Persa

Questa pagina a l'è scrita in savuneize
Da Wikipedia
SV
Questa pagina a l'è scrita in savuneize
Origanum majorana
A coltivaçión da persa
Clasificaçión APG IV
Domìnio Eukaryota
Régno Plantae
(clade) Angiospermae
(clade) Mesangiospermae
(clade) Eudicotidae
(clade) Eudicotidae centrâli
(clade) Sùperasteridae
(clade) Asteridae
(clade) Euasteridae
(clade) Lamiidae
Órdine Lamiales
Famìggia Lamiaceae
Génere Origanum
Spêce O. majorana
Clasificaçión Cronquist
Domìnio Eukaryota
Régno Plantae
Sóttarégno Tracheobionta
Sùperdivixón Spermatophyta
Divixón Magnoliophyta
Clàsse Magnoliopsida
Sóttaclàsse Asteridae
Órdine Lamiales
Famìggia Lamiaceae
Génere Origanum
Spêce O. majorana
Nomenclatura binomiale
Origanum majorana
L., 1753
Scinònimo

19 scinònimi

Origanum majorana (L., 1753), cumüneménte cunusciüa cumme persa (pèrsa segundu a grafîa ofiçiâ, pèrsiga in savoneize, pèrsa in vintimigiôzo, persa in monegasco), a l'è inn-a cianta erbacea perénne da famiggia d'e Lamiaceae[1], originaria de l'Africa settentriunäle; in Európa e in Itallia a l'è diffüsa cumme cianta arumatica. In t'è zone frèide a l'è curtivä cumme annuäle.

Descrisiùn[modìfica | modìfica wikitèsto]

Caratteristiche murfulógiche[modìfica | modìfica wikitèsto]

Cianta perénne in t'é zóne desertiche de origine, a presénta füsti drîti o ascendenti, erti scinn-a 60 citti. E föggie sun uppóste, övo-ellittiche, péùse e verde ciaeu-giancastre. E sciue, viôlacee o rösa, sun müggê in spésse spighette ch'i fùrman de panócchie terminäli.

Curtivasiùn[modìfica | modìfica wikitèsto]

Pö prupagäse pe' sémina (in t'a prümma) o pe' divixiùn d'e ciante assestìe (in t'a prümma o doppu a sciuitüa).

Cumme chögge e cunservä[modìfica | modìfica wikitèsto]

Chögge e föggie e e punte fiûrìe a l'inprinçipiu d'a sciuitüa. Fä seccä a l'umbra e a u fréscu.

Cumme dôviäla pe' fä da mangiä e e sö prupriêtae terapeutiche[modìfica | modìfica wikitèsto]

Dôviä suvente pe' arumatizä cärne in ümidu, funzi, legümmi, särse, insalatte de tumäta, ea. Intra in t'a cumpusisiùn de vermouth e liqûri a bäse de èrbe. U prûfümmu d'a pèrsega u l'è ciü dûçe e speçiö de quéllu d'a cärnabüggia, ch'u punze de ciü e l'è ciü fréscu. Prupriêtae terapeutiche: sedative, antispasmódiche, tonicu-stimulanti, diafuretiche. Pe' döviu esteriure, se ghe fan ascì friçiuìn antireumatiche.

Notte[modìfica | modìfica wikitèsto]

  1. (EN) Origanum majorana, in sce powo.science.kew.org. URL consultòu o 3 màzzo 2021.

Ätri prugètti[modìfica | modìfica wikitèsto]