C

Da Wikipedia
Sata a-a navegassion Sata a-a serchia

C (minoscolo c) a l'é a tersa letia de l'alfabêto latin.

Stöia[modìfica | modìfica wikitèsto]

Gaml
fenîcia
Ğīm
araba
Gimel
ebraica
Gamma
grêga
C
etrusca
C (G)
latinn-a antîga
Gimel fenîcio Ğīm arabo Gimel ebraico Gamma grêgo C etrusca Latin antîgo

⟨C⟩ e ⟨G⟩ son derivæ da-a mæxima letia semitica ciamâ gimel, che fòscia a l'êa 'n adatamento de 'n geroglifico egiçio ch'o raprezentâva 'n caciafrusto (che poieiva êse o scignificâto do nomme gimel), ò fòscia a raprezentâva 'n camello, che i Semiti ciamâvan gamal.

Inta lengoa etrusca, e consonante ocluxîve no faxeivan contrasto con consonante sonöre, donca a ⟨Γgrêga a l'êa stæta adotâ 'nte l'alfabêto etrusco pe raprezentâ /k/. Za inte l'alfabêto grêgo òcidentâle, a gamma a l'aveiva 'na forma ⟨Early Etruscan C.gif⟩ inte l'etrusco antîgo, pöi ⟨Classical Etruscan C.gif⟩ inte l'etrusco clascico. Into latin clascico, a l'êa diventâ ⟨c⟩. Inte iscriçioin latinn-e antîghe, e letie ⟨c k q⟩ êan adêuviæ pe raprezentâ i soin /k/ e /ɡ/, che no êan distinti inta scrîtûa: ⟨q⟩ s'adêuviâva pe raprezentâ /k/ ò /ɡ/ primma de 'na vocâle ariondâ, ⟨k⟩ primma da ⟨a⟩, e ⟨c⟩ inte l'âtre poxiçioin.

Into III secolo a.C., o l'êa stæto introdûto 'n caratere modificòu pe /ɡ/, e a ⟨c⟩ s'adêuviâva pe /k/. L'ûzo da ⟨c⟩ (e da seu variante ⟨g⟩) o l'aveiva finîo pe rinpiasâ quæxi tutte e ⟨k⟩ e ⟨q⟩. Donca, a partî da-o perîodo clascico, ⟨g⟩ a s'adêuviâva comme pægia da gamma grêga, e a ⟨c⟩ comme pægia da kappa; questo o se peu vedde 'nta romanizaçion de paròlle grêghe, comme 'ΚΑΔΜΟΣ', 'ΚΥΡΟΣ', e 'ΦΩΚΙΣ': 'cadmvs', 'cyrvs' e 'phocis'.

Into latin volgâre, a letia a s'êa palatalizâ inte /t͡ʃ/ ò /t͡s/ davanti e vocâle frontæ ⟨e i⟩.

Prononçia e ûzo[modìfica | modìfica wikitèsto]

Prononçia de Cc
Prononçia ciù comun: /ts/

E lengoe 'n corscîvo no adêuvian l'alfabêto latin

Lengoa Dialetto/i Prononçia (IPA) Poxiçion Nòtte
azêro /dʒ/
berbero /ʃ/ trasliteraçion
bukawa /ʔ/
catalan /k/
/s/ Primma de e, i
cêco /ts/
/s/ Primma de e, i, y
cineize mandarin standard /tsʰ/ trasliteraçion pinyin
curdo kurmanji /dʒ/
figian /ð/
françeize /k/
/s/ Primma de e, i, y
fula /tʃ/
gaelico scoseize /kʰ/
/kʰʲ/ Primma de e, i, ò dòppo i
galeize /k/
hausa /tʃ/
indonezian /tʃ/
ingleize /k/
/s/ Primma de e, i, y
irlandeize /k/
/c/ Primma de e, i, ò dòppo i
italian /k/
/tʃ/ Primma de e, i
lettone /ts/
ligure /k/
/tʃ/ Primma de e, eu, i
maleize /tʃ/
mandingo /tʃ/
polacco /ts/
pòrtogheize /k/
/s/ Primma de e, i, y
romêno /tʃ/ Primma de e, i
/k/
serbocroâto /ts/
slovacco /ts/
slovêno /ts/
sòmalo /ʕ/
spagnòllo tutti /k/
eoropêo /θ/ Primma de e, i, y
american, andalôzo, canâio /s/ Primma de e, i, y
tataro de Crimêa /dʒ/
turco /dʒ/
unghereize /ts/
xhosa /ǀ/
yabem /ʔ/
yup'ik /tʃ/
zulu /ǀ/

Trasliteraçion[modìfica | modìfica wikitèsto]

⟨c⟩ a s'adêuvia ascì pe-a trasliteraçion do ⟨ц⟩ cirillico – de vòtte rinpiasâ dò-u digramma ⟨ts⟩ – inte forme latinn-e do serbo, do macedone e de l'ucrain.

Âtri scistemi[modìfica | modìfica wikitèsto]

Comme scinbolo fonetico, a ⟨c⟩ minoscola a s'adêuvia 'nte l'alfabêto fonetico internaçionâle e 'nte l'X-SAMPA pe raprezentâ l'ocluxîva palatâle sorda /c/, e-a ⟨C⟩ maioscola a l'é o scinbolo X-SAMPA pe-a fricatîva palatâle sorda /ç/.

Digrammi[modìfica | modìfica wikitèsto]

Gh'é diversci digrammi ch'adêuvian a ⟨c⟩:

  • O ciù comun l'é ⟨ch⟩, e 'n certidun lengoe (comme o tedesco) o l'é asæ ciù uzòu da sôla ⟨c⟩. O peu raprezentâ varri soin inte varie lengoe.
  • Çertidun lengoe germaniche, comme l'ingleize, o tedesco e-o svedeize, adêuvian o digramma ⟨ck⟩ pe raprezentâ o son /k/ dòppo 'na vocâle curta
  • O digramma ⟨cz⟩ o raprezenta o son /t͡ʃ/ into polacco e 'nte l'unghereize.
  • O digramma ⟨sc⟩ raprezenta /ʃ/ inte l'italian e 'nte çertidun lengoe inparentæ a lê (tra e quæ o ligure), oltre che 'nte l'ingleize antîgo (ma sôlo davanti a vocâle frontæ; âtrimenti o raprezenta /sk/)

Trigrammi[modìfica | modìfica wikitèsto]

  • O trigramma ⟨scc⟩, inte parlæ liguri, o raprezenta /ʃtʃ/, davanti a e, eu e i.
  • O trigramma ⟨sch⟩, into tedesco, o raprezenta /ʃ/.

Carateri corelæ[modìfica | modìfica wikitèsto]

Carateri inparentæ[modìfica | modìfica wikitèsto]

Ligatûe, abreviaçioin, segni e scinboli derivæ[modìfica | modìfica wikitèsto]

Vôxe corelæ[modìfica | modìfica wikitèsto]

Colegaménti esterni[modìfica | modìfica wikitèsto]

Âtri progètti[modìfica | modìfica wikitèsto]