Preinaudu
VE
|
Questa pagina a l'è scrita in ventemigliusu |
Pȓeiṉaudu comun | |
---|---|
Panoramma de Pȓeiṉaudu | |
Localizaçión | |
Stâto | ![]() |
Región | ![]() |
Provìnsa | ![]() |
Aministraçión | |
Scindico | Enzin di Donato (lista civica "Viviamo Perinaldo") da-o 22-9-2020 |
Dæta de instituçión | 1861 |
Teritöio | |
Coordinæ: | 43°52′00.95″N 7°40′27.66″E / 43.866931°N 7.67435°E |
Altitùdine | 572 m s.l.m. |
Superfìcce | 20,3 km² |
Abitanti | 846[1] (30-6-2019) |
Denscitæ | 41,67 ab./km² |
Fraçioìn | Negi, Suseneo |
Comûni confinanti | Vrigà, L'Isora, Dussaiga, San Giaixu ra Çima, Sanremu, Seborga, Saudan, Valebòna |
Âtre informaçioìn | |
CAP | 18032 |
Prefìsso | 0184 |
Fûzo oràrio | UTC+1 |
Còdice ISTAT | 008040 |
Cod. cadastrâ | G454 |
Targa | IM |
Cl. scìsmica | zöna 3s (sismicitæ bàssa)[2] |
Cl. climàtica | zöna E, 2 521 GG[3] |
Nomme abitanti | preiṉaudenchi |
Sànto patrón | San Nicola da Bari |
Giórno festîvo | 6 dixembre |
Cartògrafîa | |
Posizione del comune di Perinaldo nella provincia di Imperia | |
Scîto instituçionâle | |
Pȓeiṉaudu (in italian Perinaldo, de cheli i dixe "Preinoudo" o ascì "Preinóud", ch'u pâ ascaixi pruvenzâ, peȓo i pȓeiṉaudenchi i dixe tütti "Pȓeiṉaudu"[4]) u l'è in paìse de 870 abitanti ch'u fa comüṉ int'a provinsa de Impeȓia in Ligüȓia.
Dialettu[modìfica | modìfica wikitèsto]
Lì se paȓla iṉ dialettu ciamau preinaudencu, ch'u l'è vixin a chelu de Ventemiglia, i son tütti düi ru Ponente, cuscì i l'han cose in comüṉa, cume a "ȓ" ch'a se ciama in IPA "Approssimante alveolare". Però u l'ha ascì e stranesse. U l'ha iṉa "n", ch'a se ciama "Nasale retroflessa", che scrivemu "ṉ". Da l'estàe 2020 gh'è in diçionaȓiu de paȓole ru paise fàu da düi zuvini ru paise.
Geògrafia[modìfica | modìfica wikitèsto]
U l'è scituàu iṉt'a Provinsa de Impeȓia, iṉt'u inseme de culiṉe ch'u parte dai monti Caggiu e Bignòn, iṉt'u megiu ri toȓenti Verbùn sutte e Meȓdansu suvre.
Stoȓia[modìfica | modìfica wikitèsto]
I stóȓici i dixe ch'i l'han costruìu veȓsu l'annu 1000 peȓché cuscì u vuría u conte Rinaldo de Ventemiglia. U puȓia essê peȓ lo ch'u nume u ven da "Podium Rainaldi", u püggiu de Rinaldo. De chéli i dixe ascì ch'i abitanti ra Villa ru Giüncu (ch'a l'eia vixìn a Santa Giüsta, peȓo adessu nu gh'è ciù, peȓchè a l'è stâ brüxiàa) i se sun arecampái a Pȓeiṉaudu candu ri saracin i l'han attaccáa.
Iṉt'u 1164 u conte de Ventemiglia Guidone Guerra u l'ha dau in garançia ri pȓeiṉaudenchi, dixendo ch'u l'avria difesu u vescovô de Nizza. U vû dî che Pȓeiṉaudu gh'eia già inte si anni. E ru 1220 Pȓeiṉaudu u l'eia già iṉ comün cun ri consoli, int'e gherre che Ventemiglia avia cuntre Zena e u Sacro Impêo Roman.[5]
Poi i conti de Ventemiglia i se son in pôcu indebolìi, lascendu a costa a a Repùbrica de Zena, cuscì Pȓeiṉaudu da u conte Oberto u l'è andàu a finì sutte u zeneize Fulcone da Castello (1228) che poi u l'ha dau a Zaccaria de Castro (1251). Poi ru 1288 Oberto Doȓia u l'ha catàu Dussaiga cun i paesi vixìn, Vrigà, L'Isora e Pȓeiṉaudu furmendo u Marchesau de Dussaiga. Lo u l'ha causau re rugne cun i Grimaldi de Mùnegu, perché eli, chi l'eia gheȓfi, i se son rüsài cun i Doȓia de Dussaiga chi l'eia ghibellini. Peȓ lo a Pȓeiṉaudu i cübi i l'eia ciamài "Ciapagheȓfi", peȓ bloccâ e fâ peȓdê i nemighi inte u paìse. I se son rüsai fin ru 1491, candu in ri Doȓia, Luca, u s'è marriàu cun ina ri Grimaldi, Francesca.
I se son tornai a rüsâsse int'u 1523, candu Bærtomê Doȓia u l'ha amasàu u baȓba ra màe, Lucian I de Muṉegu. Però Pȓeiṉaudu u l'ha çercàu pruteçiún da u duca Carlu III de Savoia e cun i casteli vixìn u l'è fenìu int'e e maṉe ra Savoia int'u 1524.
Giüliu Doȓia ru 1580 inseme a i Pȓeiṉaudenchi u l'ha scrítu ri statüti comüṉitárî inte 169 artícoli, tütti canti in vülgâ (dialettu). I soṉ de cheli ciü antighi e importanti de tütta a zóṉa.
Int'u 1625 i castelli ri Doȓia sun andài cuntra a Repubrica de Zena inseme a u duca de Savoia, peȓò a a fin i l'han aîàu a Repubrica andendu cuntra i amighi. Cuscì u duca u s'è pigliàu i castelli fin a u 1652, candu u segnú de Dussaiga u s'è consegnàu a u duca, ch'u l'ha fàu Marchese. A Pȓeiṉaudu tütte e famiglie han firmàu u 10 otùbre a consegna ru paise.
Int'u 1640 i frài francescài i son venüi e i l'han costruìu in conventu vixìn a a geixia de San Sebastian: eli i son stài impoȓtanti peȓch'i l'han scangiàu i ulivi olivastri cun cheli de Taggia.
Int'u 1672 Zena e Savoia i se son tuȓna rüsàe, e Pȓeiṉaudu, ch'u l'eia in castellu ru duca, u l'è stau attaccàu u 28 de avùstu da i soldati ra Corsega. Veniendu da a veglia geixia de San Sebastian i se sun messi cuvrèndu u castellu, e dopo ina lunga rexistença da paȓte ri pȓeiṉaudenchi, i han fàu carâ e muȓe e i sun intrài. Drente i han ammassàu paȓte ru paise e i han brüxiàu tanti documenti, ch'aù i nu se pössciun ciü ripigliâ. Si documenti i l'eia e fonti ra paȓte megliö ra stoȓia pȓeiṉaudenca.[6] Sutte a Savoia Pȓeiṉaudu u l'eia int'a provinça de Nissa int'u 1723 e sutte Sespêllu int'u 1729.
I son venüi i françesi con Napolion Bonaparte e u so generale Andrea Massena int'u 1793, ch'i sun stài int'u Castellu Maraldi e int'u palassu Allavena. E Pȓeiṉaudu u s'è pigliàu u postu de Dussaiga de capoluogo ru cantùn, peȓò u l'eia sutte Mentun int'u distrettu de Arpi Marittime. Ma int'u 1805, sutte l'impeȓu de Napolion u l'è passàu sutte Sanremu, e cun u Congresso de Vienna u l'è toȓnàu int'a contea de Nissa
U restu ra stoȓia de Pȓeiṉaudu u l'è ciù feȓma e va derè a chela de Dussaiga e ri comüni vixìn. U l'è int'a provinsa de Impeȓia e u l'ha fàu paȓte ra Comünità montana Intemelia.
Pòsti de interesse[modìfica | modìfica wikitèsto]
U çentro ru paise u l'è tüttu in grandu çentru stoȓicu, se pö vê a geixia de San Nicolau cun e veglie càe ru paise ch'i l'eia ina vôta müȓi peȓ difèndêse dai saracìn e cübi peȓ ciapâ i gheȓfi ch'i andava cuntra u paise ch'u l'eia ghibellìn. Vixin a Pȓeiṉaudu gh'è a veglia geixa de Santa Giüsta unde gh'han trovàu sôdi romani. Ghe sun tante geixe vixìn a u paise, cume a Madonna ra Visitasiùn, San Baȓtomei e a rutta geixa de San Bȓancaȓdu. Int'a comüṉa, ch'ina vôta l'eia in convèntu de frài francescani, gh'è in osseȓvatoȓiu peȓ vê e stelle.
Economia[modìfica | modìfica wikitèsto]
Cume ri paesi ru Mediterraneo a Pȓeiṉaudu se fan öȓiu e vin, u l'è ciamàu u "Paise ru öȓiu". Ghe piglia ascì e sciùȓe, ina vôta intu XX secolo a l'è stàa diveȓta ina cooperativa peȓ e sciùȓe. Au peȓò a ciü granda risoȓsa peȓ u paise u l'è u tuȓismu.
Cultùȓa[modìfica | modìfica wikitèsto]
Pȓeiṉaudu u l'è famusu peȓché ghe sun nài aicüi ommi impoȓtanti, cume Giuàn Dumeṉegu Cassini e Giacô Pìppu Maraldi.
Manifestaçioñi[modìfica | modìfica wikitèsto]
- Fin de lügliu-iniççiu de Avùstu: Perinaldo Festival
- Avùstu: Rassegne musicali "Agati in concerto" e "Al lume delle stelle"
Feste e fëe[modìfica | modìfica wikitèsto]
- Maggiu: Sagra ri articiocchi
- 13 Giüniu: Sant'Antoṉiu
- 11 Lügliu: Madonna ru Pöggiu ru re
- Avùstu: Festa cubana
- 24 Setenbȓe: Santa Giüsta
- Otubȓe: A festa re Castegne
- 6 Deixembre: San Nicolau patron
Ina vôta, se paȓla de prima ru Conçiliu Ecumenicu II, gh'eia ina festa au mese: u nu l'è ciü cuscì.
- Zennâ: San Silvestru
- 11 Frevâ: Madónna ra Visitasiún [7]
- 21 Marçu: Madónna re fije, San Beṉeéṉtu [8]
- 12 Maggiu: San Bȓancaȓdu[9] Madónna ra Visitasiún
- 13 Giüniu: Sànt'Antoṉiu [10]
- Lügliu: San Luïgi
- 26 Avùstu: San Bærtomêi [11]
- 24 Setenbȓe: Santa Giüsta [12] e 29 Setenbȓe: San Michele [13]
- Otubȓe: Sacro cö
- 6 Deixembȓe: San Nicolau e Dënâ [14]
Comunicaçioñi[modìfica | modìfica wikitèsto]
Scendeghi[modìfica | modìfica wikitèsto]
Perîodo | Prìmmo çitadìn | Partîo | Càrega | Nòtte | |
---|---|---|---|---|---|
27 otubre 1986 | 25 maggiu 1990 | Francesco Guglielmi | Partio Comunista Italian | Scendegu | |
25 maggio 1990 | 24 novenbre 1993 | Francesco Guglielmi | Partìu Comunista Italiano-Partìu Democratico ra Siniscia | Scendegu | [15] |
29 dicenbre 1993 | 24 avrì 1995 | Renato Cane | Partìu Democratico ra Sinistra | Scendegu | |
24 avrì 1995 | 14 giügnu 1999 | Renato Cane | Lista civica | Scendegu | |
14 giügnu 1999 | 14 giügnu 2004 | Francesco Guglielmi | Lista civica | Scendegu | |
14 giügnu 2004 | 3 frevâ 2005 | Francesco Guglielmi | Lista civica | Scendegu | [15] |
9 frevâ 2005 | 5 avrì 2005 | Rosa Abussi | Comm. ecceç. | [16] | |
5 avrì 2005 | 30 marçu 2010 | Patrizia Guglielmi | Lista civica | Scendegu | |
1 avrì 2010 | 1º giügnu 2015 | Francesco Guglielmi | Lista civica "Viviamo Perinaldo" | Scendegu | |
1º giügnu 2015 | 22 setenbre 2020 | Francesco Guglielmi | Lista civica "Viviamo Perinaldo" | Scendegu | |
22 setenbre2020 | aù | Vincenzo Di Donato | Lista civica "Viviamo Perinaldo" | Scendegu |
Nòtte[modìfica | modìfica wikitèsto]
- ↑ Dato Istat - Popolazione residente al 30 giugno 2019.
- ↑ Clascificaçion sismica (XLS), in sce protezionecivile.gov.it.
- ↑ Legge 26 agosto 1993, n. 412, alegòu A, Tabélla di gràddi/giórno di Comùn pe Región e Provìnsa (PDF), in sce efficienzaenergetica.acs.enea.it, 1 màrso 2011, p. 151. URL consultòu o 25 arvî 2012.
- ↑ U nu l'è scritu da nisciùa paȓte, ma se se va iṉte su paise i dixe davveȓu tütti cuscì.
- ↑ U l'è scritu inte ina lettera da u imperatô Federigu II ch'u cumanda a i consoli de paisi cume Preinaudu de nu aîâ i ventemigliusi, ch'i s'eia ribellài.
- ↑ Tütta a stoȓia de pȓeiṉaudu fin lì, cun sa battaglia e sun cuntàe in tu libru de Francesco Corvesi "Magnifica Communitas Podii Rainaldi". U l'è in bon libru ch'u paȓla ben ra stoȓia ru paise e e un conteṉe e poche fonti ch'avemmu ancù.
- ↑ Santuario ra Visitasiún, 1602-1612.
- ↑ Oratorio San Beṉeéṉtu, 1580.
- ↑ Gh'eia ina geixa ch'i gh'han dáu fögu e truppe tedesche in t'a ghera ru '45.
- ↑ Gh'è a geixa, 1641.
- ↑ Gh'è ascì a geixa.
- ↑ Gh'è a geixa.
- ↑ Gh'è a geixa.
- ↑ Gh'è ascì a geixa do San Nicola da Bari, XI sec. e 1465-1480.
- ↑ 15,0 15,1 Si dimette dalla carica amministrativa
- ↑ Nominato con Decreto del Presidente ra Repubblica del 9 frevâ 2005 e pubblicato sulla Gazzetta Ufficiale n. 42 del 21 frevâ 2005
Âtri progètti[modìfica | modìfica wikitèsto]
Wikimedia Commons a contêgne di inmàgine ò di âtri files in sce Preinaudu