Utente:Arbenganese/Sandbox/Catedrâle de San Michê Arcàngeu (Arbenga)

Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
Da Wikipedia
AR
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese, segundu a grafìa Gastaldi

A catedrale de San Miché Arcànge"u (scrîta asscì Catedrâle de San Michê Arcànge(r)u, in italiàn Cattedrale di San Michele Arcangelo) a l'è a geja ciü impurtante da sitè d'Arbenga, ch'a se treuva in tu sentru sto"icu, séde da parocchia cu'u mèximu numme.

De feu"a[modìfica | modìfica wikitèsto]

A faccià, sènsa in definitìvu rifassimèntu, a mustra tütte e diferenti mudifiche fète in tu cursu di séculi. Daa geja rumanica cun sulu 'na navà, cumme se peu vegghe daa parte bàssa e da quella de méṡṡu, fin a l'aṡunta sücescìva du campanìn e l'ampliamèntu in stîle gòticu. Stu chi u l'ha vistu asscì l'aṡunta de due navàe de làttu. Se peu nutà in mòddu cia"u, pe' via de curniji 'bassàe, l'elevasiùn reṡa necessa"ia pe' via de cîne da Sènta, che in ti ànni l'han purtàu a issà u livéllu de tütta a sitè.

Sto"ia[modìfica | modìfica wikitèsto]

Dandu amentu aa tradissiùn, réṡa ciü vàlida dae testimunianse scrîte 'zunte fin aa giurnà d'ancoeui, a titulassiùn da cattedrale de Arbenga a l'è assegnà a San Miché Arcange"u. A leṡenda a cunta che, in scia stradda che da Arbenga a porta a A"àsce, u se truvava in sèrpènte pruntu a massà ciaschedün ch'u vu"esse passà. A pupulassiùn, dunca,  l'ajeva dumandàu a prutessiùn du santu, pregandu de massà u sèrpènte. Ina neutte, i sittadìn i l'ajevan vistu 'na lüje ch'a vegnìva dau sé e l'andajeva versu in puntu da stradda. Quand'e génte e sun rivàe, l'han truvau a serpia ch'a l'è"a misteriusamente restà  sécca.

A venerassiùn de San Miché a l'é"a ṡa difüṡa in ta ṡona ingàuna ṡa dau periudu lingubardu, scicumme che i surdatti de suvente ṡü"àvan fedeltè au santu, invicandulu primma de cumbàtte. Ancù de ciü sutta aa dumunassiùn biṡantina u s'ha u svilüppu du cültu, grassie ascì ae strête relassiùi cumerciàli cu'u levànte. De stu periudu, dunca, a dev'esse a prìmma edificassiùn. 


Mi"andu âtri ducumènti, pe"ò, a se fa avanti l'idêa pe a quâle a primma intitulassiun a fusse a San Giuàni: in t'in scrîtu du 1076, ch'u trattava da vendita d'in mu"ìn se parla de ünṡe milites Sancti Iohannis. In tu 1103, cu'a cessiùn da parte du vescu arnenganese de serte geje d'in gi"u au Pòrtu, dunàe a l'abassìa de Lerìn, se stabilìva uno quoque anno aecclesia Sancti Iohannis ac Sancti Michaelis Albinguinensis aecclesie reddat solidos duos...

Sta côsa chi a nu porta pe"ò a ina duggia denuminassiùn da Catedrâle, perché u se parla de due diferenti struttü"e. Âtre funti, de"ivàe ascì dai àtti di Templari, e memsiunan a geja de san Giuani. Da l'analisi da ducümentassiùn, u reṡülta ch'a cattedrale e u battiste"u, i sun stèti realiṡai in tu mèximu periudu. L'è puscibile ducca pensà che au prensippiu u Batiste"u u fusse dedicàu a San Giuani u Batìsta, vistu u seu ròllu de punti de riferimentu episcupale pe tütta a dioceṡi.

Nu se tratta cumunque de l'ünicu eṡempiu de geja ligà a di santi-milita"i, da San Caloge"u a San Martin, cusscì cumme San ṡorṡu o i ritruvamenti da geja de San Teudo"u, pensandu asscì ae furtificassiùi realiṡàe da Custansu, che in tu periudu biṡantìn l'e"an rivài a creà ina sittè militariṡà.


Scituà in tu sentru storicu d'Arbenga, a fundassiun du primmu edifissiu de cültu se"ea riṡalènte aa ricustrussiùn da sittè, avegnüa pe' ope"a de Custansu, versu aa fìn du IV e a fin du V seculu, au sentru da sittè rumana (I seculu a.C.) e a s'eleva in sciu poatru de quella paleucristiàna.

Cun a ricustrussiùn da sittè se peu pensà che ste ṡone chi seccen uccupàe da âtri edifissi, ma pe' trasfurmà Albingaunum in t'in sentru scimbulu du rinuvamentu ruman, l'è stètu custruìu u cumplessu battiste"u-cattedrale in tu coeu da sittè antiga.

Difatti u battiste"u che veghemmu ancoeui, datàu du V seculu, l'ave"ea fèru da baṡe pe a realiṡassiùn du primmu impianti da geja mèjima. Savèndu che u primmi vescu arbenganeṡe cunusciüu "Quintus, u scriveva in tu 451 a quellu de Milàn, l'è logicu pensà che stu chi, p'ésse vescu, u l'ajava asscì ina catedràle. Sta chi forscia a nu l'e"a quella d'aù, ma adiritü"a se pujeva truvà au de feu"a dae mü"aïe sittadìne.

Arbenga a l'ajeva ina cumünitàj cristiana ben cunusciüa ch' s'e"a svilüppà in tu tempu, furtificà primma cu'u marti"iu de San Caloge"u e a realiṡassiùn du cumplessu in tu pòstu da seu sepurtü"a. A cuntrubuì gh'è stèta fin'a a preṡensa de San Martìn de Tours, ch'u l'é"a passàu da l'Ìṡu"a. Dunca a s'ha a certessa d'ina vìtta atîva e putènte de sta cumünitài cristiàna, ch'a l'ajeva de segü"u diferenti sciti de preghé"a, nasciüi ancù primma da cristianiṡassiùn tutale da cumünitài feu"a dae mi"aïe sittadine, pü"e s'ancoeui nu l'ejiste nisciün ritruvamentu in graddu de pu"é cunfermà st'ipoteṡi che i studiuṡi i l'han cunfermàu da tèmpu.  Dü"ante i scàvi e sun stète rinvegnüe in ta cattedrale de iscrissiùi fünera"ie, a primma de 'n sèrtu Benedictus datà du seculu V, poi quella du diacunu Donatus du 571 o du 573, ducca quella de Iustus diaconus da segunda metè du V seculu. Da chi fin a l'annu 1000 nu ghe sun nutìssie ducumentàe che riguardan a cattedrale. Fra u VIII e IX seculu vegne realiṡà ina parte de decurassiùi da cattedrale e du batiste"u ch'i mustran in elevàu livéllu artisticu e ina rafinà eṡecussiùn, da scoeu"! de Büteghe de Arpi Marittime.

Fin au seculu XI a cattedrale a l'e"a sulu a 'na navà cun quelle de làttu dedicàe ae sepurtü"e, cun 'na facià realiṡà in bluchetti de pria de Pùi e cu'i barcùi a òculu ancù vijibili e a preṡensa d'in portegu cu'i resti a lé addussài, fèti fra a fin de stu seculu e i inissi de quellu ch'u ven. Ina sò ricustrussiùn a l'è avegnüa d'in gì"u a l'ànnu 1100, sciüi rèsti de l'antiga geja  paleucristiana, e ancu"a in ta segunda metè du seculu XII.

Mèntre u rife"imentu a San Giuàn u l'é"a sulu in tu àtti de partecipassiùn da dioceji, San Miché u guâgna in te stu periudu in'impurtansa ciü grànde divegnindu a geja da dund'i partivan tütti i ducumenti asscì da sfe"a cumünale. A tütti i àtti vescuvìli i partessipavan fin'a i cunsu"i e gh'é"a n'estrassiun asscì fra membri de l'amministrassiùn pe' furmà u culegiu canunicàle. U capitulu, asemme au cumpitu dr furmassiùn du grüppu dirigensiàle ligàu au véscu u se trasfurma in re 'na particulare furma d'espressciùn da sucietè sittadina.

In te 'na sentènsa du 1196, in ta quàle vegnen elencàe e maṡu"i istitussiùi eclejastiche d'Arbenga, San Miché a l'è numinà pe' segunda. L'è chi che, pe"ò, vegne emanàu l'àttu in "pübbricu parlamèntu", cumme du restu u sücédde du 1199 cu'a cunvenssciun fra a sittè d'Arbenga e quélla de ṡena. U parlamèntu sittadì u se treuva in San Miché e da chi se scriven tütti i ducumenti, in tu ròllu de "geja matrije", prìmma fa e geje da dioceji. 

In ta ciàssa lì de frunte, cun de dimenscciùi scimili a quelle d'ancoeui, se tegnìvan u mercàu, cun asscì a preṡensa de büteghe du gran. In ta ciàssa di Leùi se truvavan invece i artigiài, ivenditùi du pelàmme, du vìn e de spessie. A situassiun da catedrale e u sò ròllu sentrale vegne ribadìi in ti statüi du 1288.

Mi"andu âtri ducumènti, pe"ò, a se fa avanti l'idêa pe a quâle a primma intitulassiun a fusse a San Giuàni: in t'in scrîtu du 1076, ch'u trattava da vendita d'in mu"ìn se parla de ünṡe milites Sancti Iohannis. In tu 1103, cu'a cessiùn da parte du vescu arnenganese de serte geje d'in gi"u au Pòrtu, dunàe a l'abassìa de Lerìn, se stabilìva uno quoque anno aecclesia Sancti Iohannis ac Sancti Michaelis Albinguinensis aecclesie reddat solidos duos...

Sta côsa chi a nu porta pe"ò a ina duggia denuminassiùn da Catedrâle, perché u se parla de due diferenti struttü"e. Âtre funti, de"ivàe ascì dai àtti di Templari, e memsiunan a geja de san Giuani. Da l'analisi da ducümentassiùn, u reṡülta ch'a cattedrale e u battiste"u, i sun stèti realiṡai in tu mèximu periudu. L'è puscibile ducca pensà che au prensippiu u Batiste"u u fusse dedicàu a San Giuani u Batìsta, vistu u seu ròllu de punti de riferimentu episcupale pe tütta a dioceṡi.

Nu se tratta cumunque de l'ünicu eṡempiu de geja ligà a di santi-milita"i, da San Caloge"u a San Martin, cusscì cumme San ṡorṡu o i ritruvamenti da geja de San Teudo"u, pensandu asscì ae furtificassiùi realiṡàe da Custansu, che in tu periudu biṡantìn l'e"an rivài a creà ina sittè militariṡà.

Scituà in tu sentru storicu d'Arbenga, a fundassiun du primmu edifissiu de cültu se"ea riṡalènte aa ricustrussiùn da sittè, avegnüa pe' ope"a de Custansu, versu aa fìn du IV e a fin du V seculu, au sentru da sittè rumana (I seculu a.C.) e a s'eleva in sciu poatru de quella paleucristiàna.

Cun a ricustrussiùn da sittè se peu pensà che ste ṡone chi seccen uccupàe da âtri edifissi, ma pe' trasfurmà Albingaunum in t'in sentru scimbulu du rinuvamentu ruman, l'è stètu custruìu u cumplessu battiste"u-cattedrale in tu coeu da sittè antiga.

Difatti u battiste"u che veghemmu ancoeui, datàu du V seculu, l'ave"ea fèru da baṡe pe a realiṡassiùn du primmu impianti da geja mèjima. Savèndu che u primmi vescu arbenganeṡe cunusciüu "Quintus, u scriveva in tu 451 a quellu de Milàn, l'è logicu pensà che stu chi, p'ésse vescu, u l'ajava asscì ina catedràle. Sta chi forscia a nu l'e"a quella d'aù, ma adiritü"a se pujeva truvà au de feu"a dae mü"aïe sittadìne.

Arbenga a l'ajeva ina cumünitè cristiana ben cunusciüa ch' s'e"a svilüppà in tu tempu, furtificà primma cu'u marti"iu de San Caloge"u e a realiṡassiùn du cumplessu in tu pòstu da seu sepurtü"a. A cuntrubuì gh'è stèta fin'a a preṡensa de San Martìn de Tours, ch'u l'é"a passàu da l'Ìṡu"a. Dunca a s'ha a certessa d'ina vìtta atîva e putènte de sta cumünitài cristiàna, ch'a l'ajeva de segü"u diferenti sciti de preghé"a, nasciüi ancù primma da cristianiṡassiùn tutale da cumünitài feu"a dae mi"aïe sittadine, pü"e s'ancoeui nu l'ejiste nisciün ritruvamentu in graddu de pu"é cunfermà st'ipoteṡi che i studiuṡi i l'han cunfermàu da tèmpu. 

U primmu impiantu[modìfica | modìfica wikitèsto]

In primmu stüdiu in sce l'antigu impantu paleucrirsitàn u l'é"a stètu incumensàu fra u 1964 e u 1967, dund'u s'é"a scuvèrtu che a strutü"a a l'é"a de grandi dimenssciùi a cianta bajilicale. In tu scavu archeulogicu sun stète scuvèrte e baṡi de due culònne che arichìvan l'artà.

Doppu a cunquista da Ligüria du 643 purtà avanti dau rè lungubardu Rotari a catedrale a l'é"a stèta ridimenssciunà. In simma au segundu pavimentu du seculu VI, n'è stètu realiṡàu in tèrsu livéllu, ch'u l'andajeva a cruvì sulu a navà de méṡṡu, mèntre e àtre due l'é"an restàe feu"a daa geja, due"àe cumme scìtu de sepurtü"a privilegiàu.  Sta côsa chi a l'è scignificatìva, perché a ne mustra in mumèntu de ricustrussiùn ma asscì a puvertè da pupulassiùn, ridimenssciunà tantu da nu pué encì 'na stànsua cusscì gròssa.

Grassie aa divijun du teritòiu l'güre in te de marche, fètu ch'u l'ha permissu ina maṡù impurtansa a Arbénga e aa sòa dioceji, l'è stètu pusscibile rifà l'impiantu in tu seculu XI, in te de furme vijine a quélle pruturumaniche, a 'na sula navà e cu'a cripta. E faṡi de sta riedificassiun sun ancù"a ancoeui vijibili in ta mü"aü"a in ta parte bàssa da facià.

A strutü"a da cattedrale che veghemmu ancoeui a l'è duvüa aa neuva parte di travaï avegnüa vers'a fin du seculu XII, serte funti, pe"ò, spuste"ean st'interventu chi ai inìssu du seculu ch'u vén, vistu che l'edifissiu u turna cun 'na cianta bajilicale (cun st'intervèntu chi se ṡunṡen neuve culònne e neuvi archi a sèstu acüu, asemme aa sustitussiùn de mü"aïe). Daa ducumentassiùn de l'etè de méṡṡu, pòcu u l'è rivàu fin aa giurnà d'ancoeui.

In tu primmu Sinquesèntu u dumenicàn Giacomo Salomonio u l'ajeva fètu créssce l'attenssiùn di òmmi de cultü"a in sce l'antichitè ingàuna, fra sti chi i figü"an cumme risercatùi Bernardo Ricci e Nicolò D'Aste. Du fratte u l'è rivàu fin ad ancoeui in apuntu ch'u ne mustra e pesscime cundissiùi da cattedrale. neuve mudiffiche vegnen purtàe avanti du 1582 pe' vu"untè du vescu ingàunu Luca Fieschi, doppu l'inscistènsa du vijitatù apustòlicu Nicolò Mascardi, ch'u spunciàva pe' utegnì l'adeguamèntu de l'impiantu ae neuve dispuṡissiùi da cuntrurifurma.

I travaï i cunscistevan in te l'issà a pavimentassiùn de tòstu in métru, pe' purtàlu a livéllu cun quellu da ciàssa de frunte. Pe' fa sta còsa chi u fajeva beṡeugnu l'inglubamèntu de culònne in te di pilàstri, a demulissiùn du tèitu de legnu cu'a sustitussiùn de cuèrtü"e cun de neuve struttü"e vutàe.

A Riedificassiùn[modìfica | modìfica wikitèsto]

Versu u seculu XII Arbenga a l'ha in periudu in tu quale a dòmina in scia rivéa, grassie asscì aa grànde crescita ecunòmica e aa segü"éssa cu'a prutessiùn de l'Impe"atù du Sacru Ruàn Impé"u pe' cuntrastà Zena. U munisippiu u va a cattà u capitu"u da cattedrale e pocu dòppu ghe funda u palacium comunis in te quella ch'ancoeui a l'è Ciàssa San Miché.U rapòrtu fra u pu"é sittadìn e vescuvìle u l'ajeva permessu aa sittè de créssce, côsa ch'a l'ha purtàu au beṡeugnu de 'n neuvu pòstu dunde tegnì e cunvucassiùi. Cumensan asscì i travaï pe' a riedificassiùn da cattedrale.

I scàvi purtài avanti i l'han permessu de cumprènde meïu st'ope"a de riedificassiun chi. Cun l'esclujun da faccià l'é"an stète cacciàe zü e strutü"e pruturumaniche, i quali mate"iali i sun stèti due"ai in ta neuva fabbrica, ch'a purte"à a avé ina ciànta bajilicale a tre navàe, dandu amèntu ae pupurssiùi d'etè tardu-antìga, da quale a s'é"a cunservà a traccia fìjica, da vijin aa geja l'é"a stètu ti"àu sciü u campanìn, primma esternu poi inglubàu in ta strutü"a. Aa mancìna u l gh'é"a fin'a 'na capéla estèrna aa navà de mézzu, ch'a l'é"a stèta riunìa. Resta invece pòcu segü"u u làttu de drîta, ucupàu da 'n ciòstru che a culegàva cun Santa Ma"ia in Fontibus, in parte due"àu cumme sepultü"a o foscia ucupàu asscì da 'na capela cumme pe l'àtru cantu. Ste mudifiche chi l'ajevan permessu aa strutü"a de pu"é uspità l'intregu culégiu canunicàle che savemmu u l'é"a de 'n nüme"u impurtante fra u seculu XI e XII.