidentari. Però, u turisimu o no l'è stæto tanto svilûppòu comme in âtre parte d'o Mâ Mediterraneo e o l'è ancón relativamente vèrgine. O se conçentra in generâle inte l'àrea vexin a Porto Vecchio e Bonifaçio int'o sûd, e a Calvi into nòrd-òvest de l'ìsöa.
Scinboli
L'innu nun ufficiari di l'isura ghjè u Dio vi salvi Regina.
Vôxe corelæ
Colegamenti estèrni
- Corsega Scïto ûffiçiâ d'a Corsega
Contròllo de outoritæ | VIAF (EN) 144256266 · LCCN (EN) n81070646 · BNF (FR) cb11933435z (data) · NDL (EN, JA) 00628503 · WorldCat Identities (EN) n81-070646 |
---|