Musculu (mullüscu)

Da Wikipedia
Mytilus edulis

Mùsculu, mullüscu mæn bivalve da famiggia de mytilidae. Ottimu da mangiâ, ma ütiliscimu ascì perchè u nettezza l'ægua sturbia e u l'inrichisce l'ecuscistema.

U pö apartegnî a-a specce Mytilus edulis (originaia de l'Atlantegu), Mytilus galloprovincialis (originaia du Mediteranniu) o Mytilus trossulus (originaia du Paçifficu). Queste specce pöan incruxase l'ün l'atra e, dætu ch'a l'è 'na specce invaxiva, nu gh'han ciü ün arrea de difüxun esclüxiva.

U pö arivâ a 14çm. de lunghessa. U u pö ese blö scüu o muelu o marun. A cunchillia, de carbunatu de casu, a l'è de furma triangulâ cu-i bordi smussæ, liscia cu-e linnie de crescita cuncentriche.

U vive attaccòu a-i scöggi tra e linnie de ata e bassa marea. Atenti a nu tagiâve i pê se ghe caminæ adossu descaçi. U s'attacca grassie a di filamenti de bissu ch'u seçerne da 'na giàndua ch'u l'ha intu pê.

I sessi en separæ, mascciu e femmina: pe accubbiâse i musculi lascian anâ inte l'ægua de culonne de sperma o di öve che mesccianduse a fan nasce e larve. Queste crescian e intu giu de 72 ue van a attaccase da quarche parte, puscibilmente amügiæ insemme.

U musculu u se çibba filtrandu l'ægua; se l'ægua a l'è brütta e sustanse inquinante s'amüggian cian cianin inta carne e inta güscia. Se capisce che quelli che crescian vexin a-u scarregu da chintan-a l'è megiu nu mangiâli, menu che menu crüi, pe nu anâ a réizegu de pigiâse u tifu, u collera o l'epatite virale.

Dætu ch'u l'é mai tantu bun da mangiâ, gh'è asci di alevamenti de musculi, specce a-a Spezza. A "mitilicurtüa" a pö ese fæta cun de corde, di pasciuin o de toe sutt'ægua.