Sâta a-o contegnûo

Lengue Yukaghir

Sta pagina a l'é scrita in zeneise
Da Wikipedia
ZE
Sta pagina a l'é scrita in zeneise, segondo a grafia unitäia
Yukaghir
Parlòu inRùscia Rùscia
(Sciberia)
Parlànti
Totâle516 (2020[1][2])
Clasificaçión
FilogénexiLengue Yukaghir
SudivixónYukaghir do nòrd
Omok †
Chuvan †
Yukaghir do sud
Còdichi de clasificaçión
Linguist Listyuka (EN)
Glottologyuka1259 (EN)
Estræto in léngoa
Diciaraçión universâle di dirìtti umâni, art. 1
Көдэҥ тэн – ньидитэ бандьэ параwааньэрэҥ тудэ чуҥдэн ньилдьилэк эннулҥинь-мэдьуолнуни. Көдэҥ энмун чундэ мэ льэй, таатльэр лукундьии ньинэмдьийилпэ дитэ эннуйуол-мораwньэҥи.[3]
(Yukaghir do nòrd)
Ködeng ten – n'idite band'e parawaan'ereng tude chungden n'ild'ilek ennulngin'-med'uolnuni. Ködeng enmun chunde me l'ey, taatl'er lukund'ii n'inemd'iyilpe dite ennuyuol-morawn'engi. (trasliteraçion)
Diffuxon de lengue Yukaghir do Seiçento (a træti) e do Neuveçento (a tenta unia)

E lengue Yukaghir, scrito Yukagir ò Jukagir ascì, son unna famiggia piciña formâ da doe lengue, o Yukaghir do nòrd e o Yukaghir do sud, ligæ in mòddo streito fra de lô e parlæ da-i Yukaghir inte l'estremo levante da Ruscia, into baçî do sciumme Kolyma. Pe conto do censimento ruscio do 2002, ste doe lengue misse insemme arrivavan à 604 parlanti inte tutto[4] ma, pe de stimme ciù reçenti, sto numero o saiæ tròppo èrto. Do 2009, defæti, s'é attrovou che o Yukaghir do sud o contava de 60 persoñe ch'ean boñe à parlalo, mentre o Yukaghir do nòrd, dito da tundra ascì, o l'arrivava à 60-70.

A famiggia lenguistica intrega a l'é donca consciderâ comme in angonia[5], co-i Yukaghir che l'an patio un proçesso de cangio lenguistico impòsto politicamente inti tempi moderni, tanto che a ciù parte de sta popolaçion a parla o ruscio e o Yakut. À ògni mòddo, into censimento ruscio do 2020-2021, 516 persoñe an deciarou de parlâ o Yukaghir comme lengua moæ[2].

Clascificaçion

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Diffuxon de lengue Yukaghir do Seiçento, co-a spartiçion de ciascheduña pe tribù

E relaçioin tra e lengue Yukaghir e e atre famigge lenguistiche no son segue, sciben ch'o l'é stæto suggerio un ligamme lontan co-e lengue uraliche pe formâ coscì a famiggia, ipotetica, de lengue uralo-Yukaghir[6].

O Michael Fortescue o l'à remarcou che o Yukaghir o saiæ ligou a-e lengue eschimo-aleutiñe coscì comme e lengue uraliche, inta coscì dita famiggia lenguistica uralo-sciberiaña[7].

O Yukaghir do nòrd e do sud, ciamæ Yukaghir da tundra e de ascì, son i unichi doî resti de lengue ò famigge lenguistiche che dominavan inta Sciberia de nòrd-est, spantegæ da-o sciumme Anadyr à levante a-o sciumme Lena à ponente[8]. In sciâ base de primme vivagne che ô trattan, se credde ch'o l'existeiva un continuum dialettale do Yukaghir, donde o Yukaghir da nòrd e do sud parlæ a-a giornâ d'ancheu n'ean e estremitæ[9].

E doe varietæ do Yukaghir parlæ ancon a-a giornâ d'ancheu son:

  • o Yukaghir do nòrd (dito Yukaghir da tundra ò Wadul ascì): parlòu da 30 à 150 persoñe do 1989. O se peu ancon trovâ inta fascia de tundra ch'a s'estende fra o basso baçî do sciumme Indigirka e o basso baçî do sciumme Kolyma. In antigo o l'ea parlou inte unna region ben ben ciù esteise, ch'a l'anava à ponente sciña a-o baçî do sciumme Lena.
  • o Yukahir do sud (dito Yukaghir di bòschi, Yukaghir Kolyma ò Odul ascì): parlou da 5 à 10 persoñe do 2009. O se peu ancon trovâ inti bòsci vixin a-e vivagne do Kolyma, spartia tra a Repubrica de Sakha e l'Oblast de Magadan. In antigo o s'estendeiva in sce unna banda ciù grande da region de l'erta Kolyna.

E varietæ estinte do Yukaghir includdan l'Omok e o Chuvan, ch'en sopravisciue sciña de l'Euttoçento.

Confronto do lescico

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Inta tabella chì apreuvo se peuan vedde un confronto de lescico do Yukaghir do nòrd con quello do sud[10]:

Poula Yukaghir do nòrd Yukaghir do sud
un mōrqōñ irkēj
doî kijōñ ataqlōj
çinque imd’ald’añ iñhañbōj
tanti pojōl niŋel
tutti jawnə t’umu
giorno t’ajləŋ pod’erqə
jerpəjəŋ jelōd’ə
ægua lawjəŋ ōd’ī
pescio al’həŋ anil
renna il’eŋ at’ə
can laməŋ pubel
persoña ködeŋ šoromə
persoñe t’īŋ omnī
euggio jȫd’īŋ aŋd’ə
dente sal’hərīŋ todī
neutte t’iŋit’əl emil
t’ohul nojl
nomme kirijəŋ ñū
assettâse sahañeto modo-
massâ puñīto kuledə-
moî jabəto amdə-
savei kurilīto leidī-
beive law- ožə-

Caratteristiche

[modìfica | modìfica wikitèsto]

E doe lengue da famiggia scompartiscian solo che unna parte piciña do seu vocaboläio e no gh'an de comprenscion reciproca. E seu struttue grammaticali de base, à tutti i mòddi, s'assomeggian assæ. Tutte doe e lengue gh'an unn'armonia vocalica residuale e unna fonotasci complessa de consonante. Tutte doe gh'an fiña unna ricca morfologia basâ in sce l'agglutinaçion e son de nucleo finale in mòddo streito. Inta pratica, no gh'é tòsto de subordinaçion finia e poche struttue coordinæ. A caratteristica ciù tipica da grammatica do Yukaghir a l'é scistema d'alliniamento intranxitivo spartio basou in scê caratteristiche pragmatico-descorscive. Quande no gh'é de focalizzaçion restreita, o scistema o l'é organizzou in sciâ base nominativa-accusativa; quande gh'é un focus i oggetti diretti e i soggetti di verbi intranxitivi son co-alliniæ (caxo de focalizzaçion speçiale, accòrdio de focalizzaçion speçiale)[11].

  1. (EN) Yukaghir languages, Ethnologue (26° ed.), 2023.
  2. 1 2 (RU) Росстат - Всероссийская перепись населения 2020, in sce rosstat.gov.ru. URL consultòu o 24 agòsto 2025.
  3. (YKG) Naçioin Unie, Deciaraçion Universâ di Diritti Umen, in sce pge.rastko.net, 12 dexénbre 2005 (archiviòu da l'url òriginâle o 26 màzzo 2011).
  4. (RU) Всероссийская перепись населения 2002 года, in sce perepis2002.ru. URL consultòu o 24 agòsto 2025 (archiviòu da l'url òriginâle o 26 zenâ 2012).
  5. (EN) Endangered languages in Northeast Asia: report, in sce helsinki.fi. URL consultòu o 24 agòsto 2025.
  6. (DE) Björn Collinder, Jukagirisch und Uralisch, Uppsala, Almqvist & Wiksell, 1940.
  7. (EN) Michael Fortescue, Correlating Palaeo-Siberian languages and populations: recent advances in the Uralo-Siberian hypothesis, in Man in India, Zenâ 2017.
  8. (RU) Boris O. Dolgikh, Rodovoj i plemennoj sostav narodov Sibiri v XVII v. Moskva, Mosca, Izdatel'stvo Akademii Nauk SSSR, 1960.
  9. (EN) Irina Nikoleava, Chuvan and Omok languages?, in A. Lubotsky et al., Evidence and Counter-Evidence. Festschrift Frederik Kortland, Amsterdam, Rodopi, 2008, pp. 313-336.
  10. (EN) Stefan Georg, Other isolated languages of Asia, in Lyle Campbell, Language Isolates, Routledge Language Family Series, Oxford/New York, Routledge, 2017, p. 150, ISBN 978-1-138-82105-7.
  11. (EN) Olga Zamaraeva e Emily M. Bender, Focus Case outside of Austronesian: An Analysis of Yukaghir (PDF).
  • (RU) Vladimir I. Jochel'son, Materialy po izucheniju jukagirskogo jazyka i fol’klora. ("Materiali pe-o studdio da lengua e do folklore Yukaghir"), San Peoburgo, Akademija nauk, 1900.
  • (EN) Waldemar Jochelson, The Yukaghir and the Yukaghirized Tungus, in Memoirs of the American Museum of Natural History, vol. 9, n. 13, Publications of the Jesup North Pacific Expedition, Leiden: Brill, 1926.
  • (RU) Erukhim A. Krejnovich, Jukagirskij jazyk. ("A lengua Yukaghir"), Mosca e San Peoburgo, Nauka, 1958.
  • (RU) Erukhim A. Krejnovich, Issledovanija i materialy po jukagirskomu jazyku. ("Investigaçioin e materiali in sciâ lengua Yukaghir"), San Peoburgo, Nauka, 1982.
  • (EN) Nikolaj B. Vakhtin, The Yukagir language in sociolinguistic perspective, Steszew, International Institute of Ethnolinguistic and Oriental Studies, 1991.
  • (RU) Gavril N. Kurilov, Jukagirsko-russkij slovar. ("Diçionäio Yukaghir-Ruscio"), Novosibirsk, Nauka, 2001.
  • (EN) Elena Maslova, Yukaghir Texts, Wiesbaden, Harrassowitz, 2001.
  • (EN) Elena Maslova, A Grammar of Kolyma Yukaghir, Berlin/New York, Mouton de Gruyter, 2003.
  • (EN) Elena Maslova, Tundra Yukaghir, Languages of the World/Materials 372, Berlin/New York, LINCOM Europa, 2003.
  • (EN) Elena Maslova, A Historical Dictionary of Yukaghir, Berlin/New York, Mouton de Gruyter, 2006.
  • (EN) Rane Willerslev, Soul Hunters: Hunting, Animism, and Personhood among the Siberian Yukaghirs, Berkeley, University of California Press, 2007.
  • (EN) Rane Willerslev, On the Run in Siberia, Minneapolis, University of Minnesota Press, 2012.
  • (EN) Jaakko Häkkinen, Early contacts between Uralic and Yukaghir (PDF), in Suomalais-Ugrilaisen Seuran Toimituksia − Mémoires de la Société Finno-Ougrienne, n. 264, Helsinki, Suomalais-ugrilainen seura, 2014, p. 91-101.
  • (EN) Ante Aikio, The Uralic-Yukaghir lexical correspondences: genetic inheritance, language contact or chance resemblance?, in Finnisch-Ugrische Forschungen, n. 62, 2014, p. 7-76.

Ligammi de feua

[modìfica | modìfica wikitèsto]
  • (EN) Yukaghir, in sce stanford.edu. URL consultòu o 25 agòsto 2025 (archiviòu da l'url òriginâle o 12 òtôbre 2007).
Contròllo de outoritæGND (DE) 4096673-2