A Vaštéra

'Šta pagina l'é scrita ën intemeliu brigašc
Da Wikipedia
BR
'Šta pagina la é scrita ën brigasch
Ra Bandëa da Tera Brigašca

A Vaštera (üniun de tradisiùn brigašche) la è üna asuciasiùn brigašca nasciüa ai 30 dë Mars dër 1984.[1]

A Vaštéra

Štoria[modìfica | modìfica wikitèsto]

Št' asuciasiun l'ha sède a Sanrému, e l'ha in nom' chë rëciama a pasturissia chë la é dëlong avua r'àrima da Tèra Brigašca: l'é cuscì ch'i pastuu li ciamu a cinta 'ndund li métu e béstie ar sëgüü.[2] L'ha cum' prugèt' a valürisasiun da cultüra e da manéra dë parlaa brigašca, arcunusciüa da a Lège 482/99 cum' “minuransa linguištica štorica”.[3] A bandéra dë r'asuciasiun la é quéla da Tèra Brigašca sciü 'n camp giaun'.

Dë dopu, ën ru 2009, a së trasfurma cumë "asuciasiun onlus". Ën ru 2011 l'é nasciüu rë Spurtée d'A Vaštéra pë dà infurmaziun ën la cultüra e re tradisiun de 'šti paiisi, ma fìa pë ‘n cuntribüt türìštic.[4]

Ru paiise de Reaud, dund se truva ru müṡéu

'Npurtante fin u Müṡéu "A Ca di Brigašchi" üvertu ën ru ànu 2012, ën Reaud, fraziun da cumüna dë Triöira, chë ru müstra dunca ru fulcluu, a štòia, e re ducumentasiun štòiche, ma fia com’ löög d’agregasiun pë ri brigašchi, fia pë ri simpatiṡanti dë 'šta cultüra.[5][6]

Anant er 2016, er presidènt l'èra er Prufesuu Antonio "Ninu" Lanteri, chë l'ha 'ntamënà r'asuciasiun, er noov presidènt l'é Gianni Belgrano, dë Viusèna. R'aministrasiun la è cunpošta fia da Carmen Lanteri d' Sanrému e Liliane Masi Pastorelli për le sone da Frànsa e a vìtta du Cunséy' Diretiiv de l'asuciasiun.[7][8]

Prugët'[modìfica | modìfica wikitèsto]

I prinsipali ubietivi dë šta asuciasiun li sun:[5][9]

  • valurisaa e cunsërvaa a cultüra brigašca ën li paiisi da tèra brigašca, ma fia ën li autri löghi dund s' atrovu i Brigašchi;
  • prumovu e tradisiun, e raìje, i bošchi e a natüra de šte sone, cum' i véyi e han lasciae;
  • dëfèndu a léngua brigašca, ën tüte e séi variante;
  • sustégnu e manifestasiun për l' žvilup turìstic' de šti paiisi.

Šcartari[modìfica | modìfica wikitèsto]

Üna de prime atività da Vaštéra, delong ciü cunusciüa la é a publicasiun da rivišta "A Vaštéra, šcartari de gènte brigašche", šcartari (nom' ch' en zeneise l'è quadèrno) publicaa ënt'due edisiun ar'an'(üvèrn' e štà), cün mai d' 60 pàgine d' nutisie e cultüra da Tèra Brigašca, ën brigašc, italian e fransése. Št šcartari l'é dištribuì cua pošta ai abunai, sürtù ën Ligüria, Piemunte e Àrpi Maritime, ma fìa ën autre parte dër mund, dund s'atrovu di Brigašchi. šti nümeru s'atrovu fia ën le bibliutéche lucali e sciür situ da Vaštera, cumë ducumënt' d' internet. A publicasiun d' 'šta rivišta la é faita ën culaburasiun cün a Régiun Ligüria e a Régiun Pimunt.

Quisti li sün i prinsipali paràgrafi der'šcartari:

Sciüa cupërtina[modìfica | modìfica wikitèsto]

Descrisiun da futugrafia sciua cupërtina, defrènta për tüt' i nümeru e ligaa ai ëventi de r'asuciasiun o ai posti ciü béli di paiisi brigašchi.

Vita de r'asuciasiun[modìfica | modìfica wikitèsto]

Descrisiun dë r'atività asuciativa, novi sociu, nove sciü r'Cunséy' Diretiiv.

Dund e sém' avüi[modìfica | modìfica wikitèsto]

I viagi, r'ëncontrë e e ativitae dë r'asuciasiun.

Ër cantun da puesia[modìfica | modìfica wikitèsto]

Puesie, musica e lëtëratüra ën brigasch.

Ër cantun di pëciun[modìfica | modìfica wikitèsto]

Štorie, musica e filaštroche per li manuai.

Nutisie Bèle[modìfica | modìfica wikitèsto]

Infurmasiun "bèle" sciüi brigašchi ën tüt' er mund.

Inissiative[modìfica | modìfica wikitèsto]

Re autre prinsipali inissiative le sün:

  • Ëncontrë ën Tèra Brigašca, la é ra fèšta dë long ciü 'npurtante, se tëgne tüti ri àni ën ün dë ri ötu paiisi brigašchi (Ra Briga, Murignoo, Reaud, Vërdegia, Ciagia, Üpëga, Carnìn e Viusena).[10][11]
  • Mangiaa Brigašc, fešta dedicàa a ra cüjina tipica, cün a tradisiun da cujina gianca, cumë u bruzzu e a tumma brigašca, valurisà da Slow Food.[12]
  • Méssa ën Brigašc, celebrasiun religiusa ën lengua brigašca, ligà a l'ëncontr' di brigašchi, ën la gejë de San Erim.[10]

A Vaštéra a cülabura fia cün autre asuciasiun lücali cumë Chambra d'Oc, e ee a cülabura cün ra "Cunsulta Ligure".[13]

Nòtte[modìfica | modìfica wikitèsto]

  1. (ITLIJFR) A Vaštéra, "chi siamo", in sce vastera.it. URL consultòu l'8 màzzo 2021.
  2. (IT) A Tèra Brigašca e A Vaštéra, in sce trucioli.it. URL consultòu o 9 màzzo 2021.
  3. (LIJITFR) Ën cupërtina (PDF), in A Vaštera, šcartari de gènte brigašche, n. 52, Taggia, Tipografia S. Giuseppe, 2012, pp. 2-3. URL consultòu o 9 màzzo 2021 (archiviòu da l'url òriginâle o 26 zùgno 2022).
  4. (LIJITFR) Re spurtée da d'A Vaštéra (PDF), in A Vaštera, šcartari de gènte brigašche, n. 52, Taggia, Tipografia S. Giuseppe, 2012, p. 18. URL consultòu o 9 màzzo 2021 (archiviòu da l'url òriginâle o 26 zùgno 2022).
  5. 5,0 5,1 (IT) A Vaštéra e re sòe inissiative (ImperiaTV), in sce youtube.com. URL consultòu o 9 màzzo 2021.
  6. (LIJITFR) Ëntamënàa da Cà di Brigašchi (PDF), in A Vaštera, šcartari de gènte brigašche, n. 53, Taggia, Tipografia S. Giuseppe, 2012-2013, pp. 1-4,10. URL consultòu o 9 màzzo 2021 (archiviòu da l'url òriginâle o 26 zùgno 2022).
  7. (LIJITFR) Salüt dër Prescidènt noov (PDF), in A Vaštera, šcartari de gènte brigašche, n. 60, Arbenga, Tipolitografia Bacchetta, 2012, pp. 9-11. URL consultòu o 9 màzzo 2021.
  8. (IT) Noov Cunsey' d'A Vaštéra, in sce lastampa.it. URL consultòu o 9 màzzo 2021.
  9. (LIJIT) Uniun de tradisiun brigašche, in sce chambradoc.it. URL consultòu l'8 màzzo 2021.
  10. 10,0 10,1 (IT) A Üpëga l'ëncontr ën Tèra Brigašca, in sce riviera24.it. URL consultòu l'8 màzzo 2021.
  11. (IT) Ëncontr' ën Tèra Brigašca 2019 (ImperiaTV), in sce youtube.com. URL consultòu o 9 màzzo 2021.
  12. (IT) Ra tumma Brigašca, in sce storienogastronomiche.it. URL consultòu l'8 màzzo 2021.
  13. (IT) Cunsulta Ligure, soci, in sce consultaligure.org. URL consultòu o 9 màzzo 2021.
Contròllo de outoritæSBN (ITLI3V001664