Lengua brigašca

'Šta pagina l'é scrita ën intemeliu brigašc
Da Wikipedia
BR
'Šta pagina la é scrita ën brigasch


Brigàsco
Brigašc
Parlòu inItàlia Itàlia
Frànsa Frànsa
RegioînFlag of Liguria.svg Liguria
Triuera (Rêaud, Vërdeggia)
Flag of Piedmont.svg Piemonte
Ra Briga Àuta, Ormea (Viuzena)
Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra
Ra Briga, Murignòo
Parlànti
Totâle~500
Clasificaçión
FilogéneziLengoe indoeoropêe
 Itàliche
  Romànze
   Romànze òcidentâli
    Gallo-Itàliche
     Lìgure
      Lìgure alpìn
       Brigàsco
Còdici de clasificaçión
Linguasphere51-AAA-og
Map of Brigasc.svg
Màppa da Tæra brigàsca.

A lengua brigasca la é 'na variante da lengua lìgüre parlàa 'n Terra Brigasca.

Descrisiun e štoia[modìfica | modìfica wikitèsto]

La é cunsidëràa (da ri ussitani) 'n parlàa dë transissiun tra 'r lìgüre e a lengua ussitana.

Flag of Tera Brigasca.svg
Brigašc
Coat of arms of Liguria.svg
Ligüre
Flag of Occitania (with star).svg
Ussitan [1][2]
Flag of Italy.svg
Italiàn
labrena / cansëneštr labrena labrena salamandra
jlaus o žlaus lampu lhauç lampo
binèe binélu besson, gemel gemello
causée/cuusée scarpa grolla scarpa
fudìi scussà/fudà/faudà faudilh, faudal grembiule
ren ninte-nièn-rèn ren niente
cücren carcosa/caicherèn quauquarren qualcosa
lögn luntàn/lògni luenh lontano
arè de tüttu/ aréu a raitz completamente
Dëneàa Denâ, deinà Deineal, Chalendas Natale
beàa/bearera béu / beà bealera canaletto
agüglia/agüya aguggia/aguglia agulha ago
ciü - mai ciü mai più
cian cian c(l)han, pl(h)an piano
sciu(u) sciùa/sciura fl(h)or fiore
ciau ciave cl(h)au chiave
ögl/öy öggiu/öju/ögliu uelh occhio
pont punte/ponte pont ponte
porc porcu pòrc maiale
muragn meaia/müàglia/müragni muralha, mur muro
dëvìa spasuia/ràma escoba scopa
dëraira senté/camin sentièr sentiero
fea pégua/ féa fea, feia pecora
abeglia/abeya ava/ àve abelha ape
aré mutòn/mautùn aret montone
vurp / rinard gurpe, vurpe volp, rainard volpe
sëngriée cinghiale singlar cinghiale
ruà burgà ruaa borgata
femna muié/dona femna, molher moglie
om maìu òme marito
marì gramu marrit, chaitiu cattivo

Prëverbi[modìfica | modìfica wikitèsto]

Tra i mödi d'dii che i sun arcögl'ti 'nt'u librë Il sapere degli upeghesi i s'truvo[3]:

Ën Carnin ëndairi për fémëne ma nun per vache

Èssu cum'quili d'Viura, vhi li diižu ch'li van e li i štan ëncoo in'ura

Cum ër Santa Bibiana l'ën fa quaranta dì e na sëtemana

Nòtte[modìfica | modìfica wikitèsto]

  1. (varietàa d'Rucaviùn e d'Rubilànt)
  2. Lorenzo Artusio, Piermarco Audisio, Gianni Giraudo, Eliano Macario, Disiounari Ousitan Roubilant - Roucavioun
  3. (LIJIT) Luisa Lanteri e Carlo Lanteri, Il sapere degli Upeghesi, Arbenga, Associazione Fondiaria Upega, 2015.

Bibliografîa[modìfica | modìfica wikitèsto]

Vôxe corelæ[modìfica | modìfica wikitèsto]

Colegamenti esterni[modìfica | modìfica wikitèsto]

Contròllo de outoritæBNF (FRcb155153975 (data)