Tàgia (cumüna)
TG
|
Sta pagina chi a l'è scrìta in tagiàscu |
Tagia cumǜna | |||
---|---|---|---|
| |||
![]() Panurama de Tàgia
| |||
Localizaçión | |||
Stâto | ![]() | ||
Región | ![]() | ||
Provìnsa | ![]() | ||
Aministraçión | |||
Scìndico | Mario Conio (lista civica de sentru-drita Insieme) da-o 12-6-2017 (2º mandòu da-o 13-6-2022) | ||
Teritöio | |||
Coordinæ: | 43°50′37.89″N 7°51′03.34″E | ||
Altitùdine | 39 m s.l.m. | ||
Superfìcce | 31,36 km² | ||
Abitanti | 13 732[1] (31-5-2022) | ||
Denscitæ | 437,88 ab./km² | ||
Fraçioìn | Tagia, Levà (sêde da cumüna), Arma | ||
Comùn confinanti | Baǜcu, U Castelâ, Seriana, U Dusséu, Preabrüna, A Riva de Tagia, San Remu | ||
Âtre informaçioìn | |||
CAP | 18018 | ||
Prefìsso | 0184 | ||
Fûzo oràrio | UTC+1 | ||
Còdice ISTAT | 008059 | ||
Cod. cadastrâ | L024 | ||
Targa | IM | ||
Cl. scìsmica | zöna 2 (sismicitæ media)[2] | ||
Cl. climàtica | zöna C, 1 165 GG[3] | ||
Nomme abitanti | tagiaschi | ||
Sànto patrón | Madònna Miracuùża | ||
Giórno festîvo | 11 marzu | ||
Cartògrafîa | |||
![]() | |||
Scîto instituçionâle | |||
Tàgia (ascì Tàggia[4], Taggia in italiàn) a l'è ina cumǜna de 13.732 abitànti ch'a se tröva int'a pruvincia de Imperia (dati agiurnài au 2022).
Geugrafìa
A cumüna a cumprende u teritòju de dui diferenti paìsi, chélu de Tàgia, ch'u ghe dà u nome, e chélu de Àrma, càxu che int'a pruvinza u se tröva numa intu capulögu, furmàu da Ineja e U Pòrtu.
Cumplescivamente u cunta 'na süperfìcie de 31,36 chilometri quadri, estesa surveciü int'u bassìn de l'Argentìna, tantu inta zòna de chélu valùn, quantu di sò afluènti, cume l'Oxentìna, ch'u se ghe zunta in lucalitài San Zorżu.
Tàgia
Sentru abitàu a tréi chilòmetri daa maìna, u l'è u nücleu ciü antìgu di dui, sciü a bunda de drìta da giaira Argentìna. U sò nucleu uriginàiu, l'antìga Tabia medievàle, u l'è staitu tiàu sciü inturnu au priuràu benedetìn da Nostra Scignùa du Canéu.
Àrma
Edificàu lòngu a còsta, pìja u nome daa grotta ciamà Arma da Nunzià, ai cunfìn cun a cumüna de San Remu, scituà au de sùta du prumontòju cun u stézzu nòme. Svilüpàu ciü ressentemente, u cröve chéla parte finàle da ciàna furmà daa giaira de Tàgia, ciü in autra parte culucà inta zona li de daré, i cuscì diti Casteleti. A sti chi a se zunze pöi a pàrte növa, lòngu a stràda de culegamentu cun Tàgia.
Cunfìn
Tàgia a cunfìna a nòrd cun Baücu, Seriana (versu punente) e U Dusséu (versu punente), Preabrüna, U Castelâ e A Rìva a levante e San Remu a punente.
Stòia
Pòsti de interesse

Ecunumia
Cultǜa
U dialetu de Tagia
A Tagia a se parla ina variante da lénga lìgüre, de tranżiziùn tra u Lìgüre de punente e chélu de sentru-punente.
Pe sarvà stu dialetu chi u l'è staitu pübricàu in glusariu etimulogicu ascì, du 2019, cüràu da Costante Lanteri e Silvio Balestra.
De seguitu a tabèlla da grafìa da éli adutà.[5]
Létere | Sòi
IPA/AFI |
Nòte |
---|---|---|
A | a | |
B | b | |
C | k/ʧ | |
D | d | |
E | e/ɛ | e serà/ e avèrta |
F | f | |
G | g/dʒ | |
H | mǜta | |
I | i | |
J | ij | són du franzéise "famille" |
L | l | |
M | m | |
N | ɱ/n/ŋ | |
O | o/ɔ | o serà/o avèrta |
Ö | ø | són de eu franzese |
P | p | |
Q | k | |
R | r | Segnà numa se vibrante, càżże quandu intervucalica |
S | s/z | Rara, de suvente aa fin o ai inizzi de paròle, atrimenti sempre impüa |
S-C | ʃ+ʧ | són da paròla "s-ciüma" |
T | t | |
U | u | |
Ü | y | són da "u" françéize |
V | v | |
X | ʒ | són do françéize "jardin" |
Z | s | són de l'italiàn "sempre" |
Ż | z | són da "s" de l'italian "rosa" |
Fèste e fée
Vìe de cumünicaziùn
- Tàgia a l'è servìa da 'na Staziun feruviària sciü a Feruvìa Zena-Vintimija.
Autri prugèti
Wikimedia Commons a contêgne di files in sce Tàgia
Contròllo de outoritæ | VIAF (EN) 146739106 · LCCN (EN) n95002839 · WorldCat Identities (EN) n95-002839 |
---|
Nòtte
- ↑ (IT) Bilàncio demogràfico ànno 2022 (dæti provizöi), ISTAT.
- ↑ Clascificaçion sismica (XLS), in sce protezionecivile.gov.it.
- ↑ Lézze 26 agósto 1993, n. 412, alegòu A, Tabélla di gràddi/giórno di Comùn pe Región e Provìnsa (PDF), in sce efficienzaenergetica.acs.enea.it, 1 màrso 2011, p. 151. URL consultòu o 25 arvî 2012.
- ↑ (LIJ, IT) Traduttore Italiano Genovese - TIG, in sce zeneize.net. URL consultòu o 31 zenâ 2025.
- ↑ (LIJ, IT) Costante Lanteri e Silvano Balestra, Glossario etimologico del dialetto di Taggia, Tàgia, Phobiblion edizioni, 2018, p. 11.