Sâta a-o contegnûo

U Sejô

Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
44°05′47.67″N 8°13′55.57″E
Da Wikipedia
AR
Sta pagina chi a l'è scrìta in arbenganese, in t'a varietòe du Sejô
U Sejô
cumün
U Sejô – Stemma U Sejô – Bandiera
U Sejô – Veduta
U Sejô – Veduta
A Ciassa da Vitoia
Localizaçión
StâtoItàlia Itàlia
Región Ligüria
Provìnsa Savuna
Aministraçión
ScìndicoMarinella Fasano (lista sivica "Ceriale Ceriale") da-o 14-5-2023
Dæta de instituçión1861
Teritöio
Coordinæ:44°05′47.67″N 8°13′55.57″E
Altitùdine10 m s.l.m.
Superfìcce11,15 km²
Abitanti5 347[3] (31-10-2023)
Denscitæ479,55 ab./km²
FraçioìnA Peàgna
Comùn confinantiArbenga, Baestìn, Cixàn, Tuiàn, U Burghettu
Âtre informaçioìn
CAP17023
Prefìsso0182
Fûzo oràrioUTC+1
Còdice ISTAT009024
Cod. cadastrâC510
TargaSV
Cl. scìsmicazöna 3 (sismicitæ bàssa)[4]
Cl. climàticazöna C, 1 251 GG[5]
Nomme abitantitürchi (surv.)[1]
rubagiasu (surv.)[2]
sciaccamotti (surv.)[2]
Sànto patrónSan Rocu
Giórno festîvo16 d'agustu
Cartògrafîa
Màppa de localizaçión: Liguria
U Sejô
U Sejô
U Sejô – Mappa
U Sejô – Mappa
Pusisiun du cumün du Sejô in t'a pruvinsa de Savuna
Scîto instituçionâle

U Sejô[n. 1] (Ceriale in italiàn) u l'è in cumün ligüre de 5.347 abitanti[3] in t'a pruvinsa de Savuna.

Evulusiùn demugrafica

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Abitanti censìi[8]

Minurònse furèste

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Dandu amèntu a l'ISTAT, ai 31 de dixèmbre du 2024 i sitadìn furèsti rexidènti au Sejô i sun 558[9].

Cugnommi ciü difüsi

[modìfica | modìfica wikitèsto]

I cugnommi ciü difüsi au Sejô i sun Bruno, Delfino, Merlo, Pesce e Vigo[10].

Persune ligòe cun u Sejô

[modìfica | modìfica wikitèsto]
  • Emanuele Valerga (U Sejô, 1818 - Kollam, 1864), fròtte carmelitàn, vicòiu apustolicu e vescu titulòre de Myriophytos.
  • Alfonso Calzolari (Vergato, 1887 - U Sejô, 1983), ciclista.
  • Leonida Bertucci (Villafranca in Lunigiana, 1896 - U Sejô, 1979), sügaù e alenatù de balùn.

Posti de interèsse

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Architetüe religiuse

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Parocchia du Sejô
  • Gexa de San Gian Batista e Sònt'Eugeniu
  • Uatoiu de Sònta Caterina
  • Capella de San Rocu
  • Capella da Madonna da Miseicordia
Parocchia da Peagna
  • Gexa de San Gian Batista
  • Uatoiu de San Giuanni Evangelista
  • Gexa veggia de San Gian Batista
  • Santuòiu da Madonna de Grassie
  • Capella da Madonna de Grassie
  • Capella de San Benòrdu

Architetüe sivili

[modìfica | modìfica wikitèsto]
  • Beu longu u Rian du Cö

Architetüe militòri

[modìfica | modìfica wikitèsto]
  • U Bastiùn
  • Ture Quadròta
  • Castellu du Sejô
  • Furtificasiùi du Vallu Ligüre
  • Müseu de paleontulogicu "Silvio Lai"
  • Risèrva regiunòle du Rian du Tursé
  • SIC Munte Aü - Erexea - Rian du Tursé

Parlò du Sejô

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Scindichi du Sejô

[modìfica | modìfica wikitèsto]
U palassiu du cumün
Periudu Primmu sitadìn Partìu Càrega Notte[11]
1884 1889 Pietro Sasso
1889 1891 Francesco Merlo
1891 1893 Pier Luigi Noberasco
1893 1896 Antonio Aliseri
1896 1900 Nicolò Merlo
1900 1919 Paolo Fasiani
1919 1920 Giobatta Noberasco
1920 1926 Giacomo Amey Pudestòe
1926 1927 Santino Durante Cum. pref.
1927 1928 Santino Durante Pudestòe
1928 1929 Pietro Ascoli Cum. pref.
1929 1935 Olimpio Ravina Pudestòe
1935 1943 G. Vacca Pudestòe
1943 1944 Michele Merlo Pudestòe
1944 1945 Nicolò Accinelli Cum. pref.
1945 1946 Fausto Enrico Sunta de liberasiùn Scindicu
1946 15 massu 1948 Bartolomeo R. Ascoli Sunta de lérca Scindicu
15 massu 1948 7 sügnu 1951 Mario Rolando Alizeri Sunta de sèntru Scindicu
7 sügnu 1951 9 sügnu 1956 Giovanni Parodi Sunta de sèntru Scindicu
9 sügnu 1956 18 nuvèmbre 1960 Carlo Camino Sunta de sèntru Scindicu
18 nuvèmbre 1960 31 agustu 1970 Francesco Merlo DC - Sunta de sèntru Scindicu
31 agustu 1970 5 frevò 1973 Carlo Vacca DC - Sunta de sèntru Scindicu
5 frevò 1973 27 agustu 1975 Giuseppe Delfino DC - Sunta de sèntru Scindicu
27 agustu 1975 15 lüiu 1980 Flaminio Bruzzone Indipendènte - Sunta de lérca Scindicu
15 lüiu 1980 23 massu 1984 Aldo Gianatti Indipendènte - Sunta indipendènte Scindicu
23 massu 1984 12 massu 1985 Carlo Vacca DC - Sunta indipendènte Scindicu
12 massu 1985 17 avrì 1990 Carlo Vacca DC Scindicu [n. 2]
17 avrì 1990 27 sügnu 1990 Antonio Sciallino PDS Vice-scindicu
27 sügnu 1990 13 nuvèmbre 1992 Ennio Balloni DC Scindicu [n. 3]
13 nuvèmbre 1992 24 avrì 1995 Dario Braggio Indipendènte Scindicu
5 massu 1995 14 sügnu 1999 Giovanni Gino Cerruti FI Scindicu
14 sügnu 1999 14 sügnu 2004 Pietro Revetria lista sivica de sèntru Scindicu
14 sügnu 2004 26 otubre 2007 Pietro Revetria lista sivica de sèntru Scindicu [n. 4]
25 otubre 2007 15 avrì 2008 Renato Bartoli Cumm. straurd.
15 avrì 2008 27 massu 2013 Ennio Fazio Il Popolo della Libertà Scindicu
27 massu 2013 10 sügnu 2018 Ennio Fazio Vivere Ceriale
(lista sivica de sèntru-drita)
Scindicu
10 sügnu 2018 15 massu 2023 Luigi Romano Ceriale siAMO noi
(lista sivica)
Scindicu
15 massu 2023 in càrega Marinella Fasano Ceriale Ceriale
(lista sivica)
Scindicu

U paise du Sejô u l'è binèllu de:

Vie de cumünicasiùn

[modìfica | modìfica wikitèsto]

«A l'è drita cumme a stradda da Peagna»

(Moddu de dì[13])
U mèximu argumèntu in detòiu: Stasiùn du Sejâ.
Notte au tèstu
  1. Scrìtu ònche U Seiò[6], U Se"ià in arbenganese d'Arbenga[7], U Serià in tuianìn, U Sejâ inte de ôtre varietòe, scrìtu O Çejâ in zenese.
  2. U l'è mortu in càrega
  3. U l'ha dòitu e dimisciùi daa càrega
  4. Pe e dimisciùi de növe cunseièi a sünta a l'è caütta pe mancònsa du nümeu legòle
Notte bibliugrafiche
  1. Bruzzone, 1982Introduzione, p. 7
  2. 2,0 2,1 (ITLIJ) Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano, Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva, Arbenga, Bacchetta Editore, 2022, p. 243.
  3. 3,0 3,1 Dàttu Istat - Pupulasiùn rexidènte ai 31 d'otubre du 2023.
  4. Clascificaçion sismica (XLS), in sce protezionecivile.gov.it.
  5. (IT) Tabella dei gradi/giorno dei Comuni italiani raggruppati per Regione e Provincia (PDF), Lézze 26 agósto 1993, n. 412, Al. A, Agenzia nazionale per le nuove tecnologie, l'energia e lo sviluppo economico sostenibile, 01-03-2011, p. 151. URL consultòu o 3 màzzo 2025 (archiviòu da l'url òriginâle o 1º zenâ 2017).
  6. Bruzzone, 1982Filastrocche, giochi e scherzi, p. 31
  7. (LIJIT) Angelo Gastaldi, Nummi de sittè, paisi e lucalitè, in De tüttu in po', Arbenga, Edizioni del Delfino Moro, 1996, p. 120.
  8. Statistiche I.Stat - ISTAT;  URL cunsultàu u 30-12-2023.
  9. (IT) Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024, ISTAT. URL consultòu o 4 màzzo 2025.
  10. (IT) I cugnummi ciü difüsi cumün pe cumün, U Sejô, in sce cognomix.it. URL consultòu o 4 màzzo 2025.
  11. (IT) Ceriale… ieri, in sce visitceriale.it. URL consultòu o 4 màzzo 2025.
  12. (IT) Ceriale rafforza il gemellaggio con la località di Cetara, in sce savonanews.it, 25 otubre 2019. URL consultòu o 4 màzzo 2025.
  13. Bruzzone, 1982, p. 111
  • (LIJIT) Angela Bruzzone, Cose da Türchi, Arbenga, Grafiche Pozzi - Legatoria Ciuni, 1982.

Òtri prugètti

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Ligammi de föa

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Contròllo de outoritæVIAF (EN137654504 · LCCN (ENnr95042456 · WorldCat Identities (ENnr95-042456