Dialetu mentunascu
MC
|
Achësta pa̍gina e̍ scrita ün lenga munegasca |
Mentunascu Mentounasc / Mentunascu | |
---|---|
Pronónçia | /mentunašk/ |
Parlòu in | ![]()
|
Parlànti | |
Totâle | 4.185 (2007) |
Clasificaçión | |
Filogénezi | Lengoe indoeuropee Grùppo Italico Romànse Òcidentâli Galloitaliche Lìgure Lìgure alpìn Mentónasco |
Difuxón de parlæ into dipartiménto de Àrpi marìtime, in rósso scûo o mentonàsco. | |
U mentounasque, o mentunascu cuma scrivu u ciü suven, è revendicau cuma "occitan" da i separatisti, ma a basa ligura resta ben ciaira ent' a murfulugìa. Segundu Werner Forner u mentunascu è üna furma du liguru ruiascu.
E reviste pruvensali sun üverte a u parlà de Mentun (Mentan en mentunascu). R'identità pruvençale è revendicà da i Mentunaschi che se sentu tamben Françesi. U pruvençau literari è ra so' lenga literaria. Ma se r'inflüença pruvençale è ciaira, a basa ligura resta ben ent' a murfulugìa e tamben qarchi parole, qandu autre vegnu forsci da r'italian.
U mentunascu à ün preteritu / passau remotu inspirau da e forme pruvençali ma è manesà menu ch'en pruvençau. E forme ciü curenti sun achele d'a terça persuna d'u singülari e d'u plürale. Esempi: caminè, caminèran, faguè, faguèran (pruvençau: caminèron, faguèron).
Ghe sun tamben speçifiçità lucali cuma achesta maniera de dì "Mentan, a revulüçian... e tamben "parlan, lesan" loeghe de "parlu, lesu" a ra terça persuna d'u plürale d'i verbi.
Esempi[modìfica | modìfica wikitèsto]
Ecu qarchi frase cuma sun stae scrite e püblicae, poei dopu en urtugrafia munegasca:
U Mentounasque se rendèran en proucessian ent-ou ver de Mentan, paraïs misterious de source. Prìou en testa, caminèran difichilamen fint' e limite d'a coumuna.
Aqui, ou prèire s'engenouia e levant vers ou chelou a soua vilha testa bianca, prega Maria-Vergine. Puhi, dame soua man tremourenta, fa sus ou solou ou signou d'ou Redentou....
Una aiga fresca e pura sguita ent ou liech d'ou valan...
Aichi, tout' u seze de loulh, festa d'a Madona d'ou Carmel, anavan en proufessian senti a messa ent' a pichouna capela rurale d'ou Sourge, cougounaia sout' u amourie.
E souta r'oumbra benefichente dou vielh erbou pianta d'ou princhipe Antoni Primou, Barba Antoni, pensavan ent' u noaiche couragious antenati u Barbeti, que, retirà ent' aquela capeleta, lutavan ja contr' u satelite d'a Revoulucian e d'ou centralismou jacoubin.
E dague una devoucian per aquelu vielhe que nou bevian mai d'aiga.
Ü Mentunasche se rendèran en pruçessian ent-u ver de Mentan, paraïs misterius de surçe. Priù en testa, caminèran dificilamen fint' e limite d'a cumüna.
Achì u prèire s'engenuia e levant vers u celu a sua veglia testa bianca, prega Maria-Vergine. Puyi, dame sua man tremurenta, fa süs u solu u signu d'u Redentù...
.
Una aiga fresca e püra sghita ent u liech d'u valan...
Aiçi, tut' ü sese de lugl, festa d'a Madona d'u Carmel, anavan en pruçssian sentì a messa ent' a piciuna capela rürale d'u Surge, cugunaia sut' ü amouriè.
E suta r'umbra beneficente du vielh erbu piantà d'u principe Antoni Primu, Barba Antoni, pensavan ent' ü noaisce curagius antenati ü Barbeti, che, retirà ent' achela capeleta, lütavan gia contr' ü satelite d'a Revulüçian e d'u çentralismu giacubin.
E daghe üna devussian per achelü vieigle que nou bevian mai d'aiga.
Opere[modìfica | modìfica wikitèsto]
- Jean-Louis Caserio, A Lambrusca de Paigran: fàure e cuenti en lenga dou pais, Société d'art et d'histoire du Mentonnais, Scora felibranca mentounasca, 1987.
- Jean-Louis Caserio, Ou Mentounasc per ou Bachelerà, 3ª ed., Société d'art et d'histoire du Mentonnais, Scora felibranca mentounasca, 2000.
- Jean Ansaldi, Brandi mentounasc, Société d'art et d'histoire du Mentonnais, 2010. (a puesia Ou Bouasc-Fouran è visibile aiçì)
Bibliugrafia[modìfica | modìfica wikitèsto]
- (LIJ, FR) Josiane Tricotti, Jean-Louis Caserio e Louis Caperan, Ou mentounasc a ra scora, 1ª ed., Société d'art et d'histoire du Mentonnais, 1984.
- (FR) Werner Forner, La composante 'alpine' du mentonnais, in Giuliano Gasca-Queirazza, Atti 2° Congresso Internazionale AIEO, vol. 2, Turin, Universcitæ, 1993, pp. 653-678.
- (FR) Werner Forner, Le mentonnais entre toutes les chaises? Regards comparatifs sur quelques mécanismes morphologiques, in Jean-Louis Caserio, Lexique Français-Mentonnais, Mentun, Société d'art et d'histoire du Mentonnais, 2001, pp. 11-23.
- (FR) Jean-Louis Caserio, Entre provençal (nissart) et ligurien: le parler mentounasc (PDF), in Luenga & fablas, vol. 19, 2015, pp. 61-65.
- (FR) Werner Forner, ”Ou loub e r’agnè” – Du mentonnais d’aujourdhui au mentonnais d’hier, in ALD (éd.), Actes du 15e Colloque des Langues Dialectales, Munegu, EGC, 2018, pp. 15-33.
- (FR) Werner Forner, Morphologie comparée du mentonnais et du ligurien alpin. Analyse synchronique et essai de reconstruction, Beihefte ZrP, Berlin, De Gruyter, nov. 2021, ca. 450 pp.
Contròllo de outoritæ | BNF (FR) cb12650754c (data) |
---|