Sâta a-o contegnûo

A Seborca

43°49′33.76″N 7°41′37.82″E
'Sta pagina a l'è scrita in ventemigliusu
Da Wikipedia
VE
'Sta pagina a l'è scrita in ventemigliusu
A Seburca
comùn
A Seburca – Stemma A Seburca – Bandiera
A Seburca – Veduta
A Seburca – Veduta
Vista da Seburca
Localizaçión
StâtoItàlia Itàlia
Región Liguria
Provìnsa Imperia
Aministraçión
ScìndicoPasquale Ragni (lista civica Progetto Seborga) da-o 4-10-2021
Dæta de instituçión1861
Teritöio
Coordinæ:43°49′33.76″N 7°41′37.82″E
Altitùdine500 m s.l.m.
Superfìcce4,87 km²
Abitanti281[1]
Denscitæ57,7 ab./km²
FraçioìnFascia Piana
Comùn confinantiSpiareti, Preinaudu, Sanremu, Valebòna
Âtre informaçioìn
CAP18012
Prefìsso0184
Fûzo oràrioUTC+1
Còdice ISTAT008057
Cod. cadastrâI556
TargaIM
Cl. scìsmicazöna 3 (sismicitæ bàssa)[2]
Cl. climàticazöna E, 2 342 GG[3]
Nomme abitantiseburghìn
Sànto patrónsan Martin di Tours
Giórno festîvo11 nuvembre
Cartògrafîa
Màppa de localizaçión: Liguria
A Seburca
A Seburca
A Seburca – Mappa
A Seburca – Mappa
Pusisiùn du cumün da Seburga int'a pruvincia d'Imperia
Scîto instituçionâle

A Seburca (Seborga in italian) u l'è in cumün ligüre de 281 abitanti[1] ch'u se tröva int'a pruvinsa de Imperia.

A se tröva in te l'entrutèra fra Spiareti e Burdighea, cunfina ascì con Preinaudu, Valebòna e Sanremu. U territoriu l'è scituau in ta cima du Munte Bignun.

A bandea du prinsipau

Za indipendènte cumme prinçipatu abbaziale a partì da u 954, poi vendûa a-i Savoia in tu 1815 assemme a-u restu da zona. A l'é famôza perchè a vö diventâ indipendénte cumme prinçipâtu, da-u 1950 grassie a-e idee de Giorgio Carbone (1936-2009), ch'u l'avieva scuvertu in irregularità in ti atti de cessiun de l'epuca. Ancöi questu statu nu u l'è ricunusciüu, ma u l'à ina valensa simbolica, se conian infatti i Luigin (munete valide in te buteghe du burgu), gh'è l'elesiun du prinsipe e ascì de targhe pe e macchine persunalisàe.

U primmu prinsipe l'è staitu Giorgio Carbone sutta a u numme de Giorgio I, in carica pe 46 anni , scin a a morte in tu 2009. Da chlu mumentu s'è decisu de fa diventâ a càrega elettiva, pe in periudu de 7 anni: tra u 2010 e u 2017 l'è staitu regnante Marcello I (Marcello Menegatto), ch'u l'è staitu ricunfermau pe u segundu mandau. In tu 2019 l'a abdicau versu a muiê Nina, primma donna guvernante du paise.

Posti de interesse

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Architetüre religiuse

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Architetüre civili

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Architetüre militari

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Amministrasiùn

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Vie de cumünicasiùn

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Note au testu


Note bibliugrafiche
  1. 1,0 1,1 Daitu Istat - Pupulasiùn residente a-u 31 d'utùbre du 2023.
  2. Clascificaçion sismica (XLS), in sce protezionecivile.gov.it.
  3. Lézze 26 agósto 1993, n. 412, alegòu A, Tabélla di gràddi/giórno di Comùn pe Región e Provìnsa (PDF), in sce efficienzaenergetica.acs.enea.it, 1 màrso 2011, p. 151. URL consultòu o 25 arvî 2012.

Ligami de föra

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Contròllo de outoritæVIAF (EN130339384 · LCCN (ENn94043106 · GND (DE4365698-5 · BNF (FRcb17008488d (data) · WorldCat Identities (ENn94-043106