Sâta a-o contegnûo

U Migià (Camuggi)

Sta pagina chi a l'é scrita in camugin
44°21′20.09″N 9°08′59.37″E
Da Wikipedia
CA
Sta pagina chi a l'é scrita in camugin
U Migià
lucalitè
(IT) Migliaro
Vista du Migià
Lucalizasiun
StatuItàlia Itàlia
Regiun Ligüria
Sitè metrupulitann-a Zena
Cumüne Camuggi
Teritoiu
Curdinè44°21′20.09″N 9°08′59.37″E
Artessa71 m s.l.m.
Abitanti114[1] (1971)
Atre infurmasiuin
CAP16032
Füzu uraiuUTC+1
Cartugrafia
Màppa de localizaçión: Liguria
U Migià
U Migià

U Migià (Migliaro in italian) u l'é üna lucalitè in tu cumüne de Camuggi.

U teritoiu a punente du centru de Camuggi e de l'area finn-a au Purtixö u l'é caraterizou da l'erta scögea dita a Rocca Cabalera che, liganduse aa costa ch'a gh'é de d'atu, a spartisce l'"anfitiatru" de Camuggi dau valun du Migià. In te sta lucalitè, duv'u passa u cunfin fra Camuggi e Reccu, u ghe strixella u fusou du Migià, ün pisciuelu ch'u ne vegne zü dau Munte d'Ezui (441 m), da duve u chinn-a scurindu versu levante e, pe l'ürtimu toccu, versu süd-est. In tu mezu tra U Migià e u centru de Camuggi se tröva Sant'Anna, missa in te üna puzisiun ciü erta, e de Lazza, ch'u l'é cunsciderou l'ürtimu quarté du centru storicu. Tra u fusou du Migià, ch'u se caccia in mà in curispundensa da Ciazza di Zeneixi, e u Zorzu, ch'u chinn-a zü dritu dau Munte d'Ezui versu u portu, l'é cumpreizu e lucalitè de campagna de Caze Russe e de San Giacumu, misse de d'atu, rispettivamente, a Sant'Anna e au Migià, ciü che quella de San Prospu, in simma au centru de Camuggi e ch'a cunfinn-a a setentriun cun Sant'Anna e e Caze Russe, a punente turna cu'u centru e a meridiun cu'u Zorzu[2].

Pe tradisiun, i cunfin du centru de Camuggi sun marchè dau valun du Fusou a levante e dau derüu da Rocca Cabalera a punente. A ogni moddu, u l'é ciü difissile marcà di cunfin pe'i quarté e dine se sun cumpreixi in tu centru o se sun da cunsciderà cumme de lucalitè daa parte.

Sübitu a punente du portu, cumensandu a muntà in scia scögea, se tröva u quarté de Lazza, ch'u piggia u sö numme daa prezensa, antigamente, d'ün lazarettu. Cu'u cresce da pupulasiun, zà in te l'etè muderna Lazza a l'ha finiu pe atacase cu'u centru de Camuggi, mentre e burghè ciü a punente, in scia via pe Reccu, han cunservou a sö funsiun cumme posti pe'a cüa di mouti, pe ospità i pelegrin e cumme campusanti.

Scainà in tu campusantu de Camuggi

In tu detaggiu, u se pö mensünà a lucalitè de Sant'Anna, o "A Loggia", missa in sce üna costa survielevà e cun tantu de capella e, prubabilmente, de ostaie che se ghe truvavan. Sant'Anna a l'ha avüu ascì üna funsiun strategica, scicumme che gh'ea üna furtificasiun di Fieschi, adövià da sta famiggia pe cuntrulà i sö barchi che ean ormezè a Camuggi[3].

Ste tere, che l'ean pinn-e de orti, tra a fin de l'Öttusentu e, p'ou ciü, au prinsippiu du Növesentu, sun stete impie da tante növe custrusiuin. Lungu a stradda che alantù a l'ea dita "Via Migliaro", pe vuluntè du scindicu cav. Davide Olivari, l'é stetu sccianou di orti fra e cà, pe ricavaghe a stu moddu Ciassa Tripoli (ciamà cuscì perché feta versu u 1911, tempu da campagna de Libia), ancö dita Ciassa Don Minzoni, ciü che a scainà ch'a liga Cursu Regina Margherita (ancö Cursu Mazzini) cu'u portu, ch'a piggia propiu u numme du scindicu ch'u l'ha feta tracià[4]. A quei tempi gh'é stetu ascì a custrusiun de l'Uspià e da Caza di Mainè, tantu da furmà tütta üna fia de custrusiuin tra Sant'Anna, Lazza e a costa.

Pasou a costa de Sant'Anna, a ogni moddu, u gh'é ancun ün atru valun, duve finn-a da l'Etè de Mezu gh'é de picinn-e lucalitè de campagna, daa costa a muntà in sce rive e cunteize fra Reccu e Camuggi, ben che aa fin sun parte de Camuggi.

L'ürtima lucalitè in tu teritoiu de Camuggi, versu u cunfin cun Reccu, a piggia u numme du Migià. Prubabilmente chi ghe stava da gente finn-a da l'Etè de Mezu e, pe de legende, in te cà de stu quarté u saieva nasciüu versu a l'annu 600 u Giovanni Bono, che ciü tardi u l'é stetu vescu de Milan e u l'é vegnüu finn-a ün santu pe'a gexa catolica. In scia sö reliquia ch'a se cunserva a Reccu, u gh'é scritu defeti "In Villa Camuli, Valle Recho, nascitur, Ioannes Bonus". Sta lucalitè, de pasaggiu e ciü föa de man rispettu au centru de Camuggi, cu'u tempu a l'é steta sernüa dau Cumüne cumme u megiu postu pe suteraghe i morti. In te l'Öttusentu s'é cumensou a fabricà de capelle, cun tante decurasiuin, pe'e famigge ciü ricche e in vista da sitè, e stu scitu u l'é vegnüu ciü de cuntu, cumme postu de interesse cultürale e artisticu, avansou in sciu mà. In bassu gh'é a ciazza, picinn-a ma ben carateristica, dita a "Cà di Zeneixi" o a "Ciazza di Zeneixi", benché segge in tu teritoiu de Reccu se ghe pö arivà sulu che da Camuggi, pasandu pe ün senté mezu ascuzu tra e miage du campusantu[5].

Au Migià se truvava anche ünn-a de primme fabbriche pre-indüstriali da zona, üna cunceria pe'u cöiu e e pelli. Serà in ti anni Vinti, sta fabbrica a l'é steta cacià zü pe fà postu a quella, ciü grande, da Società Fratelli Pisoni, che chi a l'ha fetu di trasfurmatuì e di atri cumpunenti elettrici finn-a aa fin di anni '70, duve g'ha travagiou tante gente de Reccu e de Camuggi. A l'ürtimu, l'area a l'ha cangiou de destinasiun pe faghe ün süpermercou, au cian de sutta, e di apartamenti, au cian de d'atu[6].

Vie de cumünicasiun

[modìfica | modìfica wikitèsto]

U Migià u funsiunn-a ascì cumme postu impurtante pe gestì i muvimenti di türisti, segundu a stagiun. Defeti, u l'é chi che i autobus fan chinà i türisti che vegnan a Camuggi, e che nu purievan intraghe cun di mezi tantu grossi. In te l'ucaxun di eventi che tian tanta gente, au Migià se ghe ferman ascì di pullman pe Camuggi. In tu 2024, cu'ün acordu, u Cumüne de Reccu u l'ha cedüu a gestiun de sti parchezzi au Cumüne de Camuggi[7].

  1. (IT) Istituto centrale di statistica, 11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971 (PDF), Vul. III, Fasc. 7, Rumma, 1974, p. 26, toa II.
  2. (IT) Camogli e la sua vallata, in sce scmncamogli.org. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  3. Ferrari, 1935, II. Camogli e la sua vallata, p. 13
  4. (IT) 2925. VIA MIGLIARO, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  5. (IT) Recco: spiaggetta dei Genovesi, sicurezza; urgono migliorie, in sce levantenews.it, 7 lüggiu 2025. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  6. (IT) 506. IL MIGLIARO, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 9 lùggio 2026.
  7. (IT) Camogli: Recco cede la gestione di 26 posti auto al Migliaro, in sce levantenews.it, 24 lüggiu 2025. URL consultòu o 9 lùggio 2026.