Oca ciapæa

Questa pàgina a l'é scrîta in léngoa zenéize
Da Wikipedia
ZE
Questa pàgina a l'é scrîta in léngoa zenéize
L'òca ciapæa
In êuvo de l'òca ciapæa Larus michahellis atlantis

Oca ciapæa (Larus michahellis), oxellu da famiggia di ochin de mâ.

Un tempu u l'ea clascificou inta mæxima specce de l'oca ciapæa du nord (Larus argentatus) e de l'oca ciapæa du Caspiu (Larus cachinnans). Do-u mumentu che s'e scuvertu ch'en træ specce despæge, oua pe distinguilu u l'e ciamou ascì oca ciapæa da-e sampe giane o oca ciapæa mediterannea.

U l'e in oxellu ben grossu, lungu 52-58 cm e cu-in'avertüa di ae de 120-140 cm. U de d'atu u l'e grixu, u de sutta, a testa e a cua en gianche. E piççe di ae en neigre cu-in po de giancu a i estremitæ. U beccu, mascisciu, u l'e gianu cu-ina maccia russa inta meitæ de sutta. E sampe en giane e parmæ.

I zueni sun de tüttu in atru cu: tütti grixu scöggiu in po marmæscu, sampe grixu scüu e beccu neigru.

Mangian de tüttu: pescan u pesciu in mâ, abæran i oxelli in xöu, papuete, ratti, ma se çibban ascì de carogne e da rümenta ch'atrövan inte descarreghe o inti casciunetti.

Fan u niu inti scöggi, insce 'na ciappa cian-a, ma in scî teiti ascì, specce quande trövan in furmaiö bellu largu cu-ina ciappa d'abæn de d'atu. A l'üzu fan due öve, ch'en u duggiu de quelle de galin-a.

I grendi caccian di gren crii intermitenti cu-ina vuxe quæxi üman-a. I picin intu niu fan in piu acütu e custante pe çercâ u pittu a-i genituî.

Atri progetti[modìfica | modìfica wikitèsto]