Auvergnat

Achësta pa̍gina e̍ scrita ün lenga munegasca
Da Wikipedia
MC
Achësta pa̍gina e̍ scrita ün lenga munegasca
A difuxùn da lenga auvergnata e da lenga ocçitann-a ent a Fransa

lenga auvergnata.

Descriçion e stöia[modìfica | modìfica wikitèsto]

Ela è ün idioma d'oc parlau ent e province istoriche Auvernia, Velay e tamben en scasi tüt u departamentu Lozère e ün tersu d'u departamentu Ardèche. Se parla tamben ent u canton de Saint-Privat a Sentrìa gianca / la Xaintrie blanche ent u departamentu de Corrèze.

En linguistica püra è ün dialetu d'u pruvençau cuma u gascun e u limusin, ma suçialmente funçiuna cuma üna lenga independente. Per esempi, meme s'e relaçiue cu ri pruvençau sun força bune, pocu de pruvençau lesu en auvergnat e pocu d'auvergnati lesu en pruvençau. Nisciun fajeva finta reçentamente.

L'auvergnat e u pruvençau sun linguisticament força visini, almen se si cunsidera u pruvençau literari e nun u dialetu de Marseille per esempi. Enta r'Auvergna d'u süd a lenga è ben parlà dâ magiurità d'a pupülaçiun, ma resta u ciü suven a casa e sci¨d'i mercati. Dopu r'age mediu u primu grande pueta en auvergnat è stau François de Murat a u dejoetiemu seculu. A u dejenoevieme seculu prun de pueti sun apari cu Arsène Vermenouze, a u ventesimu seculu cu Pierre Biron "Norib" e Jean-Marie Gaston.

En prosa, Benezet Vidal à scritu duu romani ent i ani 1920 e 1930 e Alan Broc tamben ün e prun nuvele ent a secunda mità d'u seculu e ent u ventünesimu seculu.

Ün pocu d'auvergnat cu qarche strofe de Pierre Biron, Doulors:

Doulors[modìfica | modìfica wikitèsto]

Vous dirio be chicon, mès sabe pas trop coumo,
Pode ris derraba de moun paure cirvèr.
Lou temp dèu faire acò, mai belèu cò'i ma ploumo,
Ou la biso que boufo en proumenant l'ivèr.

Oh l'ivèr! parlan n’in, per ieu cò’s una pèsto
Coumo pei malirous que n’aun pas cap de fiò,
E que plorou pendent que d’artes fazou fèsto,
Car la fraternitat se trobo pas enliò.

Bibliografìa[modìfica | modìfica wikitèsto]

  • Jacques Mongier, L'occitan tel qu'on le parl, L'Harmattan, 2018.[1]
  • Benezet Vidal, La sèrvo, un amour.
  • Alan Broc, Countes de la nuét vivo, Lou virovent, Lou miralh-

Colegaménti esterni[modìfica | modìfica wikitèsto]

Contròllo de outoritæGND (DE4669634-9 · BNF (FRcb119439555 (data)
  1. https://www.youtube.com/watch?v=TwXEThD8zCs.