Via Julia Augusta
AR
|
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese sitadìn |

A Via Julia Augusta, scrìtu ascì Via Iulia Augusta[n. 1], a l'é(r)a ina stradda cunsulâre rumâna cumisciunâ, inte l'ànnu 13 primma de Cristu, da l'impe(r)atû Augüstu. A sò funsiùn a l'é(r)a quella de cumpletà u culegamèntu pe' tèra fra Rumma e a Gallia Narbonensis, cu'i dui tèrmi soi ch'i l'é(r)an e sitè de Placentia (Piaxènsa) e de Arelate (Arles)[2].
Sto(r)ia
[modìfica | modìfica wikitèsto]A Via Julia Augusta a l'è stèta cumisciunâ da l'impe(r)atû Augüstu sciübitu dòppu a vito(r)ia rumâna in sci Lìgü(r)i de Àrpi Marittime, batüi du 14 primma de Cristu. Lungu a còsta u traciàu da vìa u repiava di percursi ciü antìghi, cumme quelli lighèi aa legenda(r)ia Via Heraclea, rangièi pe' l'ucaxùn mèntre, au de là di Apenìn, u recarcava de stradde rumâne ciü vegge cumme a Via Postumia (du 148 a.C.) e, survetüttu, a Via Aemilia Scauri (du 109 a.C.), che a l'imprinsippiu a chinava fina au mâ, rivandu a Vada Sabatia, dund'a se zuntava cu'a vìa rive(r)asca, slungamèntu da Via Aurelia ch'u traversava Luna e Genua[3].
I travài cumandèi da l'Augüstu, fèti fra u 13 e u 12 primma de Cristu cu'u fìn de meju(r)à i culegamènti cu'a Gallia, i sun mensunèi inte iscrisiùi de pa(r)eggi miliaria, truvèi survetüttu fra a Türbia e Vintimìa ma ascì, cu'u miliarium da Ciappa (San Bertumê), ciü a punènte. De quelli tèmpi, a vìa a finìva pròpiu aa Türbia, dund'u se tröva u trufeu d'Augüstu[3].

In parte ruinâ a l'imprinsippiu du II seculu, a vìa a l'è stèta rangiâ pe' vuluntè de l'impe(r)atû Adriàn fra u 124 e u 125[4], cumme testimuniàu da di miliaria de quellu periudu. Da sti lì s'è descuvèrtu che, alantu(r)a, l'imprinsippiu da Julia Augusta u l'é(r)a vegnüu u sciümme Trebbia in curispundènsa de Placentia, sitè au sèntru du scistema de stradde rumâne da Cianü(r)a Padâna. Aa sò estremitè in Pruvènsa, a vìa a l'é(r)a stèta in cangiu slungâ armenu fina au sciümme Va(r)u, mèntre a pursiùn ch'a cuntinuava pe' Arelate, pe' di mumènti cunscide(r)â ascì inta Julia Augusta, a l'è meju cunusciüa cu'u numme de Viam Aureliam per Tusciam et Alpes Maritimas Arelatum usque, cumm'a l'è stèta marcâ inte l'Itinerarium Antonini[3]. Ciü avanti, a tòstu in seculu dai tèmpi de l'Adriàn, fra u 211 e u 217 u gh'è stètu ancù in'âtra gran campagna de travài, cumandâ da l'impe(r)atû Ca(r)acalla.
A ògni moddu, ciü che a grande òpe(r)a ai tèmpi de l'Adriàn, inta parte lìgü(r)e da vìa gh'è de testimunianse de intervènti intu primmu decènniu du II seculu, intu IV seculu e, fòscia, de âtri ciü resènti. De cuntru, inta Pruvènsa, gh'è stètu di bèlli intervènti zà inte l'etè d'Augüstu, cumme testimuniàu da miliaria du I seculu du Tibe(r)iu, du Claudiu e du Ne(r)ùn. Passèi i intervènti de l'Adriàn e du Ca(r)acalla, ch'i l'han inte(r)esàu a vìa intrega, inte sta pursiùn i ne sun stèti cumandèi di âtri da l'Aureliàn e dau Prôbu, intu II seculu, e dai tetrarchi e dau Custantìn, intu IV seculu. Ancù de dòppu, i ürtimi travài ch'u gh'è de mensiùi i sun quelli du V seculu[3].
A dife(r)ènsa d'âtre vìe rumâne, a Julia Augusta a l'ha cunservàu ina funsiùn impurtante bèn dòppu da caütta de l'impe(r)u grassie ai intervènti de cumünitè de muneghi, survetüttu benedetìn, ch'i g'han dètu recattu e i l'han tegnüa duvèrta. Intu detaju, fra de quelli ch'i gh'axevan da fà cu'e regiùi traversèi daa vìa, se pò regurdà i munastèi e e abasìe de Lerìn, de San Steva de Zena[n. 2], de San Martìn de l'Ìsu(r)a d'Arbenga, de San Pe(r)u in Varatella de Tui(r)àn, di Santi Pe(r)u e Paulu de Ferania (Cai(r)u), de San Sarvatû de Giüsvalla, de San Cu(r)umbàn a Lodisiu da Ciâna, de Santa Giüstina de Sesadiu, de San Pe(r)u de Precipiàn (E Vignö(r)e) e de San Cu(r)umbàn de Böbbiu. A Julia Augusta a l'ha cuscì piàu pe' vàri seculi a funsiùn de "vìa marenga", vegnindu duve(r)â scìa dai pelegrìn che pe'i cumèrci cu'a Cianü(r)a Padâna, dunde se viagiava survetüttu i prudüti da tèra e a sâ[5].
Descrisiùn
[modìfica | modìfica wikitèsto]Percursu
[modìfica | modìfica wikitèsto]Primmu toccu
[modìfica | modìfica wikitèsto]A Via Julia Augusta a partìva d'in Placentia, sitè rumâna ch'a l'è vegnüa a Piaxènsa da giurnâ d'ancöi, o fòscia de pôcu ciü a punènte, da l'atraversamèntu du sciümme Trebbia. U primmu tòccu da vìa, de lì fina a Turtûna, u l'é(r)a grossu moddu in cumün cu'a Via Postumia, ch'a ghe curìva in pa(r)alêlu a ina distansa de ciü o menu in chilòmetru. Fra i sèntri traversèi inta prima parte da stradda i se ponen regurdà Camillomagus, de prubabile intu terito(r)iu da mudèrna Broni, Clastidium, ancöi Casteggiu, e Iria, Vughe(r)a, pe' rivà cuscì a Derthona[6].
Sciurtìa d'in Derthona a Julia Augusta a menava dunca pe' Aquae Statiellae, l'Acqui Tèrme rumâna, cumensandu cu'u traversamèntu du sciümme Scrivia. Inte sta pursiùn, scibèn che cun de interusiùi, a vìa a l'è restâ bèn aa vista pe' de lungu, grassie au fètu d'êsse stèta traciâ in sc'in percursu arsàu rispèttu ai campi cürtivèi, ch'u g'ha dètu u survenumme de "Vìa Levâ"[7].
Intu detaju, passàu u Scrivia, a cuntinuava drìta in diresiùn süd-ovest, cun de sò tracce ch'e sun stète truvèi tantu intu cumün de Turtûna cumme inta lucalitè de San Quirico de Boscu Marengu e de Retorto de Predûsa, dund'a l'é(r)a larga 7 metri e mezzu. Passàu e testimunianse inte lucalitè de Boschi e de Cascìna Marachìn de Sesadiu, n'è stètu truvàu pa(r)egge ascì intu cumün de Casternövu Burmia, dund'a curispundeva grossu moddu aa viabilitè d'ancöi. Daa vixìna Rivalta Burmia u ne vegne ancù in miliarium, du che nu s'è sarvàu u nüme(r)u, ch'u remunte(r)eva ai ànni 367-375[8].
A vìa a traversava dunca a Burmia e a l'andaxeva avanti a custezâla d'in scia zìna de mancìna[6], pe' passà intu cumün de Strevi, dunde n'è stètu truvàu pa(r)egge testimunianse. S'intrava cuscì in Acqui, dund'a vìa a vegnìva u decümàn màscimu da sitè e dunde, fòscia, a se deramava inte dui percursi ch'i passavan a meridiùn e a setentriùn du sèntru de Aquae Statiellae. Inta pursiùn ürbâna a l'é(r)a cu'in fundu a "basulàu" e larga fra 6,5 e 7 metri, scibèn che n'è stètu truvàu ciü livelli a de prufunditè dife(r)ènti, ch'i ne vegnen dai intervènti fèti intu cursu di seculi[9]. D'in Acqui a vìa a l'andaxeva avanti a muntà sciü pe'a valâ da Burmia[10], cun di rèsti du sò passaggiu ch'i sun stèti descuvèrti intu cumün de Tèrsu e u tupònimu de "Levâ" ch'u s'è cunservàu inte quellu de Bistagnu. Aa fìn da pursiùn piemuntese, inta regiùn da Ciapetta du cumün de Punti, di scâvi fèti du 1979 i l'han purtàu aa lüxe ciü tòcchi da vìa, ch'i se zunzen aa descuvèrta d'in miliarium, u nüme(r)u 149, ciantàu inte l'ucaxùn di travài cumisciunèi dau Ca(r)acalla[11].
Ligü(r)ia
[modìfica | modìfica wikitèsto]A Via Julia Augusta, intrâ inta Ligü(r)ia d'ancöi, a muntava pe' de lungu sciü pe'a valâ da Burmia de Spignu, traversandu cuscì e due mansio de Crixia, intu cumün da Ciâna, e de Calanicum, situâ inta regiùn fra Cai(r)u, Carca(r)e e Cadebùna. De prubabile a passava pöi pe' Bragnu, rivandu a L'Artâ pe' traversà cuscì i Apenìn in curispundènsa da Colla de Cadebùna[10].
De de lì, u cumensa in trètu ch'u l'è stètu bèn recustruìu grassie aa presènsa di rèsti d'ina duzena de punti, intreghi o in ruìna, ch'i l'é(r)an parte da Julia Augusta, scibèn che inta regiùn nu ghe seccen de gran testimunianse d'âtru genere de quelli tèmpi[3].

A primma se(r)ie de strutü(r)e, dunde a vìa a cumensava a chinà vèrsu u mâ, a l'è quella di sètte punti da valâ du Riàn di Tecci che, cu'u sò camìn strêtu e pìn de regi(r)i, u l'axeva ubligàu i rumèi a traversâlu ciü votte. De cuntru, ciü a valle i mancan di rèsti pe' l'atraversamèntu da scciümai(r)a de Quiliàn, che fòscia a l'é(r)a traversâ inta regiùn da Pilla Lunga, vixìna au scìtu de Carpignàn, o ciü vèrsu u mâ, tantu che di scâvi fèti da vixìn au punte de Zinö(r)a, ch'u remunta au Quattrusèntu, i l'han descuvèrtu in risö de l'etè rumâna pròpiu sutta ai rèsti d'in âtru de l'Etè de Mezzu, pa(r)eggiu a quellu in sciu punte. A Julia Augusta a se zuntava dunca cu'a vìa rive(r)asca ch'a ne vegniva d'in Savo, pe' rivà cuscì in Vada Sabatia, dund'a a custezava due de necròpuli da sitè, in curispundènsa da gexa de San Giuanni e de l'area indüstriâle[12].
Rivà a Sputurnu, de de lì a muntava vèrsu Magnùn, inte l'entrutèra, pe'e cundisiùi troppu assidentèi da còsta[12]. Pe' turnà in sciu mâ a chinava dunca pe'a valâ du Riàn de Punci, âtru scìtu dund'i se ponen vegghe i rèsti de sinque punti, cun trèi de sti lì intreghi au puntu da passaghe ancù de stradda in simma. I punti da valâ, ch'i g'han dètu ascì u numme, inte l'urdine i sun u punte de Magnùn, u punte de l'Ègua, u punte de Voze, u punte Surdu e u punte de Vèrzi o de Fâte, u meju cunservàu[13][14]. Chinèi inta valâ da Susà, u percursu da vìa u nu l'è gua(r)i cè(r)u, menu che pe'i rèsti du pilùn d'in punte inglubèi inta zìna mancìna da Susà. De de lì, a muntava fòscia pe' Lacremâ e San Benardìn, pe' chinâ da Pèrti inta valâ du Po(r)a, identificàu cu'u fluvius Lucus in scia Tabula Peutingeriana[15]. In scia Po(r)a u ghe duveva êsse in punte, fòscia missu in sci cunfìn fra Carxi e Finâ, dunde inti ànni Nuvanta s'è descuvèrtu i rèsti de due pille, che pe(r)ò e sun de difissile datasiùn e de segü(r)u u frütu de ciü intervènti[16]. Vèrsu punènte, a Julia Augusta a l'evitava cuscì i rivasùi du Câu da Cravasöppa muntandu sciü pe' Gu(r)a, dunde, inti àtti de l'Etè de Mezu, a l'è mensiunâ ina via romera, pe' chinâ dunca inta ciâna da Prìa[17].

Inte sta pursiùn da Julia Augusta, missa in sciu sò percursu o ligâ a vella cu'ina deramasiùn, se duveva truvà a mansio de Pollupice, scìtu nu bèn identificàu che de prubabile u l'é(r)a fra i terito(r)i da Prìa e de Giüstènexi. Andandu apröu a di rèsti truvèi inte sta ciâna, a vìa, chinâ d'in Ve(r)ézzi, a menava pe' Bòrzi e a traversava u Riàn de Butasàn pe' rivà inta regiùn da Valle, passandu dae parte da Madònna du Bun Cunseju, de sutta au Munte Grossu. Passàu a regiùn de l'Arbascu, a curìva da vixìn aa Madònna du Sucursu pe' traversà u Ma(r)emua ciü a munte di punti mudèrni. A cuntinuava pöi in sce rìve ciü basse du Trabuchettu, pe' traversà u Riàn di Punti e muntà sciü pe'u Pözzu di Curtesi, cuntinuandu pe'a cuscì dìta Vìa di Curtesi e, rivâ a Löa, passandu sutt'au pözzu de Munte Carmélu[18]. De de lì a vìa a turnava ciü vixìn au mâ, cu'in tòccu drìtu de 600 m ch'u pò êsse marcàu cun gran precixùn pe'a presènsa de ruìne de dui punti: u Puntettu in sciu Riàn di Gazzi e u Puntassu in sciu Rian Cazasse[4]. A Julia Augusta a menava cuscì pe' Arbenga passandu in sciu Câu d'Ansiu o du Se(r)iâ, scìtu dund'u s'è truvàu ina lapide dedicâ ae dee matrùne[19].

Inta Ciâna d'Arbenga, cu'in percursu ch'u l'è restàu pa(r)eggiu fina inte l'Etè de Mezu, se passava da vixìn aa gexa de San Zorzu pe' traversà pöi a Sènta grossu moddu dae parte du Punte Lungu, che pe(r)ò nu l'è cè(r)u s'u se truvasse pròpiu in sciu sò percursu. A vìa, passâ davanti aa baxilica de San Vitû, a l'intrava dunca in Arbenga Veggia, traversandula pe'u sò càrdu màscimu, ancöi Vìa de Medàje d'Ò(r)u, pe' andà cuscì vèrsu a culìna du Munte, passandu vixìn aa gexa de San Pe(r)u, au cunvèntu de San Calòcciu e a l'abasìa de Santa Ma(r)ìa e San Martìn. De dòppu a vìa a se spartìva inte dui percursi, ün ch'u passava ciü in âtu, in scia custe(r)a de culìne, e l'âtru ch'u l'è quellu ch'u se pò traversà ancù au dì d'ancöi[20]. Fra e testimunianse rumâne ciü impurtanti facièi in scia vìa, se pò regurdà u Pilùn, munümèntu fünebre "a pilla" du II seculu, l'anfiteâtru de Albingaunum e, lungu a vìa in diresiùn d'A(r)asce, e ruìne de öttu munümènti fünebri. De ciü, pe'in curtu tòccu a punènte du munümèntu A, se tröva ina pursiùn de risö ch'u pà quellu u(r)igina(r)iu da vìa rumâna, chi larga 3,50 m[21].
Traversèi i terito(r)i d'A(r)asce e de Leigueja cu'in percursu che, de prubabile, u se faxeva ciü vixìn au mâ, a vìa a schivava u passaggiu pe'u Câu de Mè(r)e muntandu sciü pe' Colla Miche(r)i, de dund'a chinava inta valâ du Me(r)ula pe'u pözzu du Castellu, traversandu a scciümai(r)a dae parte du punte rumanicu. Rivâ intu scìtu da cêve de San Giuànni, a vìa a muntava sciü pe'u Munte Ciappa, pe' chinà inta valâ du Ste(r)ia passandu pe'u paìse da Ciappa. Chi, in sce culìne a levante du paìse, u l'è stètu descuvèrtu in rè(r)u miliarium de l'etè d'Augüstu, u nüme(r)u 553, ancöi cunservàu inta capeletta de San Giacumu, intu campusantu du pòstu[22]. Turnâ in scia còsta, inta ciâna du Diàn, a vìa a l'incuntrava a mansio de Lucus Bormani, cun di rèsti ch'i sun stèti truvèi aa Ma(r)ìna de Diàn[23] e inta burgâ da Ruve de San Bertumê[n. 3], dund'u s'è descuvèrtu quellu ch'u pà in tòccu du risö da vìa[25].

Traversàu a valle d'Ineja a vìa a passava pe'u Portu, u Portus Mauricii fòscia de fundasiùn rumâna, pe' chinà au Prìn. Lì u sò percursu u se fà turna cè(r)u grassie ai rèsti du punte ch'u traversava u riàn e pe'a descuvèrta d'in tòccu da vìa mèxima[26][27]. Ciü a punènte, passàu u punte in sciu Riàn da Tûre a San Steva[28], a vìa a passava pe'a mansio de Costa Balenae, intu cumün da Rìva, e a traversava a valâ de l'Argentìna fina au Câu de l'Arma, dund'a l'è stèta truvâ ina villa d'etè rumâna[29]. Intu terito(r)iu de Sanremmu, passàu u turènte Armea de pôcu ciü a l'entrutèra, a Julia Augusta a turnava in sciu mâ lungu u percursu de l'Aurelia, andandughe apröu fìna au rundò Garibaldi, slargàu caciandu zü e ruìne du punte rumàn in sciu Riàn de San Lazza(r)u. De de lì a vìa rumâna a passava pe'u camìn de vìe Palazzo e Corrado d'ancöi, cu'in aretramèntu in curispundènsa di rèsti, interèi, du punte in sciu Riàn da Fuxe, da vixìn au scìtu d'in'âtra villa rumâna. A vìa a turnava cuscì in scia sede de l'Aurelia fina au Câu Negru, dund'a vegniva de pôcu ciü luntâna dau mâ. De ciü, int'in mumèntu e int'in scìtu nu meju marcàu, in oppido Sancti Romuli u l'é(r)a stètu truvàu in miliarium da vìa, u n° 579, cunservàu pe' pa(r)eggi ànni inta gexa de San Steva[30].
Intu sò ürtimu tòccu lìgü(r)e, a Julia Augusta a curìva lungu a ciâna custe(r)a a levante de Vintimìa, pe' rivà cuscì inta sitè e municipium de Albintimilium, dund'a ne faxeva da decümàn màscimu[31]. Inta sitè intemelia, inta cripta da gexa de San Michê, u se cunserva ascì in miliarium de l'etè du Ca(r)acalla, u nüme(r)u 590[32]. Ciü a punènte, a vìa a sciurtìva d'inta sitè passandu grossu moddu pe' Pòrta Canarda, mèntre inta ciâna de Lète se n'è truvàu de pursiùi grassie a scâvi archeulogichi, cuscì cumme inti giardìn de Vìlla Hambury[33], dund'u ghe duveva êsse u miliarium n° 594[34]. Da vixìn au cunfìn cu'a Fransa, ai Bâsi Rusci, faciàu in sciu mâ se ghe tröva ancù in segnu du passaggiu da vìa, cu'in âtu taju inta rìva de prìe, mèntre u punte rumàn ch'u gh'é(r)a u l'è stètu caciàu zü a l'avertü(r)a da feruvìa[35].
Fransa
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Intrâ in Fransa, a Via Julia Augusta a traversava a ciâna du Garavàn da vixìn au mâ, dund'i ghe duveva êsse i miliaria nüme(r)u 595 e 596, pe' passà inte quella de Mentùn, cu'u n° 597 ch'u l'è stimàu in curispundènsa di Giardìn Biovès, piandu dunca a diresiùn de l'Avenue Général de Gaulle. Rivâ a Carnolès, intu cumün de Rocabrüna, a vìa a passava grossu moddu pe'a mudèrna Rue Paul Morilot. De pôcu a l'entrutèra u gh'é(r)a l'atraversamèntu du turènte de Gòrbiu, in curispundènsa du miju n° 598, e de de lì se traversava u Câu Martìn a l'artessa du mudèrnu Chemin de Fontanouille. Turnèi a custezà u mâ, in scia pursiùn pe'u miliarium nüme(r)u 599, se truvava a stasiùn de Lumone, supravisciüa inte ruìne d'in mausuléu faciàu pròpiu in scia vìa; de de lì, u ne partìva ascì ina deramasiùn ciü bassa pe'u Portum Herculis, ancöi Munegu[34].
Vèrsu punènte, se muntava dunca aa Türbia pe'in percursu ch'u se semejava a quellu de stradde de Paul Doumer, de Pierre Curie e de Villarem, pe' rivà au scìtu dund'u s'è descuvèrtu i rèsti du miliarium n° 600, au fundu de stu viâle. Se traversava cuscì u valùn du Ramingao dae parte du punte veggiu[36], muntandu sciü pe'e stradde de Georges Drin e de Bon Voyage, cu'u miliarium n° 601 ch'u duveva êsse aa sò fìn. Se andaxeva avanti pe'a cuscì dìta "vìa rumâna", passandu ascì e prìe n° 602 e 603 e muntandu sciü pe'u camìn de San Roccu, ai pèi d'ina câva d'alantu(r)a. Piàu dunca u camìn de Fontvielle, se passava u miliarium n° 604[34] p'intrà cuscì aa Türbia dunde, du 6 a.C., u Senàu de Rumma u l'axeva fètu ti(r)à sciü in gran trufeu pe' regurdà a vito(r)ia d'Augüstu in sce gènte de Arpe, missu in simma aa muntà ciü impurtante da vìa[37].
Traversàu a Türbia a Julia Augusta a l'andaxeva apröu au stradùn de punènte, passandu u miliarium n° 605, pe' pöi pià u percursu da Route départementale N°2204 e, dunca, u camìn de l’Esparaye intu cumün de La Trinité, dund'u l'è stètu descuvèrtu u miliarium n° 606. A vìa a cuntinuava vèrsu punènte pe'u valùn du Laghettu, dund'u gh'é(r)a u miju n° 607 e u 608, mèntre u 609 u duveva êsse in scia cruxe(r)a fra l'Avenue de André Theuriet e u valùn de Font Sant. A vìa a chinava dunca intu valùn du Pajùn, cu'u miliarium n° 610 dau campu da balùn de l'Oli e u n° 611 dau punte de l'autustradda, pe' traversà u sciümme da l'abasìa de Saint Pons, au miju 612[38]. De de lì, a Julia Augusta a piava, tajandula, a "Voie Romaine", p'intrà dunca inte l'antìga sitè de Cemenelum, ancöi u quartê de Cimiez, dund'u gh'é(r)a u miliarium n° 613. Passâ l'Avenue de Brancolar, a vìa a piava u Chemin de la Galère, l'Avenue des Mimosas e, fòscia, u Chemin de Gairaut, pe' rivà au miju 614 dae parte da Fontaine du Temple. Ciü a punènte u camìn da vìa u vegne menu cè(r)u, cu'a duggia puscibilitè ch'a passesse in sce culìne a setentriùn da sitè o ciü vixìn au mâ, rivandu a traversà u sciümme Va(r)u a in'artessa scunusciüa[38].
A punènte de Nissa a vìa a traversava u terito(r)iu du mudèrnu cumün de La Gaude, dund'u se tröva in cenutaffiu e in punte de prìa de l'etè rumâna, pe' rivà dunca in Antibu, l'Antipolis di tèmpi di rumèi. De de lì a vìa a l'andaxeva apröu au percursu da mudèrna Route nationale 7, traversandu a nu meju identificâ statio de Ad Horrea, pe' passà pöi da vixìn au Munte Vinaigre pe'a vìa de Malpey e a Tour de Mare e rivà cuscì au Forum Julii, ch'a l'è vegnüa a Fréjus d'ancöi. Sciurtìa d'intu Forum Julii a vìa a l'andaxeva apröu au cursu du sciümme Argens e, in parte, au traciàu da stradda nasiunâle. Se traversava cuscì a mutatio de Le Muy e a statio de Forum Voconi, scituâ inta regiùn de Les Baïs, da vixìn au paìse de Le Cannet-des-Maures, dund'e se trövan ancù e ruìne d'in punte. Passàu Le Luc se riva inte l'antìga Matavo, ancöi dìta Cabasse, dund'i se trövan i rèsti d'ina necropuli e d'in munümèntu gallu-rumàn. A Brignoles a vìa a turnava in sciu camìn du stradùn mudèrnu, int'in'area dunde s'è truvàu i rèsti de quarche miliarium, d'ina villa gallu-rumâna e d'ina lucanda. Traversàu Ad Turrem, de prubabile Tourves, a vìa a custezava u scìtu ucupàu au dì d'ancöi daa sitadìna de Saint-Maximin-la-Sainte-Baume, pe' andà avanti in diresiùn de Pourcieux e da ciâna de La Grande Pugère, dund'u gh'é(r)a grossu moddu a mansio de Tegulata[39][40]. Se passava cuscì e ruìne du Trufeu de Ma(r)iu, du 102 a.C., p'intrà dunca inte l'impurtante sèntru de Aquae Sextiae, Aix-en-Provence, dau III seculu capitâle da Gallia Narbonensis.
L'ürtima pursiùn da vìa a l'é(r)a quella che d'in Aix a menava versu punènte, a Marseja, Vitrolles, Fos e Arles. De doppu de Tericie, nu bèn identificâ[41], se passava a setentriùn de Éguilles, pe' andà apröu au camìn da mudèrna Route départementale 7 in diresiùn de Pisavis, statio inta lucalitè de Saint-Jean-de-Bernasse du cumün de Salon-de-Provence, da che n'è restàu in tòccu de mü(r)aja, pursiùn dund'e se trövan ancù i dui miliaria de Caseneuve e de Bidoussanne. A Julia Augusta a traversava dunca a cianü(r)a da Crau, dund'i sun stèti truvèi i miliaria du Petit Merle, du Merle e de La Calanque, pe' rivà a Tericiae, d'ancöi Mouriès. Ciü avanti i se trövan ancù di âtri miliaria, cumme quelli du Mas d'Archimbaud, du Mas Chabran, du Paradou e d'Estoublon, ciantèi nu gua(r)i primma d'intrà inta sitè rumâna de Ernaginum. Sta lì, ch'a se truvava intu scìtu cunusciüu au dì d'ancöi cumme Saint-Gabriel, a l'é(r)a in scia cruxe(r)a ciü impurtante da Gallia rumâna, aa cunfruènsa da Via Julia Augusta cu'a Via Domitia e Via Agrippa, cu'a primma ch'a ne faxeva da cuntinuasiùn vèrsu a Spagna. A l'ürtimu, u gh'é(r)a ancù u tòccu de stradda pe' Arelate, d'ancöi Arles, lungu sèi mija, tòstu 9 chilometri[42].
Carateristiche
[modìfica | modìfica wikitèsto]Tecnica
[modìfica | modìfica wikitèsto]-
Detaju du tòccu arbenganese da vìa
-
A vìa a l'artessa de Vìlla Hambury
-
A tajâ da vìa sciübitu primma du cunfìn cu'a Fransa
A Via Julia Augusta a se presènta cun de carateristiche dife(r)ènti lungu u sò percursu, ch'e ne vegnen da cundisiùi du terito(r)iu e tecniche ch'e cangian du bèllu pe'u spassiu e intu tèmpu. P'esempiu, inta sò pursiùn inta Cianü(r)a Padâna, a và d'int'ina larghessa de 4,60 m fìna ai dexe metri e pe'u ciü a g'ha in prufì a schìna d'âse, cu'in fundu de tèra o de gè(r)a missa a söi, menu de quarche tòccu lastregàu inti cuntèsti sitadìn[43]. Dau curtu tòccu, fòscia u(r)iginâle, ch'u s'è sarvàu inta pursiùn lìgü(r)e fra Arbenga e A(r)asce, u se pò vegghe cumme lì a vìa a fusse larga nu ciü de 3,50 m e pe' intregu lastregâ. In sciu cian da stradda i ghe sun di sca(r)ìn de prìa, missi pe' travèrsu, ch'i servivan a purtà vìa l'ègua, mèntre in sci burdi i ghe curìvan i dui margines, di marciapèi riarsèi[44].
De cuntru, fra i pôchi rèsti truvèi da vixìn ai punti inta valâ di Punci, s'è vistu cumme lì a stradda a curisse in simma a ina masiciâ de bluchetti mesccièi cun da tèra, cu'u cian stradâle de d'âtu ch'u s'è pèrsu o che, fòscia, u nu l'è mai stètu traciàu, tantu che a glareata a finisce sciübitu in scia testâ di punti. A ògni moddu, intu mèximu trètu e se ponen truvà de tecniche dife(r)ènti, che nu l'è cè(r)u s'e seccen u frütu de intervènti fèti int'in âtru mumèntu o s'e ne vegnen da l'üsu tütt'a l'insemme de ciü scistemi[45].
-
U quartu punte rumàn in sciu Riàn di Tecci
-
U Punte Müttu, inta valâ di Punci
-
U Punte Flaviàn, inte l'ürtima pursiùn da vìa
Pe'e vàrie upe(r)e ti(r)èi sciü lungu u camìn da vìa, se pò vegghe in'architetü(r)a ciütòstu cuerènte di sò punti, ch'i se sun sarvèi survetüttu intu trètu lìgü(r)e fra Vâdu e Löa, dund'u se ne tröva ina chinzena. I punti, ch'i sun stèti atribuìi ai travài cumandèi da l'Adriàn du II seculu, i sun tütti a èrcu ünicu, a bluchetti de prìa slunghèi e missi de solitu in ghie(r)a duggia. E sò architetü(r)e e sun quelle du cuscì dìtu genere lìgü(r)e-gallicu, desvilüpàu in Gallia inte l'etè d'Augüstu e rivàu, ina sinquantena d'ànni de dòppu, inta Ligü(r)ia de Punènte, dund'u l'è restàu inte l'üsu fìna aa caütta de l'impe(r)u rumàn e, fòscia, ancù de dòppu. Stu genere u l'è caraterizàu da in cö de ciümèntu in upe(r)a a saccu cun risöi e gè(r)a cacièi inta mâta, mèntre i pa(r)amènti i sun fèti de prìe picìne squadrèi e misse in fì(r)a, segundu a tecnica du cuscì dìtu petit appareil[46].
Miliaria
[modìfica | modìfica wikitèsto]-
U miliaria de l'Hôtel de Laval, du 435, missu dau prefèttu di Galli Auxiliaris
Da Via Julia Augusta u l'è scampàu fina au dì d'ancöi in sèrtu nüme(r)u de antìghe prìe chilometriche, i miliaria, truvèi survetüttu inta sò pursiùn ch'a l'andaxeva d'in Vintimìa aa Türbia, da l'etè e e furme dife(r)ènti. I ciü tanti i sun lighèi ai impe(r)atùi Augüstu, Adriàn e Ca(r)acalla, e, pe'u fètu de presentà de scrìte ch'e sun tòstu tütte pa(r)egge, i permetten de remuntà fassile ascì a quelle in sci miliaria andèi in tòcchi. De ciü, pròpiu dae prìe misse ai tèmpi de l'Adriàn, ne vegne segü(r)a cunfèrma du numme da vìa, armenu pe'u tòccu fra Vada Sabatia e u Va(r)u. In sce ste lì, defèti, se ghe tröva l'iscrisiùn viam ivaliam avg. a flvmine trebia, ch'a cangia numma che ina votta inte trebbia e giüstu inte l'urdine de pa(r)olle pe'i miliaria du Ca(r)acalla[47].
Scicumme ch'i sun bèn pa(r)egièi fra de velli, ciaschedün di trèi grüppi de miliaria u pò ésse identificàu da trèti cumüi che, intu detaju, i sun cuscì spartìi:
- Miliaria de Augüstu: in sce stu grüppu de prìe se ghe tröva l'iscrisiùn imp.caesar / avgvstus.imp.x / tribvnicia / potestate xi, ch'a vö dì "L'impe(r)atû Césa(r)e Augüstu, pruclamàu impe(r)atû pe'a 10a votta, investìu du putere tribünissiu pe' l'11a votta", cun sutta, inte l'ürtima riga, u nüme(r)u ch'u marcava a distansa da prìa in questiùn dau miliarium aureum de Rumma. Daa primma espresciùn, in cangiu, se sciorte fassile a truvà l'ànnu de l'intervèntu, u 12 primma de Cristu[48].
- Miliaria de Adriàn: e prìe misse au tèmpu d'Adriàn i presentan in'iscrisiùn ciü lunga, cu'a distansa da Piaxènsa a l'imprinsippiu e quella da Rumma au fundu. De cuntru, inta parte de mezzu du tèstu u gh'è scrìtu imp.caes.divi. / traiani.parthici.f. / divi.nervae.n.traia / nvs.hadrianvs.avg. / pont.max.trib.pot.ix. / cos.iii.viam.ivliam. / avg.a.flvmine.treb / bia.qvae.vetvstate. / interciderat.sva. / pecvnia.restitvit.[n. 4], cun st'infurmasiùi chi ch'e permettan de fà remuntà l'intervèntu de l'Adriàn a primma de l'ànnu 126[49].
- Miliaria de Ca(r)acalla: i sun quelli da l'iscrisiùn ciü curta, imp.antoninvs / pivs.felix.avgvstvs / poni.cvravit, ch'a vö dì "L'impe(r)atû Antunìn u Pìu, felisse augüstu, u l'è fètu de sta vìa l'ogèttu de cü(r)e soe", cun sutta in'ürtima riga dund'a gh'é(r)a a distansa da Rumma. De votte, pe'e sò iscrisiùi, ste prìe e sun stète atribuìe a l'Antunìn Pìu, che pe(r)ò u se(r)eva stètu in intervèntu troppu da vixìn a quellu de l'Adriàn, e du rèstu i cuincidden pe' dimensciùi cu'i âtri miliaria du Ca(r)acalla. Defèti, a dife(r)ènsa de quelli ciü antìghi, sti lì i sun ciü picìn, âti ciü o menu in metru e mezzu dau terén (1,70 m inte tüttu, in cangiu di 2,15 m de quelli d'Augüstu) e de 40-45 citti de diametru; inte sò iscrisiùi e pa(r)olle e sun destachèi da puntìn a trèi làtti[50].
A l'ürtimu, nu l'è gua(r)i cè(r)u a fin ch'i l'han fètu i miliaria ciü veggi ina votta ch'u se n'è ciantàu di növi, tantu ch'u nu se pò esclüdde u derucamèntu pe' de raxùi pulitiche de quelli missi dai predecesùi. A ògni moddu, armenu inte quarche câxu, sti lì i g'han da êssise sarvèi, scibèn che numma e trê prìe du miju 601, a Munegu, e sun cunusciüe p'êsse restèi üna da fiancu a l'âtra pe' di seculi[51].
Nòtte
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Nòtte au tèstu
- ↑ U numme ciü cumün da vìa u ne vegne dai gran travài cumandèi da l'Augüstu, scibèn che ni alantu(r)a ni au dì d'ancöi ne secce duve(r)àu numma che ün. In Fransa, pe'u tòccu a punènte da Türbia, a l'è meju cunusciüa cu'u numme Via Aurelia, pe' estensciùn a l'intrega vìa pe'a Gallia du sò numme inta parte ciü vixìna aa sitè de Rumma. Stu tòccu lì u l'è de votte ciamàu fìna Via Domitia, estendèndula dau Rodanu fìna aa Türbia[1]. Inta Cianü(r)a Padâna u l'è in cangiu bèn duve(r)àu u numme de Via Aemilia Scauri, ch'a gh'axeva au sò primmu traciamèntu.
- ↑ Scicumme ch'u cuntrulava, pe' dunasiùn de l'Adelaide de Süsa, u prinsipàu de Villaregia, dund'u gh'è au dì d'ancöi u paìse de San Steva.
- ↑ Intu detaju, u l'è stètu prupòstu che i rèsti da mansio i seccen quelli truvèi aa Madònna da Rûve mèntre quelli aa Ma(r)ìna de Diàn, i sa(r)evan de culegà aa presènsa d'in vicus[24].
- ↑ A tradusiùn a l'è:
«L'impe(r)atû Césare, fìu du divìn Traiàn Particu, nevu du divìn Nèrva, Traiàn Adriàn Augüstu, puntefice mascimu, investìu du putere tribünissiu pe'a nôna votta, cunsu(r)e pe'a tèrsa votta, u l'ha, a sò spese, rangiàu a Via Julia Augusta, a partì dau sciümme Trebbia, che u tèmpu u l'axeva rumpìu.»
- Nòtte bibliugrafiche
- ↑ Corsi, 2007, p. 177
- ↑ (IT) via Iulia Augusta (infrastruttura viaria strada), in sce catalogo.beniculturali.it. URL consultòu l'8 frevâ 2025.
- ↑ 3,0 3,1 3,2 3,3 3,4 Francesca Bulgarelli, Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta, p. 231
- ↑ 4,0 4,1 Bruno Massabò, I ponti romani di Loano lungo la Via Julia Augusta, p. 228
- ↑ (IT) Gabriella Airaldi, Storia della Liguria vol. II - Il caso di Bobbio e delle "vie marenche", Zena, Ed. Marinetti 1820, Utubre 2009, pp. 110-120, ISBN 978-88-211-8032-3.
- ↑ 6,0 6,1 (IT) Maria Grazia Dapuzzo, Piovera e il suo territorio, Fi(r)ènse, Alinea Editrice, 2007, p. 90, ISBN 88-6055-156-0.
- ↑ Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019, p. 35
- ↑ Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019, pp. 38-40
- ↑ Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019, pp. 40-45
- ↑ 10,0 10,1 (IT) Touring Clüb Italiàn, Le strade dell'Italia romana, Milàn, Touring, 2004, p. 175, ISBN 88-365-3295-0.
- ↑ Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019, pp. 46-47
- ↑ 12,0 12,1 Francesca Bulgarelli, Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta, p. 238
- ↑ (IT) Museo Diffuso del Finale, La Val Ponci, in sce mudifinale.com. URL consultòu o 14 frevâ 2025.
- ↑ Francesca Bulgarelli, Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta, pp. 238-246
- ↑ Francesca Bulgarelli, Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta, pp. 246-247
- ↑ Francesca Bulgarelli, Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta, pp. 248-249
- ↑ Francesca Bulgarelli, Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta, p. 247
- ↑ (IT) Paolo Accame, La via Aurelia ed il Pollupice nel territorio di Pietra Ligure (PDF), in Giornale ligustico di Archeologia, Storia e Letteratura, Vul. XVI, 1889, pp. 246-247.
- ↑ (IT) Paolo Accame, La via Aurelia ed il Pollupice nel territorio di Pietra Ligure (PDF), in Giornale ligustico di Archeologia, Storia e Letteratura, Vul. XVI, 1889, p. 247.
- ↑ (IT) Josepha Costa Restagno, Le strade esterne alla città ed i sobborghi, in Albenga: topografia medioevale, immagini della città, Collana storico-archeologica della Liguria occidentale, Vul. XXI, Milàn, Istituto Internazionale di Studi Liguri, 1979, pp. 169-176.
- ↑ (IT) Nino Lamboglia, Il «Pilone» e la Via Giulia Augusta, in Albenga romana e medioevale, Itinerari Liguri, Vul. 1, 7ª ed., A Burdighe(r)a - Arbenga, Istituto Internazionale di Studi Liguri - Tipolitografia F.lli Stalla, 1992, pp. 160-167.
- ↑ (IT) Mario Vassallo, Julia Augusta, in sce mariovassallo.it. URL consultòu o 16 frevâ 2025.
- ↑ (IT) LUCUS BORMANI (insediamento urbano), in sce catalogo.beniculturali.it. URL consultòu o 16 frevâ 2025.
- ↑ Corsi, 2007, pp. 183-184
- ↑ (IT) Mansio romana Loc. LA ROVERE (sito pluristratificato), in sce catalogo.beniculturali.it. URL consultòu o 16 frevâ 2025.
- ↑ (IT) Ponte romano sul Torrente Prino (ponte, infrastruttura viaria) - Imperia (IM) (Età romana), in sce catalogo.beniculturali.it. URL consultòu o 16 frevâ 2025.
- ↑ (IT) TRATTO VIA JULIA AUGUSTA (infrastruttura viaria strada), in sce catalogo.beniculturali.it. URL consultòu o 16 frevâ 2025.
- ↑ (IT) Ponte romano sul Rio della Torre (ponte, infrastruttura viaria), in sce catalogo.beniculturali.it. URL consultòu o 16 frevâ 2025.
- ↑ (IT) Villa romana di BUSSANA (insediamento, villa) - Sanremo (IM) (Età romana imperiale), in sce catalogo.beniculturali.it. URL consultòu o 16 frevâ 2025.
- ↑ (IT) STORIA DI SANREMO - 2^ Parte - 2 - La via Julia Augusta, in sce sanremostoria.it. URL consultòu o 16 frevâ 2024.
- ↑ (IT) Luigino Maccario, Antiche strade, in sce cumpagniadiventemigliusi.it, 27 nuvèmbre 2016. URL consultòu o 16 frevâ 2025.
- ↑ Bodard, 1974, Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta, pp. 131-132
- ↑ (IT) TRACCIATO DELLA VIA ROMANA IULIA AUGUSTA (strada, infrastruttura viaria) - Ventimiglia (IM) (I a.C), in sce catalogo.beniculturali.it. URL consultòu o 16 frevâ 2025.
- ↑ 34,0 34,1 34,2 (FR) Via Julia entre la Turbie et Vintimille, in sce archeo-alpi-maritimi.com. URL consultòu o 17 frevâ 2025.
- ↑ (IT) AVANZI DELLA VIA ROMANA TAGLIATA NELLE ROCCE (tracciato viario, infrastruttura viaria) - Ventimiglia (IM) (I a.C), in sce catalogo.beniculturali.it. URL consultòu o 16 frevâ 2025.
- ↑ (FR) Pont du Ramingao - Roquebrune Cap-Martin, in sce archeo-alpi-maritimi.com. URL consultòu o 17 frevâ 2025.
- ↑ (IT) Museo Civico Archeologico Girolamo Rossi, Via Iulia Augusta, in sce marventimiglia.it. URL consultòu o 17 frevâ 2025.
- ↑ 38,0 38,1 (FR) Via Julia entre la Turbie 06320 et Le Var, in sce archeo-alpi-maritimi.com. URL consultòu o 17 frevâ 2025.
- ↑ Hall, 1898, Chapter XIX. Via Aurelia, pp. 180-183
- ↑ Corsi, 2007, p. 192
- ↑ Corsi, 2007, p. 193
- ↑ Hall, 1898, Chapter XIX. Via Aurelia, pp. 184-185
- ↑ Venturino, Roncaglio & Cermelli, 2019, p. 48
- ↑ (IT) Nino Lamboglia, Il «Pilone» e la Via Giulia Augusta, in Albenga romana e medioevale, Itinerari Liguri, Vul. 1, 7ª ed., A Burdighe(r)a - Arbenga, Istituto Internazionale di Studi Liguri - Tipolitografia F.lli Stalla, 1992, p. 170.
- ↑ Francesca Bulgarelli, Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta, p. 245
- ↑ Francesca Bulgarelli, Ponti romani della Val Quazzola e del Finalese lungo la Via Julia Augusta, pp. 231-232
- ↑ Bodard, 1974, Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta, p. 127
- ↑ Bodard, 1974, Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta, p. 128
- ↑ Bodard, 1974, Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta, pp. 128-129
- ↑ Bodard, 1974, Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta, pp. 130-132
- ↑ Bodard, 1974, Généralités sur les milliaires de la Via Julia Augusta, p. 132
Bibliugrafìa
[modìfica | modìfica wikitèsto]- (EN) William Henry Hall, The Romans on the Riviera and the Rhone: A Sketch of the Conquest of Liguria and the Roman Province, Lundra, Macmillan, 1898.
- (FR) Pierre Bodard, Les milliaires de la via Julia Augusta de Vado (Ligurie occidentale) au Var, in Nice Historique, Ànnu 77, n. 3, Nissa, Acadèmia Nissarda, Lüju-Setèmbre 1974, pp. 125-162.
- (IT) Lorenzo Quilici e Stefania Quilici Gigli (a cü(r)a de), Strade romane, ponti e viadotti, Rumma, L'Erma di Bretschneider, 1996, ISBN 88-70-62951-1.
- (IT) Cristina Corsi, Luoghi di sosta terrestri e marittimi tra Liguria e Provenza in età tardoantica, in Albenga città episcopale. Tempi e dinamiche della cristianizzazione tra Liguria di Ponente e Provenza, Atti del Convegno Internazionale (Albenga 21-23 settembre 2006), Arbenga, M. Marcenaro ed., 2007, pp. 173-232.
- (IT) Marica Venturino, Margherita Roncaglio e Camilla Cermelli, Storia e sopravvivenza di un tracciato stradale di età romana: la via Aemilia Scauri (PDF), in Quaderni di archeologia del Piemonte, Vul. 3, Tü(r)ìn, 2019, pp. 35-50.
Âtri prugètti
[modìfica | modìfica wikitèsto]Wikimedia Commons a contêgne di files in sce Via Julia Augusta
Ligammi de fö(r)a
[modìfica | modìfica wikitèsto]- (IT) Via Iulia Augusta, in sce romanoimpero.com. URL consultòu o 20 frevâ 2025.
Contròllo de outoritæ | VIAF (EN) 315169061 · WorldCat Identities (EN) 315169061 |
---|