Lengue Yukaghir
ZE |
Sta pagina a l'é scrita in zeneise, segondo a grafia unitäia |
| Yukaghir | |
|---|---|
| Parlòu in | (Sciberia) |
| Parlànti | |
| Totâle | 516 (2020[1][2]) |
| Clasificaçión | |
| Filogénexi | Lengue Yukaghir |
| Sudivixón | Yukaghir do nòrd Omok † Chuvan † Yukaghir do sud |
| Còdichi de clasificaçión | |
| Linguist List | yuka (EN)
|
| Glottolog | yuka1259 (EN)
|
| Estræto in léngoa | |
Diciaraçión universâle di dirìtti umâni, art. 1
Көдэҥ тэн – ньидитэ бандьэ параwааньэрэҥ тудэ чуҥдэн ньилдьилэк эннулҥинь-мэдьуолнуни. Көдэҥ энмун чундэ мэ льэй, таатльэр лукундьии ньинэмдьийилпэ дитэ эннуйуол-мораwньэҥи.[3] (Yukaghir do nòrd) Ködeng ten – n'idite band'e parawaan'ereng tude chungden n'ild'ilek ennulngin'-med'uolnuni. Ködeng enmun chunde me l'ey, taatl'er lukund'ii n'inemd'iyilpe dite ennuyuol-morawn'engi. (trasliteraçion) | |
E lengue Yukaghir, scrito Yukagir ò Jukagir ascì, son unna famiggia piciña formâ da doe lengue, o Yukaghir do nòrd e o Yukaghir do sud, ligæ in mòddo streito fra de lô e parlæ da-i Yukaghir inte l'estremo levante da Ruscia, into baçî do sciumme Kolyma. Pe conto do censimento ruscio do 2002, ste doe lengue misse insemme arrivavan à 604 parlanti inte tutto[4] ma, pe de stimme ciù reçenti, sto numero o saiæ tròppo èrto. Do 2009, defæti, s'é attrovou che o Yukaghir do sud o contava de 60 persoñe ch'ean boñe à parlalo, mentre o Yukaghir do nòrd, dito da tundra ascì, o l'arrivava à 60-70.
A famiggia lenguistica intrega a l'é donca consciderâ comme in angonia[5], co-i Yukaghir che l'an patio un proçesso de cangio lenguistico impòsto politicamente inti tempi moderni, tanto che a ciù parte de sta popolaçion a parla o ruscio e o Yakut. À ògni mòddo, into censimento ruscio do 2020-2021, 516 persoñe an deciarou de parlâ o Yukaghir comme lengua moæ[2].
Clascificaçion
[modìfica | modìfica wikitèsto]
E relaçioin tra e lengue Yukaghir e e atre famigge lenguistiche no son segue, sciben ch'o l'é stæto suggerio un ligamme lontan co-e lengue uraliche pe formâ coscì a famiggia, ipotetica, de lengue uralo-Yukaghir[6].
O Michael Fortescue o l'à remarcou che o Yukaghir o saiæ ligou a-e lengue eschimo-aleutiñe coscì comme e lengue uraliche, inta coscì dita famiggia lenguistica uralo-sciberiaña[7].
O Yukaghir do nòrd e do sud, ciamæ Yukaghir da tundra e de ascì, son i unichi doî resti de lengue ò famigge lenguistiche che dominavan inta Sciberia de nòrd-est, spantegæ da-o sciumme Anadyr à levante a-o sciumme Lena à ponente[8]. In sciâ base de primme vivagne che ô trattan, se credde ch'o l'existeiva un continuum dialettale do Yukaghir, donde o Yukaghir da nòrd e do sud parlæ a-a giornâ d'ancheu n'ean e estremitæ[9].
Membri
[modìfica | modìfica wikitèsto]E doe varietæ do Yukaghir parlæ ancon a-a giornâ d'ancheu son:
- o Yukaghir do nòrd (dito Yukaghir da tundra ò Wadul ascì): parlòu da 30 à 150 persoñe do 1989. O se peu ancon trovâ inta fascia de tundra ch'a s'estende fra o basso baçî do sciumme Indigirka e o basso baçî do sciumme Kolyma. In antigo o l'ea parlou inte unna region ben ben ciù esteise, ch'a l'anava à ponente sciña a-o baçî do sciumme Lena.
- o Yukahir do sud (dito Yukaghir di bòschi, Yukaghir Kolyma ò Odul ascì): parlou da 5 à 10 persoñe do 2009. O se peu ancon trovâ inti bòsci vixin a-e vivagne do Kolyma, spartia tra a Repubrica de Sakha e l'Oblast de Magadan. In antigo o s'estendeiva in sce unna banda ciù grande da region de l'erta Kolyna.
E varietæ estinte do Yukaghir includdan l'Omok e o Chuvan, ch'en sopravisciue sciña de l'Euttoçento.
Confronto do lescico
[modìfica | modìfica wikitèsto]Inta tabella chì apreuvo se peuan vedde un confronto de lescico do Yukaghir do nòrd con quello do sud[10]:
| Poula | Yukaghir do nòrd | Yukaghir do sud |
|---|---|---|
| un | mōrqōñ | irkēj |
| doî | kijōñ | ataqlōj |
| çinque | imd’ald’añ | iñhañbōj |
| tanti | pojōl | niŋel |
| tutti | jawnə | t’umu |
| giorno | t’ajləŋ | pod’erqə |
| sô | jerpəjəŋ | jelōd’ə |
| ægua | lawjəŋ | ōd’ī |
| pescio | al’həŋ | anil |
| renna | il’eŋ | at’ə |
| can | laməŋ | pubel |
| persoña | ködeŋ | šoromə |
| persoñe | t’īŋ | omnī |
| euggio | jȫd’īŋ | aŋd’ə |
| dente | sal’hərīŋ | todī |
| neutte | t’iŋit’əl | emil |
| pê | t’ohul | nojl |
| nomme | kirijəŋ | ñū |
| assettâse | sahañeto | modo- |
| massâ | puñīto | kuledə- |
| moî | jabəto | amdə- |
| savei | kurilīto | leidī- |
| beive | law- | ožə- |
Caratteristiche
[modìfica | modìfica wikitèsto]E doe lengue da famiggia scompartiscian solo che unna parte piciña do seu vocaboläio e no gh'an de comprenscion reciproca. E seu struttue grammaticali de base, à tutti i mòddi, s'assomeggian assæ. Tutte doe e lengue gh'an unn'armonia vocalica residuale e unna fonotasci complessa de consonante. Tutte doe gh'an fiña unna ricca morfologia basâ in sce l'agglutinaçion e son de nucleo finale in mòddo streito. Inta pratica, no gh'é tòsto de subordinaçion finia e poche struttue coordinæ. A caratteristica ciù tipica da grammatica do Yukaghir a l'é scistema d'alliniamento intranxitivo spartio basou in scê caratteristiche pragmatico-descorscive. Quande no gh'é de focalizzaçion restreita, o scistema o l'é organizzou in sciâ base nominativa-accusativa; quande gh'é un focus i oggetti diretti e i soggetti di verbi intranxitivi son co-alliniæ (caxo de focalizzaçion speçiale, accòrdio de focalizzaçion speçiale)[11].
Nòtte
[modìfica | modìfica wikitèsto]- ↑ (EN) Yukaghir languages, Ethnologue (26° ed.), 2023.
- 1 2 (RU) Росстат - Всероссийская перепись населения 2020, in sce rosstat.gov.ru. URL consultòu o 24 agòsto 2025.
- ↑ (YKG) Naçioin Unie, Deciaraçion Universâ di Diritti Umen, in sce pge.rastko.net, 12 dexénbre 2005 (archiviòu da l'url òriginâle o 26 màzzo 2011).
- ↑ (RU) Всероссийская перепись населения 2002 года, in sce perepis2002.ru. URL consultòu o 24 agòsto 2025 (archiviòu da l'url òriginâle o 26 zenâ 2012).
- ↑ (EN) Endangered languages in Northeast Asia: report, in sce helsinki.fi. URL consultòu o 24 agòsto 2025.
- ↑ (DE) Björn Collinder, Jukagirisch und Uralisch, Uppsala, Almqvist & Wiksell, 1940.
- ↑ (EN) Michael Fortescue, Correlating Palaeo-Siberian languages and populations: recent advances in the Uralo-Siberian hypothesis, in Man in India, Zenâ 2017.
- ↑ (RU) Boris O. Dolgikh, Rodovoj i plemennoj sostav narodov Sibiri v XVII v. Moskva, Mosca, Izdatel'stvo Akademii Nauk SSSR, 1960.
- ↑ (EN) Irina Nikoleava, Chuvan and Omok languages?, in A. Lubotsky et al., Evidence and Counter-Evidence. Festschrift Frederik Kortland, Amsterdam, Rodopi, 2008, pp. 313-336.
- ↑ (EN) Stefan Georg, Other isolated languages of Asia, in Lyle Campbell, Language Isolates, Routledge Language Family Series, Oxford/New York, Routledge, 2017, p. 150, ISBN 978-1-138-82105-7.
- ↑ (EN) Olga Zamaraeva e Emily M. Bender, Focus Case outside of Austronesian: An Analysis of Yukaghir (PDF).
Bibliografia
[modìfica | modìfica wikitèsto]- (RU) Vladimir I. Jochel'son, Materialy po izucheniju jukagirskogo jazyka i fol’klora. ("Materiali pe-o studdio da lengua e do folklore Yukaghir"), San Peoburgo, Akademija nauk, 1900.
- (EN) Waldemar Jochelson, The Yukaghir and the Yukaghirized Tungus, in Memoirs of the American Museum of Natural History, vol. 9, n. 13, Publications of the Jesup North Pacific Expedition, Leiden: Brill, 1926.
- (RU) Erukhim A. Krejnovich, Jukagirskij jazyk. ("A lengua Yukaghir"), Mosca e San Peoburgo, Nauka, 1958.
- (RU) Erukhim A. Krejnovich, Issledovanija i materialy po jukagirskomu jazyku. ("Investigaçioin e materiali in sciâ lengua Yukaghir"), San Peoburgo, Nauka, 1982.
- (EN) Nikolaj B. Vakhtin, The Yukagir language in sociolinguistic perspective, Steszew, International Institute of Ethnolinguistic and Oriental Studies, 1991.
- (RU) Gavril N. Kurilov, Jukagirsko-russkij slovar. ("Diçionäio Yukaghir-Ruscio"), Novosibirsk, Nauka, 2001.
- (EN) Elena Maslova, Yukaghir Texts, Wiesbaden, Harrassowitz, 2001.
- (EN) Elena Maslova, A Grammar of Kolyma Yukaghir, Berlin/New York, Mouton de Gruyter, 2003.
- (EN) Elena Maslova, Tundra Yukaghir, Languages of the World/Materials 372, Berlin/New York, LINCOM Europa, 2003.
- (EN) Elena Maslova, A Historical Dictionary of Yukaghir, Berlin/New York, Mouton de Gruyter, 2006.
- (EN) Rane Willerslev, Soul Hunters: Hunting, Animism, and Personhood among the Siberian Yukaghirs, Berkeley, University of California Press, 2007.
- (EN) Rane Willerslev, On the Run in Siberia, Minneapolis, University of Minnesota Press, 2012.
- (EN) Jaakko Häkkinen, Early contacts between Uralic and Yukaghir (PDF), in Suomalais-Ugrilaisen Seuran Toimituksia − Mémoires de la Société Finno-Ougrienne, n. 264, Helsinki, Suomalais-ugrilainen seura, 2014, p. 91-101.
- (EN) Ante Aikio, The Uralic-Yukaghir lexical correspondences: genetic inheritance, language contact or chance resemblance?, in Finnisch-Ugrische Forschungen, n. 62, 2014, p. 7-76.
Atri progetti
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Wikimedia Commons a contêgne di files in sce lengue Yukaghir
Ligammi de feua
[modìfica | modìfica wikitèsto]- (EN) Yukaghir, in sce stanford.edu. URL consultòu o 25 agòsto 2025 (archiviòu da l'url òriginâle o 12 òtôbre 2007).
| Contròllo de outoritæ | GND (DE) 4096673-2 |
|---|
