Dialéttu priéze

Sta pagina chi a l'è scrita in priéze
Da Wikipedia
PR
Sta pagina chi a l'è scrita in priéze


Dialéttu priéze
Âtri nómmiDialéttu priese
Dialetto prïéize
Parlòu inItàlia Itàlia
Parlòu in Liguria
( Sann-a)
Clasificaçión
FilogéneziLéngue indoeurupêe
 Itàliche
  Rumànze
   Romànze òcidentâli
    Gallu-Itàliche
     Lìgüre
      Lìgure céntro-òcidentâle
       Priéze
Estræto in léngoa
Tütti i òmmi nàscian in libertê e i sun paéggi in dignitê e dirîti. Sun dutê de raxún e de cusciensa e l'han da fâ l'ün cun l'àtru in pîna fraternitê.
A màppa du dialéttu priéze, cun in blö u priéze da Prìa, in selestìn e zone de influensa

U Dialéttu priéze (scrîtu segundu a grafîa Accame dialéttu priéṡe, in zenéze Dialétto prïeize, in italian Dialetto pietrese) u l'è ün dialettu de genere ligüre du séntru-punènte (stessa famìggia du dialettu arbenganeze e du finaléze) parlòn intu cumün da Prìa.

U g'ha de inflesciùi derivê da u dialéttu de Zena (grùppu sentrâle), e u se semeggia a quéllu de Löa.

Descrisiún e stoja[modìfica | modìfica wikitèsto]

U dialéttu priéze a l'è üna de varietè da léngua ligure parlê inta Rivêa de Punènte.

Ultre che intu cumüne da Prîa u l'è parlòn asci inte tütta a vaâ du Maémua, dunde se trövan i cumüni de Giüsténixe, du e de Magiö. E caraterìstiche de stu dialettu chì sun particulâi, perché de transisiún cun quellu zeneze e savuneze, perché a zòna a l'ha vistu in inpurtànte influensa da parte da Repübbrica de Zena, survatüttu fra u 1325 au 1797, quande a sitê a l'éa sede du capitanòn lucâle, che u cunprendêva ascì Tuiàn, Buisàn e Borzi Veéssi, ciü e frasiùi de Ransi (Ransci inta parlà du Sucûrsu) da Prîa e de Verzi (ascì Versci) de Löa.

Suttadivixûi[modìfica | modìfica wikitèsto]

• Dialéttu du séntru da Prîa: a l'è a parlà prinsipâ du priéze, parlâ intu bùrgu da Prîa.

• Dialéttu du Sucûrsu: u l'è u mòddu de parlâ tipicu du tòccu da sitê au de là du Maémua, c'u influènsa ascì i dialétti de Borzi e de Veéssi.

• Dialéttu de Giüstenixe: caraterizòn da 'n lescicu derivòn da quellu de Tuiàn (scimile a l'arbenganéze) e de Bardenèi (èrtu valburbidéze).

• Dialéttu du Tù e de Magiö: influensón da quellu du sentru da Prîa.

Grafîa[modìfica | modìfica wikitèsto]

Cumme pé âtre varietê de Léngua Ligüre a nu a l'exìste üna grafîa ufisiâle, ghe sun stête diferénti moddi de scrîve u dialettu lucâle, a ciü inpurtante a l'è chella prupòsta dau cumüne da Prîa pé u disiunâiu italiàn-priéze du cumüne da Prîa cürón da Giacomo Accame intu 1999 o quélla du disiunâiu du 1981 cumunque nu ricunusciüa a livellu universâle.

Grafîa du disiunâiu cumünàle[modìfica | modìfica wikitèsto]

Léttie Sönnu

IPA/AFI

Nòtte
A a
B b
C k/ʧ
D d
E e/ɛ e serà/ e avèrta
F f
G g/dʒ
H mütta, cumme in italiàn
I i
J i: sönnu da i ciü lungu, fra dùi vucàli
L l
M m
N ɱ/n/ŋ
O o/ɔ o serà/o avèrta
Ö ø són de eu fransese
P p
Q k
R r/ɹ
S s
SCC ʃ+ʧ sönnu da paròlla "scciaî"
T t
U u
Ü y sönnu da "u" fransése
V v
X ʒ sönnu du fransése "jardin"
Z z sönnu de l'italiàn "rosa"

Cocìne e asènti[modìfica | modìfica wikitèsto]

E régule che e sùn legàe ai asènti inta grafîa de questu dialettu e sun prinsipalmènte quattru, elenchê chi sùtta:[1]

• I sönni vucàlici de létie a, i, u e ü i vönan de suvénte a cocìna grâve (à, ì, ù, ǜ), nu u l'è puscìbile inseî a cocìna grâve inte àtre vucàli.

• A cocìna sircunflessa se devöa pé i sönni vucalici lunghi, quande a gh'è a "o" a pö ésse de sönnu avèrtu o seròn.

• E a l'è senpre avèrta primma da létia r.

• E vucàli lunghê, sensa a cocìna (atone) e prezèntan 'na linea surva. (ā,ē,ī,ō,ū).

Grafîa senplificâ[modìfica | modìfica wikitèsto]

A l'è a senplificasiún da grafîa du disiunâiu, devöâ dau cumüne pé a cartelunìstica lucâle, ma cun de carateristiche diferénti, survatüttu a nu a vegghe i asènti in sce e vucâli lunghê atone.

Grafîa Accame[modìfica | modìfica wikitèsto]

A grafîa devöâ da Giacomo Accame intu disiunâiu priéze du 1981, scrìtu in culaburasiùn cun Giulia Petracco Sicardi, c'a cunscîdera, in azùnta a a grafîa italiàna, e léttie j, ö, ṡ, ü, x. U mòddu de devöâle u l'è paéggiu a quellu da grafîa du cumüne. Se zunze peò a , c'a funsiûna cumme distinsiùn fra a "s" "cun u sönnu" e quella surda (paéggia a rosa italiàna a primma, scimile a pasto a segunda), da végghe dunca che a "z", a diferensa de l'àtra grafîa a indica sulu u sönnu /ts/. A léttia q a se cunscìdera sùlu in càxi particulâri, de lungu a végne sustituìa cun a c (pé ezémpiu "cuelli" au pòstu de "quelli"). Diferentemènte da âtre varietê in questu càzu i dùi balìn sùrva (diérezi) a "e" e a "i" (e dunca scrîte ë, ï) i generàn in iàto, cun a separasiùn da prununsia de vucâli.[2]

Paragûi e âtre carateristiche[modìfica | modìfica wikitèsto]

Sta-chi a l'é üna tabella cun di cunfrúnti fra u priéze e e âtre varietê du Ligüre du séntru punénte (arbenganéze e finaléze), ciü u zenéze, du grùppu sentrâle.


Priéze

Arbenganéze

Finaléze

Zenéze

(grafîa ufisiâle)

Bricòcculu Ba(r)icòccu Bricoculu

Armugnìn

Bricòcalo

Armognìn

Cuxîna Cuxìna Cuxìna Cuxìnn-a
Mercòn Mercàu Mercô Mercòu
Mezǜa Mezüa Mesura[3] Mezûa
Pâlu Pà(r)u Pôlu Pâlo
Picagétta

Sciügamàn
Pücagétta[4]

Sciügamàn Sciügaman Sciugamàn

Picagétta

Pûxu Pòxu Arböia[5] Poîscio
Scciümmêa S-ciümme Sciümme Sciùmme
Sèrne Sèrne - Çèrne Scélie
Strosciòn Strusciàu Derenùn[6] Strosciòu

Sufissi[modìfica | modìfica wikitèsto]

Sta tabèlla chi a mustra a variasiùn di sufissi inte varietê pigiê in cunsciderasiún.


Priéze

Arbenganéze

Finaléze

Zenéze
Sufissu Italiàn
Prîa (sentru) Giüstexine U Tû
e Magiö
-siún -siún -siún -siùn -siùn -çión -zione
Stasiún, asiún, dunasiún Stasiùn, asiùn, dunasiùn Staçión, açión, donaçión Stazione, azione, donazione
-ài
Varietê, felixitê, sitê Varietài, felixitài, sitài Varieté, felisité, Sité Varietæ, felixitæ, sitæ Varietà, felicità, città
-îna -îna -îna -ina -ina -inn-a -ina
Cuxîna, fursîna, pîna Cuxìna, fursìna, pìna Coxìnn-a, forçinn-a, pìnn-a
-òn -âu (Santa Libéra, funduvalle) -ôu -àu -ùn[7]

[8]

-ou[9]

-ou -ato[10]
-ôu (San Michê)
Mercòn, rigòn, bagnòn Mercâu/mercôu, rigâu/rigôu, bagnâu/bagnôu Mercôu, rigôu, bagnôu Mercàu, rigàu, bagnàu Mercùn/mercó/mercou

rigùn/rigó/rigou
bagnùn/bagnó/bagnou

Mercou, rigou, bagnou Mercato, rigato, bagnato

Vèrbi[modìfica | modìfica wikitèsto]

Cumme in âtre varietê ligüri ghe sun quattru cuniugasiùi, che e sùn -â (andâ)[11], -ê (savê), -e (crêsce), -î (finî). A fùrma riflescîva a se furma cun a zunta de -âse a a furma de l'infinîu (retiâse, inpegnâse) pé a primma cuniugasiún, pe a segunda, a tersa e a quarta u ghe vö u -ise (piaxêise, scrìvise, cunvertîse), u mòddu a l'indicatîvu u prezènta sulu i tenpi prezénte e passòn pròscimu (inbastîu cun u particippiu), mèntre âtre furme passê e nu sun mài existîe o e sun chéite in dizüzu.[2]

I particippi ciü cumǜi i sun uriginê cun a fùrma -òn, ma ghe sun de diferenti ecesiùi, difatti quarche vèrbu da I cuniugasiùn u fùrma u particippiu passòn cumme -êtu (andêtu, fêtu), mentre pé a segunda e se incuntra de lungu a fùrma -üu, mèntre tèrsa e quàrta persûna e sun irregulâri.

Agetîvi[modìfica | modìfica wikitèsto]

I agetîvi i se furman cun quattru diferenti terminasiùi puscibili, a primma cun -a (au feminîle) e -u (maschîle), chi i diventan -i e -e au plürâle. A segunda a resta invariâ, cun a sula furma in -e pé tütte e varietê. E âtre dùi e sun mênu frequenti, cumme -un/-una (de suvénte intu sènsu acrescitîvu) e a fùrma -ê au maschîle, invariâ au plürâle, c'a divegne au feminîle -a, ciü -e (plürâle)

Furmasiún du plürâle[modìfica | modìfica wikitèsto]

Nummi[modìfica | modìfica wikitèsto]

U plürâle di nummi u se furma de lungu meténdu a a fûrma scingulâ 'na "i" (èrbu-èrbi), in âtri càxi sta-chi a végne invece zunta (mü-müi). I nummi femininli chi g'han a fìn in a o â, i diventan e o ê (fêa-fêe). I restan invariê i nummi che a a fìn i g'han e o ê.[1]

Sufissi[modìfica | modìfica wikitèsto]

Inti sufìssi vìsti primma u priéze au plürâle u se cunpôrta in te stu mòddu chi.


Priéze

Arbenganéze

Finaléze

Zenéze
Sufissu Italiàn
-siúi -siùi -siòi [12]
-siuèi [13]
-siui [14]
-çióin -zioni
Stasiúi, asiúi, dunasiúi Stasiùi, asiùi, dunasiùi Stasiòi, asiòi, dunasiòi Staçióin, açióin, donaçióin Stazioni, azioni, donazioni
Stasiuèi, asiuèi, dunasiuèi
Stasiùi, asiùi, dunasiùi
-ài
Invariòn (u nu cângia)
-îne -ine -ine -inn-e -ine
Cuxîne, fursîne, pîne Cuxìne, fursìne, pìne Coxìnn-e, forçinn-e, pìnn-e
-ài -òi -ati
Merchê, righê, bagnê Mercài, rigài, bagnài Mercòi, rigòi, bagnòi Mercæ, rigæ, bagnæ Mercati, rigati, bagnati

Testimuniànse scrîte[modìfica | modìfica wikitèsto]

Cartelunìstica lucàle[modìfica | modìfica wikitèsto]

Pé sarvaguardâ a varietê lucàle u cumüne da Prîa u l'ha inserìu inte tütti i carùggi du burgu (divìzi fra i riui Nunsià, Fossu, Ciassa Veggia e Ajetta) targhe e cartelli in priéze, cun nummi lighê a a tradisiún lucâle, de lungu diferenti rispettu a a cartelunìstica italiâna.

Opére[modìfica | modìfica wikitèsto]

  • Enrico Laganà, Moddi de dî â Pria, edisiún de Savùna, La stampa, 1976.
  • G.Accame, G.Petracco Siccardi, Disiunâiu de Prîa, Savùna, Centro Storico Pietrese, 1981.
  • Maria Grazia Bottaro e Caterina Dell’Erba, ’na reùnda de puesìe, A Prîa, Centro Storico Pietrese, 1982.
  • G. Accame, U zögu da chìna, Zena, 1989.
  • G.Accame, Antulugîa de 'n paîze. A Prîa. Stoja, fulkûre, dialéttu, tradisiùn e futugrafîe, U Sejâ, Tipugrafîa Ligüre, 1989.
  • G.Accame, U cunfögu (1978-1981), A Prîa, Centro storico pietrese, 1992.
  • G.Accame, Disiunâiu Italian-Priéze, Savùna, Cumüne da Prîa, 1999.
  • Lorenzo Magliano, Puesìe da Prìa, A Prîa, Centro storico pietrese, 2005.
  • Lorenzo Magliano, Âtre sinquànta puesìe da Prìa, A Prîa, Centro storico pietrese, 2006.
  • G.Accame, Disiunâiu de Prîa (agiurnòn), Savùna, Centro Storico Pietrese, 2007.
  • Gianni Nari de Borzi (u Piullu), Moddi de di da Rivea de Punente: dialettu de Borzi e da Prîa, Borzi e Véessi, Centro storico culturale di San Pietro, 2010.(testi e redasiún de Gianni Nari; disegni de Loredana Bagnasco e Loredana Falletta; futugrafîe de Edoardo Toni; azunta A lezenda du piràta e A bella borzina, cuniugasiún di verbi ausiliari).[15]

Nòtte[modìfica | modìfica wikitèsto]

  1. 1,0 1,1 (IT) Nòtte in sce u dialéttu da Prîa, in sce docplayer.it. URL consultòu o 17 zùgno 2021.
  2. 2,0 2,1 G.Accame, G.Petracco Siccardi, Disiunâiu de Prîa, Savùna, Centro Storico Pietrese, 1981.
  3. Mesua a Varigotti
  4. Intu paîze de Giüstenixe
  5. Lémmu o Piséllu ascì
  6. Derenó inte varietê "cunservatîve", Derenou a Varigotti Nòtta: stu-chi u l'è devuön cun riferiméntu a üna persùna, quande u se vö parlâ de 'na côsa l'agetîvu u divénta rispetivaménte Strusciùn-Strusció-Strusciou
  7. A Burgu, Lacremâ, Maîna e Pîa
  8. Dialétti di mùnti, o "cunservatîvi"
  9. A Varigotti
  10. Survatüttu riferîu ai particippi
  11. inta varietê de Giustexine questa cuniugasiùn a se trasfûrma in -ö, e dunca i se pònan avê furme cumme andö, , tiö, pé via de l'influensa de Bardenèi
  12. Finaléze du Burgu e de Lacremâ
  13. A Maîna e Pîa
  14. Da-e âtre pàrte
  15. (IT) Bibliugrafîa da Prîa, in sce centrostudiponentini.it. URL consultòu o 19 zùgno 2021.

Vûxi curelê[modìfica | modìfica wikitèsto]

Culegamenti estèrni[modìfica | modìfica wikitèsto]