Caffè

Da Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
'Na tassa de cafè

O Caffè ò Cafè o l' è unn-a bevànda òtegnûa da-e grànn-e contegnûe in to früto (drupa) d'a ciànta omònnima, che a l' exìste a-o stâto sarvégo in Etiopia. O zennie Coffea, da famìggia de Rubiacee, o comprénde 40 speçie. Fra queste, a Coffea arabica a da o 40% da produçion mondiàle.

A coltivaçion a-o stâto domestego a l' è estéisa a varie regioin de Africa, Arabia, Indie, America Centrale e Meridionale.

E ciànte avieiven un' artessa figna a 6 metri, ma vegnen puee a 2-3 metri pe rénde ciù façile a cüra e a arecugéita di früti.

O früto, scimile a l' apparenza a unna çëxa, o se lascia seccä a-o sô (coscidito cafè de Techo do Centroamerica) pe fâ scì che se posse estrae i gren; ma ciü spesso questa operaçion a se fà meccanicaménte. O caffè crûo, se tegnûo a-o sciûto, o se consèrva bén e o miliora co-o ténpo; ma o patìsce l' ùmido, pe vîa da formaçion de móffe. Into mæximo mòddo o va tegnûo lónxi da-e sostànse aromàtiche pe vîa da seu capaçitæ de assorbî di ödùi estrànei.

A bén nòta açion eççitante do caffè a l' è dovûa a-a caffeinna (chimicaménte parlàndo a caffeìnna a l'é 1,3,7 trimetilxantina).

Torrefaçion[modìfica | modìfica wikitèsto]

Pe êse bevûo comme bevànda, o caffè o va brustolîo (= torrefæto), ségge pe svilppâ l'aröma che pe rénde sölobili çerti conponénti. O cafè brustolîo (= tostæto) o diventa de cô marròn ( o gran crüo o l'è verde), o diminuisce de peiso da-o 15 a-o 20% e o l' aumenta de volümme. L' aspetto de in bon cafè brustolîo (= torrefæto) o deve êse brilànte, a conscisténsa dûa; e grànn-e remesciæte dévan êse " sonöre".

Tîpi de cafè[modìfica | modìfica wikitèsto]

I tîpi de cafè pìggian o nómme da-e localitæ de proveniença. I mægio son quélli etiòpichi, seguï da-o Moka coltivòu specialménte in Arabia. De òrìgine aziàtica l' è: Malabar, Borneo, Giava; in America o paise produtô prinçipâ l' è o Braxî da-o quæ vêgne o Rio, o Santos, o Parà, o Bahia e vari âtri.