U Portu
Câa
PO |
Sta pagina a l'è scrita du Portu |
| U Portu ecs cumüna | ||
|---|---|---|
Vista du Portu
| ||
| Localizaçión | ||
| Stâto | ||
| Región | ||
| Provìnsa | ||
| Comùn | ||
| Aministraçión | ||
| Dæta de sopresción | 1923 (fundasion d'Imper̂ia) | |
| Teritöio | ||
| Coordinæ: | 43°52′46.34″N 8°01′23.74″E | |
| Altitùdine | 10 m s.l.m. | |
| Abitanti | ||
| Sottodivisioni | A Mar̂ina, A Fundür̂a, A Fuxe, U Par̂axu, U Pren | |
| Âtre informaçioìn | ||
| CAP | 18100 | |
| Prefìsso | 0183 | |
| Fûzo oràrio | UTC+1 | |
| Nomme abitanti | Portur̂en Cacelotti (blaṡ.) Anzenèi (blaṡ.) | |
| Sànto patrón | San Mur̂isiu | |
| Giórno festîvo | 26 de nuvembre (San Leunardu dau Portu) | |
| Cartografîa | ||
U Portu[n. 1] (Porto Maurizio in italian) u l'è ina frasion da cumüna d'Imper̂ia, sitè creâ du 1923 daa fuxün cun Ineia e autri növe paiṡi ciü picen.
Geugrafia
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Burghèi
[modìfica | modìfica wikitèsto]- A Mar̂ina (Borgo Marina)
- A Fundür̂a (Borgo Fondura)
- A Fuxe (Borgo Foce)
- U Par̂axu (Borgo Parasio)
- U Pren (Borgo Prino)
Stor̂ia
[modìfica | modìfica wikitèsto]Abitanti
[modìfica | modìfica wikitèsto]Evulusion demugrafica
[modìfica | modìfica wikitèsto]Abitanti censii[n. 2]

Persune lighèi cu'u Portu
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Gregor̂iu De Ferrari (U Portu, 1647 - Ṡena, 1726), pitù[9].
- San Leunardu dau Portu (U Portu, 1676 - Rumma, 1751), frate francescan e santu pe'a gexa catolica[10].
- Giuseppe Elia Benza (U Portu, 1802 - U Portu, 1890), puliticu[11].
- Pietro Bernabò Silorata (U Portu, 1808 - Rumma, 1886), leter̂au[12].
- Leonardo Massabò (U Portu, 1812 - U Portu, 1886), pitù[13].
- Bartolomeo Bossi (U Portu, 1817 - Nissa, 1890), giurnalista[14].
- Gustavo Strafforello (U Portu, 1818 - U Portu, 1903), scritù[15].
- Gaetano Amadeo (U Portu, 1824 - Nissa, 1893), cumpusitù e urganista[16].
- Raffaele Giannetti (U Portu, 1837 - Ṡena, 1915), pitù[17].
- Asclepia Gandolfo (U Portu, 1864 - Rumma, 1925), gener̂ale[18].
- Carlo Parea (U Portu, 1869 - Cuni, 1945), puliticu[19].
- Alessandro Giribaldi (U Portu, 1874 - Ciavar̂i, 1928), scritù[20].
- Giovanni Boine (A Mar̂ina de Finâ, 1887 - U Portu, 1917), scritù e criticu leter̂ar̂iu[21].
- Lorenzo Bianchi (U Portu, 1889 - Bulogna, 1960), prufesù e germanista[22].
- Giulio Natta (U Portu, 1903 - Bergamu, 1979), inṡegné chimicu, Nobel pe'a chimica du 1963[23].
Posti de inter̂esse
[modìfica | modìfica wikitèsto]Architetür̂e religiuse
[modìfica | modìfica wikitèsto]- A baxilica du Portu
- L'Ave Maris Stella aa Mar̂ina
- L'ur̂ator̂iu de San Petren
- A gexa de San Leunardu
- L'ur̂ator̂iu de Santa Catar̂ina
- Baxilica de San Mur̂isiu: a se tröva ai pei du Par̂axu, und'a l'è steita cunsacrâ ai 28 d'utubre du 1838. A l'è a gexa ciü grande da Ligür̂ia intrega e u so prugettu, de güstu neuclassicu, u l'è du Gaetano Cantoni. Feita baxilica du 1947, dau 1974 a gh'ha inscì u titulu de cuncatedrâle da diocexi d'Arbenga e Imper̂ia.
- Gexa de l'Ave Maris Stella: gexa de güstu neugoticu, a se tröva aa Mar̂ina, und'a l'è steita tir̂â sciü tra u 1889 e u 1907 a piâ u postu dell'antiga capella de San Tognu, derucâ dau teramottu du 1887[24].
- Ur̂ator̂iu de San Petren: frabricau du XII seculu, u l'è a ciü antiga architetür̂a religiusa d'Imper̂ia, nasciüa pe vuluntè da Cumpagnia di Mersei fen a vegnì, du Sinquesentu, a ca da cunfraternita ch'a ghe stâ ancù aa giurnâ d'ancöi. U cunserva ion di organi ciü antighi da River̂a, du 1694, e in reru cartelamme da fen du Settesentu[25].
- Gexa de San Leunardu dau Portu: fundâ du XV seculu[26], a l'er̂a döver̂â cumme ur̂ator̂iu de donne da cunfraternita de Santa Catar̂ina. De doppu u l'è vegnüu in ricover̂u pe donne, gestiu dae muneghe dell'Union, e aa fen u l'è passau au cunfraternita de San Petren, cangiandu de titulu au santu du Portu, ch'u l'è nasciüu inta ca vixen aa gexa[27].
- Ur̂ator̂iu de Santa Catar̂ina: u l'è steitu l'ürtimu ur̂ator̂iu a esse cumisciunau daa Cunfraternita de Santa Catar̂ina e u n'è a sede ancù aa giurnâ d'ancöi. A custrusion, ch'a se tröva inta Via de San Mur̂isiu, a l'è entrâ in funsion du 1856[27].
- U cumplessu de Santa Cier̂a, cu'e logge
- A gexa di Scapussen
- San Giüseppe aa Fundür̂a
- U santuar̂iu de Santa Cruxe
- Munasté de Santa Cier̂a: u cumplessu du munasté de muneghe clarisse u se cumpune da gexa e de logge ch'i a ligan ae vegge mur̂aie du Par̂axu e a ina ture ch'a se pö ancù vegghe. A so fundasion a l'è steita du 1365, a ogni moddu e strutür̂e d'ancöi i rivan da di travai du Settesentu ch'i l'han inter̂esau u cumplessu intregu[28].
- Cunventu di Scapussen: u cumplessu, furmau da gexa sutt'au titulu da Vergine Imaculâ e cunventu, u l'è faciau in sce Ciassa Rumma, und'u l'è steitu tir̂au sciü fra u 1897 e u 1900 pe dâ ina növa sede aa cumünitè di Scapussen du Portu, che fen aa suprescion du 1866 a l'er̂a aa Fuxe, int'ina sede fundâ ai 10 de lüiu du 1639[29].
- Gexa de San Giüseppe: aa Fundür̂a, a l'è int'in cumplessu fundau du 1917, cu'a so custrusion ch'a l'è steita inandiâ du 1932, pe vegnì aa fen parocchia du 1975. A gexa a l'è de güstu neugoticu, daa cianta a cruxe latina spartia inte tre navate[30].
- Gexa de San Benesciu: a se tröva aa Fuxe, und'a l'è steita cumisciunâ dai Scapussen aseme au so cunventu, pe esse cunsacrâ du 1644. Levâ ai frati cu'e lesse du 1866, a l'è passâ ae muneghe du Carmelu du 1926 e, du 1977, a l'è vegnüa parocchia. A gexa a l'è a navata sencia, daa cianta a retangulu cun due capelle dae parte[31].
- Santuar̂iu de Santa Croxe: u se tröva in simma au Munte Carvor̂iu, a punente du Portu, und'u l'è steitu tir̂au sciü du 1690. Du 1706 u l'è vegnüu a ca da cunfraternita da Trinità e u l'è steitu slargau du 1723-1727 inte so furme d'ancöi[32]. Inte parte du cumplessu, dau 2011, u gh'è a sede du Müseu de Cunfraternite[33].
Architetür̂e civili
[modìfica | modìfica wikitèsto]Architetür̂e militâri
[modìfica | modìfica wikitèsto]Cultür̂a
[modìfica | modìfica wikitèsto]Ecunumia
[modìfica | modìfica wikitèsto]Manifestasiui
[modìfica | modìfica wikitèsto]Feste e fer̂e
[modìfica | modìfica wikitèsto]Aministrasion
[modìfica | modìfica wikitèsto]Vie de cumünicasion
[modìfica | modìfica wikitèsto]Note
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Note au testu
- ↑ Furmalmente Portu Mur̂isiu, scritu O Pòrto in ṡenese
- ↑ 1861: pupulasion rexidente, quella preṡente a l'er̂a de 6.906 persune[1]
1871: pupulasion preṡente, cu'i 526 abitanti du Pren e i 305 d'Artallu[2].
1881: pupulasion rexidente, cu'i 310 abitanti de Artallu, A Riva d'Artallu e I Massabovi; quella preṡente a l'er̂a de 6.827 persune[3].
1901: pupulasion rexidente, cu'i 366 abitanti d'Artallu; quella preṡente a l'er̂a de 7.141 persune[4].
1911: pupulasion rexidente, cu'i 300 abitanti d'Artallu; quella preṡente a l'er̂a de 7.583 persune[5].
1921: pupulasion rexidente, cu'i 298 abitanti d'Artallu; quella preṡente a l'er̂a de 8.822 persune[6].
1931: pupulasion rexidente, sensa i 292 abitanti d'Artallu; quella preṡente a l'er̂a de 9.921 persune[7].
1936: pupulasion rexidente, cu'i 656 abitanti di Massabovi e sensa i 318 d'Artallu[8].
- Note bibliugrafiche
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: statistica del Regno d'Italia, Censimento generale 31 dicembre 1861 (PDF), Fir̂ense, Tipografia letteraria e degli ingegneri, 1865, p. 201.
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Popolazione presente ed assente per comuni, centri e frazioni di comune: censimento 31 dicembre 1871 (PDF), Vul. I, Rumma, Stamperia Reale, 1874, p. 293.
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: ufficio centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 31 dicembre 1881 (PDF), Vul. I, Pt. I, Rumma, Tipografia Bodoniana, 1883, p. 284.
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 febbraio 1901 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1902, p. 286.
- ↑ (IT) Ministero di agricoltura, industria e commercio: direzione generale della statistica e del lavoro, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 10 giugno 1911 (PDF), Vul. I, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1914, p. 415.
- ↑ (IT) Presidenza del consiglio dei ministri: istituto centrale di statistica, Censimento della popolazione del regno d'Italia al 1° dicembre 1921 (PDF), Vul. V, Rumma, Tipografia Nazionale di G. Bertero e C., 1926, p. 31, tor̂a 1.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1931-IX (PDF), Vul. II, Pt. I, Rumma, Tipografia Operaia Romana, 1933, pp. 212-213.
- ↑ (IT) Istituto centrale di statistica del regno d'Italia, VIII censimento generale della popolazione: 21 aprile 1936-XIV (PDF), Vul. II, Fasc. IX, Rumma, Tipografia Ippolito Failli, 1937, p. 10, tor̂a II.
- ↑ (IT) Federica Lamera, DE FERRARI, Gregorio, in Dizionario Biografico degli Italiani, Vul. 33, Rumma, Istituto della Enciclopedia Italiana, 1987.
- ↑ (IT) Dario Busolini, LEONARDO da Porto Maurizio, santo, in Dizionario Biografico degli Italiani, Vul. 64, Rumma, Istituto della Enciclopedia Italiana, 2005.
- ↑ (IT) Bianca Montale, BENZA, Giuseppe Elia, in Dizionario Biografico degli Italiani, Vul. 8, Rumma, Istituto della Enciclopedia Italiana, 1966.
- ↑ (IT) Giovanni Ponte, BERNABÒ SILORATA, Pietro, in Dizionario Biografico degli Italiani, Vul. 9, Rumma, Istituto della Enciclopedia Italiana, 1967.
- ↑ (IT) Alberta Campitelli, MASSABÒ, Leonardo, in Dizionario Biografico degli Italiani, Vul. 71, Rumma, Istituto della Enciclopedia Italiana, 2008.
- ↑ (IT) Anna Maria Garutti, BOSSI, Bartolomeo, in Dizionario Biografico degli Italiani, Vul. 13, Rumma, Istituto della Enciclopedia Italiana, 1971.
- ↑ (IT) Marco Soresina, STRAFFORELLO, Gustavo, in Dizionario Biografico degli Italiani, Vul. 94, Rumma, Istituto della Enciclopedia Italiana, 2019.
- ↑ (IT) Salvatore Pintacuda, AMADEO, Gaetano, detto il Trovatore, in Dizionario Biografico degli Italiani, Vul. 2, Rumma, Istituto della Enciclopedia Italiana, 1960.
- ↑ (IT) Barbara Musetti, GIANNETTI, Raffaele, in Dizionario Biografico degli Italiani, Vul. 54, Rumma, Istituto della Enciclopedia Italiana, 2000.
- ↑ (IT) Piero Crociani, GANDOLFO, Asclepia, in Dizionario Biografico degli Italiani, Vul. 55, Rumma, Istituto della Enciclopedia Italiana, 1999.
- ↑ (IT) Ivan Balbo, PAREA, Carlo, in Dizionario Biografico degli Italiani, Vul. 81, Rumma, Istituto della Enciclopedia Italiana, 2014.
- ↑ (IT) Massimiliano Manganelli, GIRIBALDI, Alessandro, in Dizionario Biografico degli Italiani, Vul. 56, Rumma, Istituto della Enciclopedia Italiana, 2001.
- ↑ (IT) Mario Costanzo, BOINE, Giovanni, in Dizionario Biografico degli Italiani, Vul. 11, Rumma, Istituto della Enciclopedia Italiana, 1969.
- ↑ (IT) Luciano Zagari, BIANCHI, Lorenzo, in Dizionario Biografico degli Italiani, Vul. 10, Rumma, Istituto della Enciclopedia Italiana, 1968.
- ↑ (IT) Italo Pasquon, NATTA, Giulio, in Dizionario Biografico degli Italiani, Vul. 78, Rumma, Istituto della Enciclopedia Italiana, 2013.
- ↑ (IT) Chiesa Ave Maris Stella alla Marina di Porto Maurizio, in sce srvcarto.regione.liguria.it. URL consultòu o 6 màrso 2025.
- ↑ (IT) Oratorio di San Pietro, in sce fosca.unige.it. URL consultòu o 7 màrso 2025.
- ↑ (IT) Chiesa di S. Leonardo da Porto Maurizio, in sce catalogo.beniculturali.it. URL consultòu o 10 màrso 2025.
- 1 2 (IT) Oratorio della confraternita femminile di Santa Caterina d'Alessandria a Porto Maurizio, in sce srvcarto.regione.liguria.it. URL consultòu o 10 màrso 2025.
- ↑ (IT) Monastero di Santa Chiara, in sce fondoambiente.it. URL consultòu o 12 màrso 2025.
- ↑ (IT) Convento Frati Cappuccini Porto Maurizio, in sce cappucciniliguri.it. URL consultòu o 13 màrso 2025.
- ↑ (IT) Chiesa di San Giuseppe nel Complesso dell'Istituto Oblati - Relazione storico-artistica (PDF), in sce sigecweb.beniculturali.it. URL consultòu o 18 màzzo 2025.
- ↑ (IT) Chiesa di San Benedetto Revelli, in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 19 màrso 2025.
- ↑ (IT) Santuario di Santa Croce del Monte Calvario, in sce cultura.gov.it. URL consultòu o 17 màrso 2025.
- ↑ (IT) Museo delle Confraternite, in sce srvcarto.regione.liguria.it. URL consultòu o 17 màrso 2025.
Autri prugetti
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Wikimedia Commons a contêgne di files in sce U Portu
| Contròllo de outoritæ | VIAF (EN) 126751019 · SBN (IT) MUSL002781 · GND (DE) 4362976-3 · BNF (FR) cb153601017 (data) |
|---|
