Caffa: diferénse tra e verscioìn

Da Wikipedia
Contegnûo scasòu Contegnûo azónto
m Protezuo "Caffa" ([Modìfica=Consentio solo a-i utenti aotoconvalidæ] (indefinio) [Mescia=Consentio solo a-i utenti aotoconvalidæ] (indefinio))
m + cat, wl
Lìnia 2: Lìnia 2:
{{Divisione amministrativa
{{Divisione amministrativa
|Nome = Caffa
|Nome = Caffa
|Nome ufficiale = Feodosia<br/>{{ru}} Феодосия<br />{{uk}} Феодосія<br />{{crh}} Kefe
|Nome ufficiale = ''Feodosia''<br>(RU) ''Феодосия''<br>(UK) ''Феодосія''<br>(CRH) ''Kefe''
|Panorama = THEODOSIA 01.jpg
|Panorama = THEODOSIA 01.jpg
|Didascalia = E miâge medievâli costruîte da-i zeneixi a Caffa
|Didascalia = E miâge medievâli costruîte da-i zeneixi a Caffa
Lìnia 50: Lìnia 50:
}}
}}
[[Immaggine:Feodosiadf.jpg|thumb|400px|A çitæ de Feodòsia, l'antîga Caffa, a-a giornâ d'ancheu]]
[[Immaggine:Feodosiadf.jpg|thumb|400px|A çitæ de Feodòsia, l'antîga Caffa, a-a giornâ d'ancheu]]
'''Caffa''' (in rüscio: Феодосия; in ucrain Феодосія; in tatar: Kefe) notta cumme '''Feodosia''', u l'é 'n portiu e 'na lucalitæ de vilezatûa in Crimêa. Pe tanti séculi Caffa a l'é stæta 'n impurtante culònia zeneize intu Mâ Neigru, in sciâ penisula da Crimêa ch'a l'ea cunusciüa cu-u numme de [[Gazaia]].
'''Caffa''' (in [[Lengua ruscia|rüscio]]: ''Феодосия''; in [[Lengua ucrainn-a|ucrain]] ''Феодосія''; in [[Léngoa tatara de Crimêa|tatar]]: ''Kefe'') notta cumme '''Feodosia''', u l'é 'n portiu e 'na lucalitæ de vilezatûa in [[Crimea|Crimêa]]. Pe tanti séculi Caffa a l'é stæta 'n impurtante culònia zeneize intu [[Mâ Neigro|Mâ Neigru]], in sciâ penisula da Crimêa ch'a l'ea cunusciüa cu-u numme de [[Gazaia]].


== Stöia ==
== Stöia ==
Lìnia 64: Lìnia 64:
mensiunemmu chi u mazzu du [[1308]], quande doppu 8 meixi de assediu da pärte de [[Toqtai Khan]], i Zeneixi brûxan a çitæ pe' nu dâla in t'e man d'u suveràn tärtaru sö nemigu, e i scappan pe' mä, per poi turnä (nu tantu ciü tärdi) cu-u successure Uzbekh Khan.
mensiunemmu chi u mazzu du [[1308]], quande doppu 8 meixi de assediu da pärte de [[Toqtai Khan]], i Zeneixi brûxan a çitæ pe' nu dâla in t'e man d'u suveràn tärtaru sö nemigu, e i scappan pe' mä, per poi turnä (nu tantu ciü tärdi) cu-u successure Uzbekh Khan.


Caffa, a "Reginn-a du [[Mä Grande]]", a l'è famusa anche pe i fünesti avegnimènti de'n'ätru assediu: cumme u l'a scrîtu [[Michel Balard]], che rendemmu chi in tradusiùn [[zeneize]], "a primma [[guæra biulògica]] a l'è nasciüa intra u [[1346]] e u [[1347]] sutta e miagge de inn-a culónia [[zeneize]] inscê rive du [[Mâ Neigro|Mä Neigru]]". Difêti i sun i assedianti de Caffa, cun [[Jani Beg]] u sö cappu, che, pocu tempu primma d'êse custrèiti a levä l'assediu a-a çitæ, flagelæ da u morbu de prüxe pestìfere purtæ da l'estrêmu [[Levante]] ch'i an za taccô a [[Tann-a]] vegnìndune za da [[Sarai]] e [[Astracàn]], i caccian cu e catapürte i sö surdatti mòrti appestæ indrentu a-e miagge da çitæ.
Caffa, a "Reginn-a du [[Mä Grande]]", a l'è famusa anche pe i fünesti avegnimènti de'n'ätru assediu: cumme u l'a scrîtu [[Michel Balard]], che rendemmu chi in tradusiùn [[Lengoa zeneize|zeneize]], "a primma [[guæra biulògica]] a l'è nasciüa intra u [[1346]] e u [[1347]] sutta e miagge de inn-a culónia zeneize inscê rive du Mä Neigru". Difêti i sun i assedianti de Caffa, cun [[Jani Beg]] u sö cappu, che, pocu tempu primma d'êse custrèiti a levä l'assediu a-a çitæ, flagelæ da u morbu de prüxe pestìfere purtæ da l'estrêmu [[Levante]] ch'i an za taccô a [[Tann-a]] vegnìndune za da [[Sarai]] e [[Astracàn]], i caccian cu e catapürte i sö surdatti mòrti appestæ indrentu a-e miagge da çitæ.


I cafioti cun a ciü gran sprescia i caccian i mòrti in mä, ma pe' ninte: e prüxe e a ''Yersinia pestis'' i 'ndiàn deré ai mercanti ch'i lascian u portiu in diresiùn du Punente, e qarcosa cumme a tersa pärte d'a gente d'Europa a ne muià.
I cafioti cun a ciü gran sprescia i caccian i mòrti in mä, ma pe' ninte: e prüxe e a ''Yersinia pestis'' i 'ndiàn deré ai mercanti ch'i lascian u portiu in diresiùn du Punente, e qarcosa cumme a tersa pärte d'a gente d'Europa a ne muià.
Lìnia 85: Lìnia 85:
== Culegaménti esterni ==
== Culegaménti esterni ==
* [http://digilander.libero.it/adamaney/colonie/framesindexcolonie.htm E monnæe de e colonnie zeneixi - Dario Ferro]
* [http://digilander.libero.it/adamaney/colonie/framesindexcolonie.htm E monnæe de e colonnie zeneixi - Dario Ferro]

{{Contròllo de outoritæ}}
{{Contròllo de outoritæ}}
{{Vedrìnn-a|19|novénbre|2007}}
{{Vedrìnn-a|19|novénbre|2007}}

[[Categorîa:Repùbrica de Zêna‎]]
[[Categorîa:Çittæ d'Europa]]
[[Categorîa:Çittæ d'Europa]]

Versción de 21:04, 16 agó 2021

ZE-U
Questa pagina a l'è scrita in lengua zeneize
segundo l'ortografia in u
Caffa
città
Feodosia
(RU) Феодосия
(UK) Феодосія
(CRH) Kefe
Caffa – Stemma Caffa – Bandiera
Caffa – Veduta
Caffa – Veduta
E miâge medievâli costruîte da-i zeneixi a Caffa
Localizaçión
StâtoRùscia Rùscia
Ucraìnn-a Ucraìnn-a[1]
Circondâio federâleMeridionâle
Sogètto federâleCrimêa
RajonFeodosia
Teritöio
Coordinæ:45°03′N 35°37′E / 45.05°N 35.616667°E45.05; 35.616667 (Caffa)
Altitùdine50 m s.l.m.
Superfìcce35,2 km²
Abitanti70 043 (31 dexénbre 2011)
Denscitæ1 989,86 ab./km²
Âtre informaçioìn
LéngoeRüscio, ucraìn
CAP98100-98175
Prefìsso+380-6562
Fûzo oràrioErrore Lua in Modulo:Fûzo_orâio alla linea 42: bad argument #2 to 'format' (string expected, got nil).
Còdice Rosstat0111600000
Targa(UKR); 82 (RUS)
Cartògrafîa
Màppa de localizaçión: Rùscia eoröpea
Caffa
Caffa
Caffa – Mappa
Caffa – Mappa
Scîto instituçionâle
A çitæ de Feodòsia, l'antîga Caffa, a-a giornâ d'ancheu

Caffa (in rüscio: Феодосия; in ucrain Феодосія; in tatar: Kefe) notta cumme Feodosia, u l'é 'n portiu e 'na lucalitæ de vilezatûa in Crimêa. Pe tanti séculi Caffa a l'é stæta 'n impurtante culònia zeneize intu Mâ Neigru, in sciâ penisula da Crimêa ch'a l'ea cunusciüa cu-u numme de Gazaia.

Stöia

Pe çirca duì séculi, quella che inchö a l'è a çitæ Ucraìna de Feodosia a l'è stæta unn-a de ciü impurtanti çitæ de l'Euròpa Mediterànea, ciamâ Caffa, rivandu anche demugraficamente ai livélli de 'na capitäle d'Imperu cumme Bizansiu. Täle impurtansa a gh'è vegnüa da e attivitæ du mercantesä d'i Italliæn, p'ou ciü Zeneixi, pé via d'a feliçe puxisiùn du portiu (in sciâ grande via setentriunäle de cummerciu intra u Catài e u levante europeu).

A l'avisu d'u storicu Heyd, u l'è Mangu-Timur-Khan (Mongka-Temur) ch'u permétte ai mercanti Zeneixi d'occüpä e tære dunde poi a se svilüppiâ a çitæ de Caffa, mettìnduse d'acordiu con liätri pe ch'i puréssan custruìvighe de ca' e di fùndeghi pe-e mercansìe.

I Zeneixi i scéglian, vexin a-e ruvinn-e de l'antìga Theodosia, à burgä de Kafà, paiséttu de pescuèi de puxisiùn custiéra invidiabile.

Resti de 'na furtificaçiùn zeneize a Caffa

A ciü pärte d'a storiugrafia a däta a fundasiùn zeneize de Caffa (che scinn-a a inchö a rèsta efetivamente oscüa) a nu primma du 1266, ben che qarche funte a riferisce de 'na presensa stabile zà diversi anni primma. A partî d'oua u nasce e u se svelüppa in müggiu d'ätre culónie zeneixi in tütta a Criméa, e a regiùn a riviâ a avèi, a sentî dî u Murzakevic, ben in miliùn d'anime.

A culònia, e, a röa, tütti i ätri insediamenti che pe' çirca 200 anni i gh'e orbitiàn in gìu, a l'aviâ avégniménti altèrni pe' acadimenti ciü o menu cunusciüi; mensiunemmu chi u mazzu du 1308, quande doppu 8 meixi de assediu da pärte de Toqtai Khan, i Zeneixi brûxan a çitæ pe' nu dâla in t'e man d'u suveràn tärtaru sö nemigu, e i scappan pe' mä, per poi turnä (nu tantu ciü tärdi) cu-u successure Uzbekh Khan.

Caffa, a "Reginn-a du Mä Grande", a l'è famusa anche pe i fünesti avegnimènti de'n'ätru assediu: cumme u l'a scrîtu Michel Balard, che rendemmu chi in tradusiùn zeneize, "a primma guæra biulògica a l'è nasciüa intra u 1346 e u 1347 sutta e miagge de inn-a culónia zeneize inscê rive du Mä Neigru". Difêti i sun i assedianti de Caffa, cun Jani Beg u sö cappu, che, pocu tempu primma d'êse custrèiti a levä l'assediu a-a çitæ, flagelæ da u morbu de prüxe pestìfere purtæ da l'estrêmu Levante ch'i an za taccô a Tann-a vegnìndune za da Sarai e Astracàn, i caccian cu e catapürte i sö surdatti mòrti appestæ indrentu a-e miagge da çitæ.

I cafioti cun a ciü gran sprescia i caccian i mòrti in mä, ma pe' ninte: e prüxe e a Yersinia pestis i 'ndiàn deré ai mercanti ch'i lascian u portiu in diresiùn du Punente, e qarcosa cumme a tersa pärte d'a gente d'Europa a ne muià.

Sta pärte de l'imensu mundu de culónie zeneixi, du quäle Caffa a l'è stæta un di çentri ciäve, a l'avià fin sulamenti cun l'invaxùn türca ottumann-a: a flotta de Keduk-Ahmet-Pascià a intra inte Caffa, vendüa da u Cumüne de Zena (pin de puffi gestiunäli) a u Bancu de San Zorzu da oramäi inn-a vintenn-a d'anni (doppu u bloccu du Bosfuru ch'u n'è vegnüu da-a fin de l'Imperu Bisantìn, intu 1453), u primmo de zûgnu du 1475.

Aministrativamente Caffa a dipendeiva da Pera e a l'æa guvernä da in cunsule zeneize faxente funsiuìn di cunsuli, puistae e capitagni du Populu de Zena in te in primmu mumentu, poi, cu a vegnüa di duxi perpetui, faxente in ta sustansia (sci bèn che nu in ta furma) e funsiuìn dügäli.

U se pö sensa puìa dî che, pe natüa de mercansìe, u nu ghe n'æa unn-a ch'a nu passesse pe u portiu de Caffa, ch'u l'ea ascì ün di ciü frequentæ pe cattä e vénde scciâvi. Da u puntu de vista d'i investimenti de capitäli in palanche e beni, a çitæ a l'è stæta ün d'i empori cumerciäli ciü ricchi e vivi d'u tardu mediu evu cun in declìn ch'u cumensiä cun a framentasiùn pulìtica du Levante cuntinentäle e a mancansa de següessa d'i traspórti intra u Mä Grande (Mä Neigru) e a Cinn-a (u Gattäiu, o Catai, scinn-a a Canbalìg, saieva a dì Pechìn).

Int'u periudu zeneize, sci cumme pói in te quellu türcu ottumàn, Caffa a l'è anche stæta sede de zécca.

Notte

  1. De iure

Atri progetti

Culegaménti esterni

Contròllo de outoritæVIAF (EN146645300 · LCCN (ENn85132058 · GND (DE4016745-8 · BNF (FRcb15106159d (data) · WorldCat Identities (ENn85-132058
Wikimedàggia
Wikimedàggia
Quésta a l'é 'na vôxe in vedrìnn-a, identificâ cómme unn-a de mêgio vôxe creæ da-a comunitæ.
A l'é stæta riconosciûa coscì o giórno — vànni a-a segnalaçión.
Naturalménte tùtte e modìfiche ò sugeriménti pe megioâ o travàggio són bén acetæ.

Riconosciménti de qualitæ