Tecciu
SV |
Questa pagina a l'è scrita in savuneize |

In tecciu (prununçióu ['tetʃ:u], scritu ascì téccio a-a zeneize[n. 1], teccio in italiàn) u l'è inn-a custruçiùn tipica de l'anbiénte cuntadìn.
Urigine d'u numme
[modìfica | modìfica wikitèsto]L'è ben prubabile che u termine tecciu u ne vegne da-u latìn *teclu, ch'u s'è gh'è rivóu da-a baze tectu cun furme de diminütivu in *tectulu[2], *tettlu, che da lì u l'avieva purtóu a l'éxitu d'ancö. Evuluçiùn ch'a se semeggia cun quella ch'a l'ha purtóu a-u termine teitu, che adiritüa inte serti posti, cumme a zona du Saŝĉellu, u l'è rivóu a-a palatizaçiùn, dandu cumme exitu téciu.[3]
L'è pe cuntra da esclüdde in evuluçiùn a partì da tegulu, ch'a purtieva a 'n exitu diferente ancùn, fin a 'na prununçia ch'a se vixina a ['tedʒ:iu] (teggiu) ciü che a quella pigiä in cunscideraçiùn.[4] Ancùn ciü int'u specificu a parolla latinn-a tectum (int'u sensu de cuvèrtüa) a ne vegne da-u pariçipiu pasóu du verbu tego (cruvì), ch'u spartisce a sö urigine cu-u gregu τέγος (tégos), de lungu inteizu cumme cuvèrtüa. Int'u cuntestu, u termine u saieva cangióu de scignificóu passandu a marcä in recuviu.[5]
Descriçiùn
[modìfica | modìfica wikitèsto]A sta parolla u se ghe pö dä di scignificäti diferenti, ch'i pöan cangiä da 'na parte a l'ätra d'a regiùn, defèti u termine u l'è registróu inte ciü variante ligüri, maŝĉimu tra Sann-a e Inperia. De spessu u se inténde 'na cabanna döviä da-e gente cumme magazìn rüstegu p'i arneixi d'a canpaĝn̂a o pe d'u restu, ch'u pö esse da vixin a-a cà o menu.[2][6]
Inte d'i ätri posti, cumme a valä da Burmia, u tecciu (teč o teču) u l'è cunscideróu cumme 'na stalla ch'a gh'à a parte bassa de prìa o de maui, dunde seräghe e bestie, p'ou ciü e pegue, tantu ch'u ghe n'è de quelli che a-u bezögnu i servivan cumme recuviu p'i pastui u ciü tantu a-a stè. In ürtimu, u pö esse in secóu izulóu, dövióu pe'e fögge, u fen o pe'e castaĝn̂e.[7] A ciü grossa diferensa cu-u secóu, defèti, a l'è a sö puziçiùn, int'u boscu, da-a distante rispettu a-e cà.[7]
E primme strutüe de stu genere vegnivan tiè sciü in leĝn̂u, cu-u teitu de paggia, pe pöi vegnì fète de prìa e, i ciü növi, de maui.[7] Scignificóu ancùn diversu u gh'è int'u punente, prezenpiu int'i paixi da valä de l'Aröscia, unde tecciu u va a indicä 'na generica cabanna, senplice, custruìa int'u mezzu a-i boschi o a-i prè sciü p'i munti[5][8] o fina 'na custruçiùn antighiscima[9], adiritüa primitiva.[10]
Galeria de futugrafie
[modìfica | modìfica wikitèsto]- U secaû di Lavagìn, tra Tujàn e Castreveggiu
- U Tecciu d'u Tersé (Cügén)
- Cabanna a Pinnetta Dorgali (Sardegna)
Notte
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Notte a-u testu
- ↑ Sciben che téccio, u nu segge marcóu cun stu scignificóu. In zeneize u se intende defèti téccio cumme agetivu, int'u sensu de "bun", "cin de carne".[1]
- Notte bibliugrafiche
- ↑ (LIJ, IT) Giovanni Casaccia, Dizionario Genovese-Italiano, 2ª ed., Zena, Gaetano Schenone, 1876, p. 773.
- 1 2 (LIJ, IT) Sergio Aprosio, Vocabolario ligure storico-bibliografico sec. X-XX. Parte seconda - volgare e dialetto (PDF), Volume secondo M-X, Sann-a, Società Savonese di Storia Patria - Marco Sabatelli Editore, 2003, p. 575.
- ↑ (LIJ, IT) Giorgio Marrapodi, Il vocabolario sassellese, 3 (Q-Z), U Saŝĉellu, Ass. Amici del Sassello, 2009, ISBN 88-90-07804-9.
- ↑ (IT) G. Bottiglioni, Dalla Magra al Frigido, viaggio fonetico, in Revue de dialectologie romane, 1909, p. 95.
- 1 2 (IT, LIJ) Giacomo Augusto Pignone, Un'ipotesi sul nome, in Pieve di Teco. Città di Storia, d'Arte e di Guerra, Segrate, Centro Editoriale Imperiese, 1998, pp. 58-59.
- ↑ (LIJ, IT) Luigi Alonzo Bixio, Dizionario delle parlate finalesi, Finâ, Centro Storico del Finale, 2000, p. 131.
- 1 2 3 (LIJ, PMS, IT) Hugo Plomteux e Giacomo Bocca, Repertorio lessicale, in Osiglia e Val Bormida, Inchieste dialettali, Uzeja, Comune di Osiglia, 1975-1980, pp. 377-378.
- ↑ (LIJ, IT) Ambrogio Arimondo, Mario Corso, Giorgio Fedozzi e Giovanni Arbarelli, U vucabulâiu: dizionario ragionato della parlata di San Bartolomeo al Mare e dintorni, I. Glossario, Circolo Culturale Cà de Puiö, 1990, p. 296.
- ↑ (LIJ, IT) Carlo Bartolomeo Usanna, Visione d'altri tempi. Glossario di termini dialettali, modi di dire, proverbi, tradizioni di Villanova d'Albenga, Inperia, Amedeo, 2000, p. 276.
- ↑ (LIJ, IT) Ferdinando Durand, Termini tipici o rari, modi di dire e proverbi usati nella Valle dell’Arroscia, Atlante per le tradizioni popolari della Liguria, 3, vol. 2, Zena, 1974, p. 7.
Ätri prugètti
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Wikimedia Commons a contêgne di files in sce Tecciu