Pomeran orientâ

Da Wikipedia
Sata a-a navegassion Sata a-a serchia
Pomeran orientâ
Ostpommersch
Parlòu inBraxî Braxî
Germania Germania
Clasificaçión
FilogéneziLengue indoeuropee
 Germàniche
  Germàniche òcindentâli
   Ingvaeoniche
    Bàsso tedésco
     Bàsso tedésco òrientâle
      Pomeran orientâ
DialéttiWesthinterpommersch
Osthinterpommersch
Bublitzisch
Pommerellisch
Statûto ofiçiâ
Minoritâia
riconosciûa in
Braxî Braxî
Còdici de clasificaçión
Glottologeast2293 (EN)

O pomeran orientâ (Pommersch, Pommerschplatt ò Pommeranisch) a l'é 'na vaietæ do basso tàicio parlâ da pomeræn e discendenti in väie regioin do Braxî, soviatûtto inti stâti meridionæ e into stâto de l'Espírito Santo.

Descriçion e stòia[modìfica | modìfica wikitèsto]

O nomme Pomerania o ne vegne da-o slavo po more, che scignifica Terra arente a-o Mâ.

Squæxi estinta inta Pomerania stòrica, praticamente a l'é parlâ basta inti Stati Unïi d'America (into çentro do Wisconsin e dê parte de l'Iowa) e in Braxî (Espírito Santo, parte da Region Sul e Rondônia). Ancheu a lengoa pomeraña a gh'à uña nòrma de scritûa, dæta da-o linguista Ismael Tressmann, e inti muniçipi con ciû tanta popolaçion d'origine pomeraña do stâto de l'Espírito Santo, se dan dê leçioin de lengoa pomeraña, graçie a-o Programma de Instruçion Scolastica Pomeraña (PROEPO).

O pomeran o l'é ben despægio da-o tàicio normativo, perché e doe lengoe gh'àn dê reixe distinte. O pomeran o s'asomeggia ciû tanto a l'olandeise, a o westfalian e a o sasson antigo.

Classificaçion linguistica[modìfica | modìfica wikitèsto]

O pomeran o l'é uña lengoa basso-tàicia, ch'a l'apartegne a o grûppo dê lengoe parlæ inta region arente a o mâ Baltico. Into mæximo grûppo de lengoe gh'é o westfalian, o menonita e l'olandeise. L'ingleise ascì, lengoa anglo-sassoña, o l'é inparentòu con o pomeran. E vaietæ linguistiche do pomeran con ciû tanta presensa into stato de l'Espírito Santo en quelle che ne vegnan dâ Pomerania orientâ. O tàicio normativo, pe contra, o l'apartegne a un ätro grûppo de lengoe, l'ærto tàicio.

Stöia[modìfica | modìfica wikitèsto]

A Germania a s'é constituïa in stato unitäio do 1871, e a lengoa tàicia atuâ a s'adeuviava - da Martin Lutero, con a seu traduçion avoxâ da Bibbia, do secolo XIX - basta comme lengoa leteräia. O pòpolo tàicio pe a comunicaçion o l'ëa avviòu a adeuviâ i dialetti locæ.

Con l'arivo dî imigranti tàici in Braxî, da o secolo XIX, i dialetti tàici s'areixan inte zöne da colonizaçion. De conseguensa, quande in Germania o tàicio normativo o passa a vegnî a lengoa commun pe i parlanti di diferenti dialetti, in Braxî, con l'afermaçion do tàicio comun a l'epoca de l'emigraçion verso questo paise, questo ròllo o l'é stæto realizòu da un dialetto, l'Hunsrückisch, parlòu inte l'oççidente da Germania. L'é da azonze che in quarche localitæ do Braxî d'ätre parlæ germaniche s'en afermæ. Inti muniçipi de Westfalia (Rio Grande do Sul) e de Rio Fortuna (Santa Catarina) s'adeuvia o dialetto westfalian. Inti muniçipi de Pomerode (Santa Catarina) e Santa Maria de Jetibá (Espírito Santo) predomina o pomeran.

I imigranti tàici arivæ in Braxî ne vegnivan da parte diferenti da Germania, ma into caxo particolâ do stato do Espírito Santo o 63% di imigranti tàici ne vegnivan dâ Pomerania, uña region tra a Germania e a Polònia setentrionæ.

Estinçion da lengoa in Germania[modìfica | modìfica wikitèsto]

O basso-tàicio, do quæ o fa parte o pomeran, o l'é stæto lengoa franca, inta forma orâ e scrïta, in tûtta a region baltica. Do secolo XIII, un grûppo de comercianti de lengoa basso-sassoña o forma un'aleansa mercantîle conosciûa comme Lîga Anseatica. A lîga a s'é afermâ in väie çitæ portoæ do Baltico, e o basso-sasson o l'é vegnûo lengoa internaçionâ. A l'epoca o basso-tàicio o gh'aiva tûtte e caratteristiche da lengoa, con a seu scritûa e a seu traduçion da Bibbia, fæta da un colaboratô de Martin Lutero mëzo anno avanti da divolgaçion da traduçion luteraña in tàicio comun; con a cheita da Lîga anseatica tra a fin do secolo XVI e o prinçipio do secolo XVII o basso-tàicio o passa a ëse tratòu da dialetto. Ciû tardi o tàicio o vegne a lengoa ofiçiâ e prestigiosa, e é lengoe di pòpoli sassoin, comme o pomeran, passan a ëse conscideræ comme lengoe socialmente inferioî che o tàicio comun. Dapeu da Segonda Goæra Mondiâ o pomeran o vegne uña lengoa moribonda in Euròpa, e i seu parlanti an comensòu a abandonâlo, çernendo ciufïto o tàicio normativo.

Dapeu da sconfitta da Germania inta Segonda Goæra Mondiâ, a Pomerania tûtta a l'aresta sotta a o contròllo militâre sovietico e o confin germano-polacco o vegne spostòu verso oççidente, coscì a Pomerania a l'é arestâ spartïa da a linia Oder-Neisse, tra a Polònia e a zöna da Germania sotta aministraçion sovietica - ch'a l'é se vegnûa ciû tardi a Repûbrica Democratica Tàicia (Germania Orientâ).

Ciû tanta parte da Pomerania a l'é stæta anessa da a Polònia dapeu da Segonda Goæra Mondiâ. A popolaçion tàicia di teritöi a oriente da neuva linia de confin a l'é stæta squæxi completamente scorïa, e a region a l'é stæta reabitâ soviatûtto da polacchi, rusci e ucraini d'origine polacca. I tàici de lengoa pomeraña se son refugiæ in d'ätre regioin da Germania, donde o pomeran o no l'ëa parlòu. De conseguensa, ancheu o pomeran o l'é squæxi estinto inte regioin de l'Euròpa çentrâ dond'o l'à e seu reixe.

Sitoaçion in Braxî[modìfica | modìfica wikitèsto]

O pomeran o l'é parlòu ancheu in väie regioin do Braxî, soviatûtto inti stati ciû a o meridion de Santa Catarina e do Rio Grande do Sul, comme into stato de l'Espírito Santo. Tente comunitæ tàice in Braxî en nasciûe in dê regioin inpervie, donde a presensa de parlanti do portogheise a l'ëa scarsa. De conseguensa tente de queste comunitæ àn riescïo a tegnì a lengoa originâ pe väie generaçioin. Questo isolamento linguistico e cortuâ o l'é stæto contrastòu in mainëa agressiva da o governo naçionalista de Getúlio Vargas, pe mëzo da campagna de naçionalizaçion, tra o 1938 e o 1945.

Inti ûrtimi anni, i governi promeuvan o stûddio e a conservaçion da lengoa pomaraña. Con o programma de Educaçion Scolastica Pomeraña (PROEPO) se çerca de sostegnî a cortûa di muniçipi donde o pomeran o l'é lengoa co-ofiçiâ, ò donde gh'é tenti parlanti da lengoa. O programma o prevedde o reclutamento de professoî da ræ pûbrica che pòssan mostrâ o pomeran inte scheue locæ.

Uña dê localitæ conosciûe in Braxî con un bilingoiximo fòrte pomeran-portogheise a l'é Pomerode, into stato de Santa Catarina. Uña localitæ dond'o se parlava o basso-tàicio a l'é Dona Otília, into muniçipio de Roque Gonzales, Canguçu, Region de Missões, into nord ovest do Rio Grande do Sul. into stato de l'Espírito Santo, inte çitæ de Afonso Cláudio, Pancas, Itarana, Santa Leopoldina, Santa Maria de Jetibá (donde a lengoa a l'é ofiçiâ), Vila Pavão, Domingos Martins e Laranja da Terra o pomeran o l'é vegnûo lengoa corrente con l'arivo di imigranti tàici. Sciña ancheu a l'é a primma lengoa de ben d'abitanti da region, e in tente provinse dê çitæ zâ mensonæ a l'é a lengoa ciû adeuviâ. Into mentre, pe tenti anni, l'alfabetizaçion di pomeræn a l'é stæta fæta in tàicio, e dapeu in portogheise, veu dì che uña parte di seu parlanti a sa scrivila; in generâ a communicaçion scrïta a se fa in tàicio o in portogheise.

Do 2011 a l'é stæta aprovâ uña lezze (a PEC 11/2009), ch'a l'includde inte l'articolo 182 da Constitoçion do Braxî a lengoa pomeraña, insemme con o tàicio, comme patrimòni cortuæ do stato de l'Espírito Santo.

A Santa Maria de Jetibá gh'é uña staçion arràdio in lengoa pomeraña, a Pomerisch Radio.