Bacteria

Questa pàgina a l'é scrîta in léngoa zenéize
Da Wikipedia
ZE
Questa pàgina a l'é scrîta in léngoa zenéize
Bacteria
O battêrio de l'Helicobacter pylori
Clasificaçión scentìfica
Domìnio Prokaryota
Régno Bacteria
Scinònimo
  • Eubacteria Woese & Fox, 1977[1]
Phyla

I Batteri o Schizomiceti son esseri viventi microscopici unicellulari classifichæ in ti Protisti inferiori comme e Spirochete e e Schizoficee. Mentre questi dui ürtimi grüppi son ao sö interno moltô omogenei, i batteri comprenden organiximi fortemente diversci segge comme forma che comme metabolismo.

Descriçion[modìfica | modìfica wikitèsto]

Existe varî grüppi de batteri: o prinçipä o l'è quello di Eubatteri, caratterizou dall'aspetto nettamente unicellulare, da a parete cellulare redena, da a riproduçion pe scission binaria. O grüppo di Eubatteri o l'è quello comprendente ciü specie, e squæxi tütte quelle patogene. I atri tipi de batteri se differençian sôviatütto pe a struttüa da parete cellulare (pe esempio i Mixobatteri). A sciensa che a stüdia i batteri, dita Microbiologia, a se dividde in Microbiologia Generale e Microbiologia Speçiale.

Microbiologia Generale[modìfica | modìfica wikitèsto]

A stüdia e proprietæ fondamentali da cellula batterica indagando a sö morfologia (fôrma) e fisiologia (funçionamentô), mettendo in lüxe e lezzi fondamentali da biologia batterica. E forme fondamentali di batteri son de trei tipi: rionda (cocchi), a bacchettô (batteri propriamente diti o bacilli), a spirale (vibriuin, se han unna sola cürvatüa; spirilli, se han ciü cürve che ghe dan un aspetto a elica).

Ôltre che a forma, l'è importante e differense che i batteri han in to moddo de associase fra de lô, che a sö votta a l'è ligä a a mainea de riprodüise: coscì se distingue fra i cocchi quelli isolæ, poi i diplococchi (attacchæ a grüppi de dui), e sarcine (quattro o öttô batteri assemme con dispozision cübica), i streptocococchi (riunî a cadenna), i stafilococchi (ammüggiæ a rappô).

Fra i bacilli a dispozision a pö esse isolä oppüre a dui pe votta (diplobatteri), in cadenna (streptobatteri), a dui a dui missi a angolô, paralellamente comme a formä unna ringhea, o ancun a müggietti de spilli. Queste dispozisioin son costanti pe e varie specie. E dimenscioin da cellula batterica pöen annä da 0,15 a 30 micron.

Batteriologia Speçiale[modìfica | modìfica wikitèsto]

A stüddia e caratteristiche di scingôli grüppi de batteri: l'interesse che questa branca da Microbiologia a l'ha pe a meixinna o fa scì che a sö ricerca a vagghe sôviatütto ae speçcie patogene.

Taxonavigaçion[modìfica | modìfica wikitèsto]

Schêma de l'evoluçion di Prokaryota (Archaea e Bacteria) segondo e teorîe filogenetiche.

Superregno Bacteria

Regno: Bacteria
Phyla: Acidobacteria - Actinobacteria - Aquificae - Armatimonadetes - Bacteroidetes - Caldiserica - Chlamydiae - Chlorobi - Chloroflexi - Chrysiogenetes - Coprothermobacterota - Cyanobacteria - Deferribacteres - Deinococcus-Thermus - Dictyoglomi - Elusimicrobia - Fibrobacteres - Firmicutes - Fusobacteria - Gemmatimonadetes - Lentisphaerae - Nitrospirae - Planctomycetes - Proteobacteria - Spirochaetes - Synergistetes - Tenericutes - Thermodesulfobacteria - Thermotogae - Verrucomicrobia

Nòtte[modìfica | modìfica wikitèsto]

  1. (EN) C.R. Woese e G.E. Fox, Phylogenetic structure of the prokaryotic domain: the primary kingdoms, in Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America, vol. 74, n. 11, novénbre 1977, pp. 5088-5090. URL consultòu o 18 màzzo 2021.

Bibliografia[modìfica | modìfica wikitèsto]

Vôxe corelæ[modìfica | modìfica wikitèsto]

Âtri progetti[modìfica | modìfica wikitèsto]

Colegamenti esterni[modìfica | modìfica wikitèsto]

  • (IT) Enciclopedia on line, Batteri, in sce treccani.it. URL consultòu o 18 màzzo 2021.
Contròllo de outoritæLCCN (ENsh85010813 · GND (DE4004296-0 · BNE (ESXX525557 (data) · NDL (ENJA00570000