Ransu

Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
Da Wikipedia
AR
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
Ransu
cumün
Ransu – Veduta
Ransu – Veduta
Vista du sentru stòicu de Ransu
Localizaçión
StâtoItàlia Itàlia
Región Liguria
Provìnsa Imperia
Aministraçión
ScìndicoPiero Raimondi (lista sivica "X Ranzo") da-o 26-5-2014 (2º mandòu da-o 27-5-2019)
Dæta de instituçión1947
Teritöio
Coordinæ:44°03′33.91″N 8°00′52.6″E / 44.059419°N 8.014611°E44.059419; 8.014611 (Ransu)
Altitùdine124 m s.l.m.
Superfìcce10,86 km²
Abitanti545[1] (30-6-2019)
Denscitæ50,18 ab./km²
Fraçioìn21 burgàe ciü A Costa de Basé(r)ega
Comùn confinantiAquila d'Aròscia, U Burghettu d'Aròscia, Casanöva (SV), Naxin (SV), Unsu (SV)
Âtre informaçioìn
CAP18020
Prefìsso0183
Fûzo oràrioUTC+1
Còdice ISTAT008048
Cod. cadastrâH180
TargaIM
Cl. scìsmicazöna 3 (sismicitæ bàssa)[2]
Cl. climàticazöna E, 2 103 GG[3]
Sànto patrónSan Dunàu
Giórno festîvo7 aùstu
Cartògrafîa
Màppa de localizaçión: Liguria
Ransu
Ransu
Ransu – Mappa
Ransu – Mappa
Pusisiun du cumün de Ransu inta pruvinsa de Impeia
Scîto instituçionâle

«Ransu, de ün ghe n'è d'avànsu»

(dìtu pupulàre)

Ransu (Ranso in zenese, Ranzo in italiàn, Rōnzu in urmeàscu[4]) u l'è in cumün de 545 abitànti da Pruvinsa de Impeia (dàtti agiurnài au 2019).

Geugrafìa[modìfica | modìfica wikitèsto]

U s-ciümme Aròscia a Rànsu

Ransu u se tröva inte l'entrutèra de Arbenga, inta valà de l'Aroscia, inta zona da mediu-bassa valle. U paesaggiu u l'è caraterizàu da boschi de castagni in sce a rìva destra, mentre a scinistra a l'è ciü dùse e cultivà. U l'è distante 30 chilometri da Ineia, 20 da Arbenga e 110 da Zéna. U teritòiu cumünàle u cumprende 21 burgàe (Faudu, Ciassa, Favài, Uivéu, Cûgnu, A Parocchia de Basé(r)ega, Pònteruttu, Stra', Mu(r)ìn, Degolla, Canà, Martinettu, Calabria, Arma, Canéu, Frantinun, Villa, A Parocchia da Costa, A(r)aca', Bunfia(r)a e Ricci) ciü ina frasiùn: A Costa de Basé(r)ega. Cun ste chi u teritòiu cumünàle u cröve 10,58 km2.[5]

U teritòiu cumünàle de Ransu u cunfìna a nord cun Aquila d'Aròscia, U Burghettu d'Aròscia a punènte, Unsu (SV) a nord e levànte, mèntre cun Casanöva (SV) e Naxin (SV) a levànte.

Stòia[modìfica | modìfica wikitèsto]

Zà in epuca pre rumàna i teritòi da vàla Aròscia i l'éan stài ucupài dae pupulasiùi ligü(r)i antighe, ligàe ai Ingàuni, ch'i se estendévan fin ascì inte l'entrutèra de valàe vixìne. Sti chi i vegnen pe(r)ò scacciài da l'avansâ rumana avegnüa aturnu au 180 a.C.[6] Doppu l'Impeu Ruman ascì u teritoiu du Burghettu l'è stàu interessau dae invaxuì di barbari[6], cun duminasiuì Longobarde e di Franchi. Intu periudu carulingiu u l'éa pasàu assemme ai atri paixi du funduvalle sutta u Cuntadu de Arbenga e, ancùa doppu, intu periudu sucescìvu, sutta aa Marca Arduinica inse(r)ìu inta giü(r)isdisiun du cumitàu arbenganese.[6]

A primma citasiùn de l'abitàu, inta pusisiùn che cunuscemmu ancöi, a se(r)éva rizalènte au XIII seculu cun u nomme de Rantium ad Plebem,poi divegnüu Rancio. A denuminasiùn ligü(r)e pe(r)ò a pò esse fà rizalì au numme "panciu", che antigamente u vuxéva dì diféza.[7] Quande a se và a desfà a Marca Arduinica u cuntrollu in sce u feudu lucale u pàssa ai marchexi de Clavesana, cuntempuranea a sta duminasiùn chi a l'è rizalènte a custrusiùn de in castellu furtificàu, prubabilmente pé frenà e vuluntài de espansciùn du libéu cumün de Arbenga, ma ascì pé evità e incursciùn di Saracén, a partì dau X seculu.[6]

Aturnu au 1233, cun u rafursamèntu du cuntrollu zenese in scia Cêve a pupulasiùn de Ransu a partecipa a l'incrementu da demugrafìa du növu burgu cevése, cumme u l'avegnìva cun e autre pupulasiùn aruscìne de l'epuca.

I Clavesana, cuscì intu 1355 i dàn in pursiùn du teritòiu de Ransu ai Del Carretto, mentre a parte restante a vegne sedüa aa Repübbrica de Zena, che peò a và a inistrà u paìse pe vìa du marchese Emanuele de Clavesana. Doppu i suceddan növi scuntri, fra e famìe de Séva, Del Carretto e Clavesana pé i pusediménti inta bassa valà, cun l'interventu intu 1386 du dùxe de Zena Antoniotto Adorno. Che u spartisce u feudu cun i Del Carretto pé in quartu. Ransu u divegne peò zenese a tütti i efètti sulu intu 1393. Düante l'aministrasiùn diretta di zenesi Ransu u và a fa parte, cumme pé i àtri burghi da valà, du capitanàu da Cêve. A situasiùn a cangia in moddu sustansiàle quande u 'rìva l'esercitu fransése, guidàu da Napuleùn Bunaparte.

U teritòiu cumünàle u entra dunca a fa pàrte da Repübbrica Ligüe (divegne duca sede de in cantun, cun ascì i burghi da media vàlle primma, poi desfàu e sciurbìu da quellu cevése), smembrà intu 1802, quande i teritòi cunquistài i vàn a fà parte de l'Impeu Fransese, sutta u Dipartimentu Munenötte. Cun a restaurasiùn du 1815 u passa sutta i pusedimenti du Regnu de Sardegna, divegnüu poi Regnu d'Italia dau 1861, inse(r)ìu inta pruvinsa de Impeia. I ürtimi cangiamènti terituiàli subìi i sun rizalènri au 1928, difatti i teritòi de Ransu e Àuguia i vegnan piài dau cumün di Burghettu e ricustituìi sulu intu 1947, in ànnu doppu custitusiùn da növa Repübbrica Italiana.

Abitanti[modìfica | modìfica wikitèsto]

Evulusiùn demugrafica[modìfica | modìfica wikitèsto]

Abitanti censìi[8]

Minu(r)ànse furèste[modìfica | modìfica wikitèsto]

Segundu u ISTAT, au 31 dexembre 2019, a Ransu i ghe sun 73 rexidenti furèsti.

Pòsti de interesse[modìfica | modìfica wikitèsto]

Architetüe religiuse[modìfica | modìfica wikitèsto]

A livellu religiùsu u teritòiu de Rànsu u l'è divìsu in 2 parocchie, quella da Sunta e de S. Dunàu a Basé(r)ega e quella de S. Bernardu (a A Costa de Basé(r)ega).

Géxe[modìfica | modìfica wikitèsto]

• Géxa da parocchia de San Dunàu, a se tröva inta burgà de Costa Paròcchia. De ciànta baròcca a cunta séi atài tutàli, ciü in impurtante du Cristu in Crùxe. Fin au 1964 u l'éa sede de l'ufissiu lucàle da diocexi de Arbenga e Impeia a òpea de Orazio De Ferrari[6].

• Géxa de San Pantaleu a se tröva intu Burgu de Ransu. Custruìa intu XV seculu in sce ina ciànta zà existénte, de stìle rumanicu, prubabilmente du XI seculu. Chi a l'è cunservà in pàa d'atà dipinta da Zorzu Guîdu de Ransu du 1554, c'u l'ha ascì dipìntu e decuràu u portegu da géxa, assèmme aa scöa di Lapicidi Sénu(r)a.

• Uatòiu da Madonna de Vigne, intu Burgu de Ransu, u cunserva a pàa d'atà dipinta da Zorzu Guîdu, realisàu intu 1544.

• Géxa da parocchia da Sunta, se tröva inta frasiùn de Basé(r)ega, edificà intu XV seculu[6], a g'ha in purtà e di dipinti de Péu Guîdu de Rànsu, pàe de Zorzu, du XVI seculu.

• Géxa parucchiàle de San Benardu a A Costa de Base(r)ega, custruìa fra u 1618 e u 1628.

• Uatòiu da Nostra Scignua da Neve, u se teöva a Costa Base(r)ega, vixin aa paròcchia.

• Gexétta de San Péu inta burgà de Faudu.

• Capeletta de San Bertumé inta burgà de Fantinùn, restaurà intu 2007.

• Uatòiu de l'Imaculà Cuncesciùn, custruìu intu 1755, grassie aa vuluntài da pupulasiùn da burgà.

Castéllu[modìfica | modìfica wikitèsto]

Pé evità e incursiùi di Piràtti Sa(r)acéi a pupulasiùn lucàle atùrnu a l'ànnu Mìlle a l'axéva edificàu in primmu scistemma de difésa, poi incrementàu dai marchesi de Clavesana, chi i l'axevan culegàu cun quellu de Àquila, ancöi peò i se ponan vegghe sulu pochi resti de sta furtificasiùn chi.[9]

Ecunumìa[modìfica | modìfica wikitèsto]

L'ecunumia du paise a l'è bazà in sce l'agricultüa, svilupà a cultivasiun de l'u(r)ivu tagiascu e a prudusiun de ö(r)iu e u(r)ive da ménsa. Difüza ascì curtivasiun inte vigne, pregiàu infattu u pigau de prudusiùn lucàle.

Cultüa[modìfica | modìfica wikitèsto]

Dialettu de Ransu[modìfica | modìfica wikitèsto]

U mèximu argumentu in detaiu: Dialétto arbenganéize.

U dialettu parlàu a Ransu u l'è de stampu arbenganese e u fa parte du grùppu du Ligüe sentru-ucidentàle, u presenta carateristiche peò ciü particulàri, riscuntrabili inte tütta a valà de l'Aroscia, legà stuicamènte a Arbenga, ma ascì a a sitài de Impeia.

Enugastrunumìa[modìfica | modìfica wikitèsto]

E tradisiùi legàe aa cuxìna e sun diferenti, nu mancan sulitamente u cunìu aa ligüe, i raviöi, a buridda, e lümasse e ascì u pàn frìtu. De lungu sti piatti tipici i se trövan abinài cun u vin pigàu, ma ascì l'öiu e l'àggiu i sun bén cunusciüi.[10]

Persune culegàe a Ransu[modìfica | modìfica wikitèsto]

Péu e Zorzu Guîdu da Ransu, espunenti de üna de famìe ciü impurtanti du cumün, sun famùsi pé avé afrescàu a magiurànsa de géxe da valà de l'Aroscia, ma ascì a Arbenga e Impeia, tantu che a vélli u l'è dedicàu u percursu museàle du paìse, upeatìvu a Basé(r)ega e Ransu.[11][12]

Feste e fée[modìfica | modìfica wikitèsto]

• A festa di Ciappagòtti, a se tegne aa Pro loco de Ransu cun müxica dau vìvu e roba da mangià, a se tegne u fìn da setemàna primma de Natàle.

• Presepiu vivente, u se tegne intu Burgu de Ransu aa vigilia de Natàle.

• E Rüstìe, castagnà de l'autunnu, cun e castagne fàe cöxe pé e vìe du paìse.

• Féa du primmu de màzzu, cun mercatìn e bancarelle pé e vie de Ransu.

• U Rumpe pignàtta pé Carlevà, dedicàu ai matétti e urganisàu da a Pro Loco.

• Festa patrunàle, ai 7 d'aùstu, dedicà a San Dunàu.

Aministrasiùn[modìfica | modìfica wikitèsto]

Perîodo Prìmmo çitadìn Partîo Càrega Nòtte
3 utùbre 1988 27 mazzu 1990 Giovanni Allegro Demucrassìa Cristiana Scindicu
19 zügnu 1990 24 arvì 1995 Giovanni Allegro Demucrassìa Cristiana Scindicu
24 arvì 1995 14 zügnu 1999 Giovanni Allegro lista sivica Scindicu
14 zügnu 1999 14 zügnu 2004 Giovanni Allegro lista sivica Scindicu
14 zügnu 2004 8 zügnu 2009 Agnese Vinai lista sivica Scindicu
8 zügnu 2009 26 mazzu 2014 Agnese Vinai Uniti per Ranzo
(lista sivica)
Scindicu
26 mazzu 2014 26 mazzu 2019 Piero Raimondi X Ranzo
(lista sivica)
Scindicu
27 mazzu 2019 in càrega Piero Raimondi X Ranzo
(lista sivica)
Scindicu

Vie de cumünicasiùn[modìfica | modìfica wikitèsto]

U teritòiu de Ransu u l'è traversàu da a Stradda Nasiunàe 453 da valà de l'Aròscia, che permette u culegamentu cun Casanöva, Unsu e Utuvé versu levante e U Burghettu versu punénte. Impurtanti ascì e stradde pruvinsàli, cumme quella che culega Ransu cun Àquila (SP 14), cun ascì a Stradda Pruvinsàle 78, che pàssa pé Costa Base(r)ega, versu Ùnsu e Àquila.

Nòtte[modìfica | modìfica wikitèsto]

  1. Dato Istat - Pupulasiùn rexidente au 30 de zügnu du 2019.
  2. Clascificaçion sismica (XLS), in sce protezionecivile.gov.it.
  3. Lézze 26 agósto 1993, n. 412, alegòu A, Tabélla di gràddi/giórno di Comùn pe Región e Provìnsa (PDF), in sce efficienzaenergetica.acs.enea.it, 1 màrso 2011, p. 151. URL consultòu o 25 arvî 2012.
  4. Grafia du disiunàiu Italian-ulmioscu Ulmioscu-Italian
  5. (IT) Ransu, u statüu cumünàle, in sce comune.ranzo.im.it. URL consultòu o 6 lùggio 2021.
  6. 6,0 6,1 6,2 6,3 6,4 6,5 Andrea Gandolfo, La provincia di Imperia: storia, arti, tradizioni. Volume 1, Peveragno, Blu Edizioni, 2005.
  7. (IT) Cumün de Rànsu, cenni stòici, in sce comune.ranzo.im.it. URL consultòu o 3 lùggio 2021.
  8. Statistiche I.Stat - ISTAT;  URL cunsultàu u 30-12-2023.
  9. (IT) A stòia de Ransu, in sce comune.ranzo.im.it. URL consultòu o 6 lùggio 2021.
  10. (IT) Prudotti tipici du cumün, in sce comune.ranzo.im.it. URL consultòu o 6 lùggio 2021.
  11. (IT) U Museu di Guîdu da Ransu, in sce culturainliguria.it. URL consultòu o 6 lùggio 2021.
  12. (IT) Scheda du museu di Guîdu da Ransu, in sce beniculturali.it. URL consultòu o 6 lùggio 2021.

Àtri prugètti[modìfica | modìfica wikitèsto]

Contròllo de outoritæVIAF (EN239241787 · WorldCat Identities (EN239241787