U Portu
Câa
PO
|
Sta pagina a l'è scrita du Portu |
U Portu ecs cumüna | ||
---|---|---|
| ||
![]() Vista du Portu
| ||
Localizaçión | ||
Stâto | ![]() | |
Región | ![]() | |
Provìnsa | ![]() | |
Comùn | ![]() | |
Teritöio | ||
Coordinæ: | 43°52′46.34″N 8°01′23.74″E | |
Altitùdine | 10 m s.l.m. | |
Abitanti | - | |
Sottodivisioni | A Mar̂ina, A Fundür̂a, A Fuxe, U Par̂axu, U Pren | |
Âtre informaçioìn | ||
CAP | 18100 | |
Prefìsso | 0183 | |
Fûzo oràrio | UTC+1 | |
Nomme abitanti | Portur̂en Cacelotti (blaṡ.) Anzenèi (blaṡ.) | |
Sànto patrón | San Mur̂isiu | |
Giórno festîvo | 26 de nuvembre (San Leunardu dau Portu) | |
Cartògrafîa | ||
U Portu (furmalmente Portu Mur̂isiu, scritu O Pòrto in ṡenese, Porto Maurizio in italian) u l'è ina frasiun da cumüna d'Imper̂ia, sitè creâ du 1923 daa fuxün cun Ineia e autri növe paiṡi ciü picen.
Geugrafia
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Stor̂ia
[modìfica | modìfica wikitèsto]Posti de inter̂esse
[modìfica | modìfica wikitèsto]Architetür̂e religiuse
[modìfica | modìfica wikitèsto]-
A baxilica du Portu
-
L'Ave Maris Stella aa Mar̂ina
-
L'ur̂ator̂iu de San Petren
-
A gexa de San Leunardu
-
L'ur̂ator̂iu de Santa Catar̂ina
-
U cumplessu de Santa Cier̂a, cun e logge
-
A gexa di Scapussen
-
San Giüseppe aa Fundur̂a
-
U santuar̂iu de Santa Cruxe
- Baxilica de San Mur̂isiu: a se tröva ai pei du Par̂axu, und'a l'è steita cunsacrâ ai 28 d'utubre du 1838. A l'è a gexa ciü grande da Ligür̂ia intrega e u so prugettu, de güstu neuclassicu, u l'è du Gaetano Cantoni. Feita baxilica du 1947, dau 1974 a gh'ha inscì u titulu de cuncatedrâle da diocexi d'Arbenga e Imper̂ia.
- Gexa de l'Ave Maris Stella: gexa de güstu neugoticu, a se tröva aa Mar̂ina, und'a l'è steita tir̂â sciü tra u 1889 e u 1907 a piâ u postu dell'antiga capella de San Tognu, derucâ dau teramottu du 1887[1].
- Ur̂ator̂iu de San Petren: frabricau du XII seculu, u l'è a ciü antiga architetür̂a religiusa d'Imper̂ia, nasciüa pe vuluntè da Cumpagnia di Mersai fen a vegnì, du Sinquesentu, a ca da cunfraternita ch'a ghe stâ ancù aa giurnâ d'ancöi. U cunserva ün di organi ciü antighi da River̂a, du 1694, e in reru cartelamme da fen du Settesentu[2].
- Gexa de San Leunardu dau Portu: fundâ du XV seculu[3], a l'er̂a döveâ cumme ur̂ator̂iu de donne da cunfraternita de Santa Catar̂ina. De doppu u l'è vegnüu in ricover̂u pe donne, gestiu dae muneghe dell'Uniun, e aa fen u l'è passau au cunfraternita de San Petren, cangiandu de titulu au santu du Portu, ch'u l'è nasciüu inta ca vixen aa gexa[4].
- Ur̂ator̂iu de Santa Catar̂ina: u l'è steitu l'ürtimu ur̂ator̂iu a esse cumisciunau daa Cunfraternita de Santa Catar̂ina e u n'è a sede ancù aa giurnâ d'ancöi. A custrusion, ch'a se tröva inta Via de San Mur̂isiu, a l'è entrâ in funsion du 1856[4].
- Munasté de Santa Cier̂a: u cumplessu du munasté de muneghe clarisse u se cumpune da gexa e de logge ch'i a ligan ae vegge mur̂aie du Par̂axu e a ina ture ch'a se pö ancù vegghe. A so fundasion a l'è steita du 1365, a ogni moddu e strutür̂e d'ancöi i rivan da di travai du Settesentu ch'i l'han inter̂esau u cumplessu intregu[5].
- Cunventu di Scapussen: u cumplessu, furmau da gexa sutt'au titulu da Vergine Imaculâ e cunventu, u l'è faciau in sce Ciassa Rumma, und'u l'è steitu tir̂au sciü fra u 1897 e u 1900 pe dâ ina növa sede aa cumünitè di Scapussen du Portu, che fen aa suprescion du 1866 a l'er̂a aa Fuxe, int'ina sede fundâ ai 10 de lüiu du 1639[6].
- Gexa de San Giüseppe: aa Fundur̂a, a l'è int'in cumplessu fundau du 1917, cun a so custrusion ch'a l'è steita inandiâ du 1932, pe vegnì aa fen parocchia du 1975. A gexa a l'è de güstu neugoticu, daa cianta a cruxe latina spartia inte tre navate[7].
- Gexa de San Benesciu: a se tröva aa Fuxe, und'a l'è steita cumisciunâ dai Scapussen aseme au so cunventu, pe esse cunsacrâ du 1644. Levâ ai frati cun e lesse du 1866, a l'è passâ ae muneghe du Carmelu du 1926 e, du 1977, a l'è vegnüa parocchia. A gexa a l'è a navata sencia, daa cianta a retangulu cun due capella dae parte[8].
- Santuar̂iu de Santa Croxe: u se tröva in simma au Munte Carvor̂iu, a punente du Portu, und'u l'è steitu tir̂au sciü du 1690. Du 1706 u l'è vegnüu a ca da cunfraternita da Trinità e u l'è steitu slargau du 1723-1727 inte so furme d'ancöi[9]. Inte parte du cumplessu, dau 2011, u gh'è a sede du Müseu de Cunfraternite[10].
Architetür̂e civili
[modìfica | modìfica wikitèsto]Architetür̂e militâri
[modìfica | modìfica wikitèsto]Ecunumia
[modìfica | modìfica wikitèsto]Cultür̂a
[modìfica | modìfica wikitèsto]Manifestasiui
[modìfica | modìfica wikitèsto]Feste e fer̂e
[modìfica | modìfica wikitèsto]Vie de cumünicasion
[modìfica | modìfica wikitèsto]Note
[modìfica | modìfica wikitèsto]- ↑ (IT) Chiesa Ave Maris Stella alla Marina di Porto Maurizio, in sce srvcarto.regione.liguria.it. URL consultòu o 6 màrso 2025.
- ↑ (IT) Oratorio di San Pietro, in sce fosca.unige.it. URL consultòu o 7 màrso 2025.
- ↑ (IT) Chiesa di S. Leonardo da Porto Maurizio, in sce catalogo.beniculturali.it. URL consultòu o 10 màrso 2025.
- ↑ 4,0 4,1 (IT) Oratorio della confraternita femminile di Santa Caterina d'Alessandria a Porto Maurizio, in sce srvcarto.regione.liguria.it. URL consultòu o 10 màrso 2025.
- ↑ (IT) Monastero di Santa Chiara, in sce fondoambiente.it. URL consultòu o 12 màrso 2025.
- ↑ (IT) Convento Frati Cappuccini Porto Maurizio, in sce cappucciniliguri.it. URL consultòu o 13 màrso 2025.
- ↑ (IT) Chiesa di San Giuseppe nel Complesso dell'Istituto Oblati - Relazione storico-artistica (PDF), in sce sigecweb.beniculturali.it. URL consultòu o 18 màzzo 2025.
- ↑ (IT) Chiesa di San Benedetto Revelli, in sce beweb.chiesacattolica.it. URL consultòu o 19 màrso 2025.
- ↑ (IT) Santuario di Santa Croce del Monte Calvario, in sce cultura.gov.it. URL consultòu o 17 màrso 2025.
- ↑ (IT) Museo delle Confraternite, in sce srvcarto.regione.liguria.it. URL consultòu o 17 màrso 2025.
Autri prugetti
[modìfica | modìfica wikitèsto]Wikimedia Commons a contêgne di files in sce U Portu
Contròllo de outoritæ | VIAF (EN) 126751019 · GND (DE) 4362976-3 · BNF (FR) cb153601017 (data) · WorldCat Identities (EN) 126751019 |
---|