Dialettu aghjaccinu

Issa paghjina ghjè scritta in aghjaccinu
Da Wikipedia
AJ
Issa paghjina ghjè scritta in aghjaccinu


Aghjaccinu
Parlòu inFrànsa Frànsa
RegioînCorsega Corsega
Parlànti
Totâle30.800
Clasificaçión
FilogéneziLéngoe indoeoropêe
 Itàliche
  Romànze
   Romànze òcidentâli
    Gàllo-Itàliche
     Lìgure
      Lìgure coloniâle
       Aghjaccinu
Estræto in léngoa
Diciaraçión universâle di dirìtti umâni, art. 1
Nascini tutti l'omi lìbari è pari di dignità è di diritti. Pussedini a raghjun è a cuscienzza è li tocca ad agiscia trà elli di modu fraternu.
I diversi dialetti di a Corsega

U ligure aghjaccinu (ajasìn in ghjnuvese) hè un dialettu di a lingua ligure, parlatu in la cumuna di Aghjacciu in Corsega.

Aghjacciu fù custruita da i Ghjinuvesi, più tardi i Corsi si stabilini cù i Ghjinuvesi, furméindu stù spicciali dialettu trà lingua corsa è lingua ligura, influéinzzatu da u pruvéinzzali è u francesu.

Pruverbi aghjaccini

  • Invichjéindu, un baùllu diventa un baùllun
  • Chì arruba un ladrun hà cent'anni di pardun
  • Verbi volen, scritti manen
  • Vesti un bastun, pari un barun. Vesti una tama, pari una dama
  • Nè pà maghju nè pà maghjun ùn ti caccià u to pillicciun
  • Magna à to gustu è vesta ti à gustu di l'artri
  • L'acqua và à u mari
  • Ci voli à sapè dà u muzarellu pà pighjà u livazzun
  • Calcataoghju, pocu cena è micca alloghju
  • Chi un'hè margun è margun si credi, a lampassi in mari si n'averrara
  • Cani chì abbaghja ùn mordi micca
  • Corpu zazu ùn cunnosci à nisciun
  • Ci vò à batta u farru quand'hè caldu
  • Hà dà finiscia u trallallà
  • Hà fattu com'è u buvon: è boga è boga! È hà finitu ind'a merda
  • Indù ellu casca si lascia u pantalun
  • S'hè fattu un saccu di nori
  • Ùn hè nè pesciu nè margaghjun
  • Mittaraghju u crespu à u catucciu
  • Nè à torta nè a raghjun, ùn ti lascià metta in prighjun
  • Avè un ciarbellu di cardalina
  • Quali ùn hà fighjolu, ùn hà nisciun
  • Sin'à a morte si arriva vivi
  • Hè megliu vive da asinu chì moie da liun
  • U tempu passa è a morte ven, biati quelli ch'anu fattu du ben
  • A barca di dui patroni si ni falla aù fondu
  • Pà cunnosci un amicu, ci voli avè magnatu un saccu di sali insemi
  • A capra devi pascurà induva hè liata
  • T'hà a sò léinzza in Campu di l'oru
  • A chi dormi, un'pighja pesci
  • U gattivu cani ùn mori mai
  • Ùn si pò avè un peri in capu di muru è l'artru aì sanguinaghji
  • A donna chi nimu un 'voli chjavà, tutti voli fà caccà
  • A gallina chi canta hè quilla chi hà fattu l'ovu
  • A gativu marinaru, tuttu li tarda à fa
  • A ghjuvanetta chi va vera a sò camisgietta, prestu farà vera a sò lucirnetta
  • A gocci a minuta partusa ancu u marmaru
  • A mustella hè u pesciu di i tre F : fina, fresca è frita
  • A muzza d'una vechja currùsa ghjè sempri bona pà u cazzu senza peli è u sarcicciu paisanu
  • A tannuta un'hè bona nè cotta nè crura
  • A tola è in lettu, un's'invechja mai
  • A tutt'ora, u cani piscia è a donna piegni
  • A virità hè cum'à l'orghju, veni sempri agallu
  • A vorpi perdi un pelu mà mica u viziu

Dialettu aghjaccinu

  • "A pupulaziun aghjaccina ha guardatu sempri ver dì u mari è u sò soffiu ghjè marinarescu. I sò anziani ghjinuvesi di l'Aghjacciu di u 1492, erani pà u più, paìsani, marinari è curallari, allivati a fasgioli, civolli è pesci incù un pani d'orzu cusì amaru chì ci vulìa à bagnani i galletti in l'acqua di mari pà rendali magnevuri. L'aghjaccini sò fieri di sta storia è di un'idintità mantinuta inartirata à traversu l'usu di un linguaghju spiccificu. Una parlata chì, incù u tempu, s'hè arrichita di parolli purtati dà tutti quelli, corsi è francesi, vinuti à campà in città. Disgraziosaméinti stu linguaghju avali si perdi in freccia è u numaru di quilli chi praticanu sempri ghjè cunfidinziali è ristrettu à parsoni di più di sissant'anni. Rughjeru Miniconi, duttori in linguistica, hà vursutu raccoghja sta parlata aghjaccina cittadina è paìsana prima di à sò spariziun prugrammata à cort'andà. Un travaghju di più di trent'anni chì priséinta quì u sò risultatu."
  • "U spaziu liturali ghjé cusi custruitu d'una mosaica di signuri chjamati loghidetti. Quisti, mimorizatti dà i lucutori, cumponanu una "carta mintali" chi priccisa a situazioni d'ognunu in l'ambienti, incù tutti i ditaghji di u litturali chi servanu di punti di signola pà l'attività maritimi è litturali. Tutt'omu hà a sò "propria" carta mintali, fruttu di à sò spirienzza, di u so sapè è di i sò bisogni. Si trasmetti à long'andà, di manera urali, aghjunta dà aquisti cuntinui pà i piu curiosi, purtati di a discuzzioni pirmanéinta incù l'artri piscadori ò cù i so parenti in mezu famighjari. A principali caratteristica di a tupunimia litturali veni di u fattu di una visiun marittima, di u mari versu a tarra, à bordu di una barca, pà avè cusi, u rinculu nicissariu pà un puntu di vista glubali di una zona di centu à cinquicentu metri di larghezza. I nomi cusì criati fin'aù seculu scorsu eranu niccisarii på palisà di manera pricisa un tarritoriu invistitu è idintificatu dà i ghjenti di mari, ch'un'avianu chi mezi naùtichi di scarzza capacità. Tutt'i ricanti di calun, i calanchi, i marini, i piu chjuchi cali, i scoghji spundarini, i più chjucarelli particularità naturali purtavani cusi numucci pricisi chi facivanu parti di a parlata marinaresca cume i nomi di u bistinu, di u fiuramu, di navigazziun, di barchi, di tarmini di u tempu o di u circondu. Ciò à di chi, quelli chi utilizavanu stu lessica marinarescu un'hannu vursutu fà cunnoscia sta parlata spicciali al dilà di a sò pruffissiun, smarcandusi cusi di a ghjenti di à tarra, di i "paisani", ch'un'puvianu nè capiscia sta stranaria ne ghjentra in lu sò mondu spaziu téimpurali."

(Parlata Aghjaccina, cittatina e paisana : A dilla franca ancu Rughjeru Miniconi)

Paraguni

Italianu Aghjaccinu Corsu Ghjinuvese
scorpione scurpiun/tancuva scurpione scorpion/tancoa
sornione farzzun surnione amaliçiòu
nuvola nivura nulu nûvia
flemma sgrachjun caghjarone paciöra
caldo cardu callu câdo
senza séinzza senza sénsa
nebbia fumacciun nebbia nébia
servitore sirvéinti/sirvitù servente servitô
candela candera candella candéia
albero abeù arburu èrbo
madonna maronna madonna madònna
maledizione malidizziun maladizzione malediçión
seta saièta seta sæa
pelliccione pillicciun pilliccione pelìssun
indolente caiornu michelazzu pötrón
abisso ghjalatrun botru abìsso
capo patrun patrone càppo
gioielliere ghjuelliè giuellieru gioielê
cavalla ghjuméinta cavalla cavàlla
regolazione réigulaméintazziun rigulazione regolamentaçión

Culegaméinti esterni