A Prìa
PR
|
Sta pagina chi a l'è scrita in priéze |
A Prìa comùn | ||
---|---|---|
| ||
Panuràmma da maîna da Prìa | ||
Localizaçión | ||
Stâto | ![]() | |
Región | ![]() | |
Provìnsa | ![]() | |
Aministraçión | ||
Scìndico | Luigi De Vincenzi (lista sivica de sentru-sinistra "Pietra. Sempre!") da-o 27-5-2019 | |
Dæta de instituçión | 1861 | |
Teritöio | ||
Coordinæ: | 44°08′55.49″N 8°16′58.14″E / 44.148747°N 8.282817°E | |
Altitùdine | 3 m s.l.m. | |
Superfìcce | 9,88 km² | |
Abitanti | 8 715[1] (30-6-2019) | |
Denscitæ | 882,09 ab./km² | |
Fraçioìn | Ransi | |
Comùn confinanti | Bardenèi, Buisàn, Borzi e Veéssu, Giüstexine, Löa, U Tû | |
Âtre informaçioìn | ||
CAP | 17027 | |
Prefìsso | 019 | |
Fûzo oràrio | UTC+1 | |
Còdice ISTAT | 009049 | |
Cod. cadastrâ | G605 | |
Targa | SV | |
Cl. scìsmica | zöna 3 (sismicitæ bàssa)[2] | |
Cl. climàtica | zöna C, 1 285 GG[3] | |
Nomme abitanti | priézi | |
Sànto patrón | San Nicola de Bari | |
Giórno festîvo | 6 dixenbre | |
Cartògrafîa | ||
Pusisiùn du cumün da Prìa in-ta pruvinsa de Savuna | ||
Scîto instituçionâle | ||
A Prìa (ascì sulu Prìa, scrîta ascì A Prîa, in zenéze A Prïa, in italiàn Pietra ligure) a l'é 'na sitê de 8 715 abitànti in-ta Pruvinsa de Savùna (dêti agiurnê a-u 2019).
Geugrafîa[modìfica | modìfica wikitèsto]
A sitê a se tröva in-ta Rivêa ligüre de Punènte e a cunfina cùn U Tû e Giüstexine a nord, Bòrzi e Veresso a levànte, Löa a punènte e Bardenèi, pe in sùlu puntu, a nord-ovest. U l'è u séntru ciü pupulusu da vaâ da scciumêa Maémua. L'è suvrastâ da-u munte Càrmu de Löa e da-a còlla du Trabuchettu. A gh'a poi üna frasiùn, ciamâ "Ransi" (o ascì Ransci, Ranzi in italiàn)
Stòja[modìfica | modìfica wikitèsto]
«O da Prìa, scciappa e pòrte e portale vìa.[4]» |
E prìmme testimuniànse riguardu a in insediamentu ümàn in-ta zòna da Prìa sun de l'epuca du Neulticu, ste chi e sun stête ritruvê in sciu mùnte du Trabuchettu, in-ta cavérna de Féne (ch'u u vö dî, lucalmènte, fàte). Prubabilmente e primme custrusiui e insediamènti stabili i deriveréan da i Rumen, chi i l'hàn cunquistòn a zòna dürante a segunda guêra punica, cunbatèndu cuntru i Ligüri Ingauni, aleê di Cartaxineizi; in te l'àia da Pria quésti l'avéivan fêtu passâ da chì a vìa Julia Augusta, che a cunduxeva vèrsu a Frànsa. Ancöi de quéstu u nu rèsta però nìnte, scicché e sun stête truvê de munéte paragunabili a quéll'epuca. Se pö dunca cunprende l'impurtansa de quéstu insediamèntu, a-a metê da stradda fra Vada Sabatia (aù Vuê) e Albingaunum (Arbenga).
In-tu periudu de l'etê de mézzu a cumènsa a utegnî ina mazû inpurtansa ecunòmica, a passa dunca sùtta a Marca Arduinica da-u X seculu, pòi ai Bocheri e a-a fìn sùtta a-i Del Carretto. Cuntenpuraneamènte u vegne custruiu u castéllu, ancù vixìbile a-a giurnà d'ancö, ch'u se ìssa in sce in spérun ruciuzu, pòcu luntàn da-u sentru stòricu prieze.
In te l'ànnu 1216, sutta Enrico II Del Carretto, u castéllu u vegne dunàu a-a Diocexi de Arbenga, faxendulu diventà a residensa provizôja du viscuvu ingàunu, a l'epuca Oberto II. Da chì a vegne custruîa in-tu XII seculu a rexidènsa estìva di viscuvi, vixin a-u paîze. Cun a növa pruprietê e vegnan ascì investîe risurse pé a ristruturasiùn de l'àntigu nucleu du burgu.
Cun l'attu du 17 de dixenbre du 1385, u pàppa Urbano VI u dûna i pusedimènti da diocexi a-a Repübbrica de Zena, pé vìa de l'agiüttu utegnüu quande u se truvava asediàu a Nocera, da-u re de Napuli Carlo II d'Ungaîa.
A cumunitê prieze a vegne cuscì rètta da 'n statütu appruvòn a Zena l'ànnu dòppu: questa lézze u cunprendeva nu sùlu A Prìa, ma ascì Tujàn, Buisan, Giustexine (anéssu da-u 1448), Vèrsi de Löa e Borzi.
U cumènsa cuscì in periudu de cualisiùn cun Zena, tantu che i paîzi du capitanòn prieze i l'han furnìu cuntingènti militâri in ciü ocaxùi, cumme diferenti bataggie cuntru u Marchezon de Finâ (in-tu 1447) o cuntru u Marchezon de Sucaêlu (in-tu 1625), rimanèndu sùtta a-a duminasiùn Zeneze fìn au 1797.
Cun a cunquista de Napuleun a pàssa difatti in-ta Repübbrica Ligüre e da-u 1804 au 1814 a vegne anessa a-i dumini Fransezi. In-tu 1815 a vegne inglubà in-ta pruvinsa d'Arbenga du Regnu de Sardegna, cumme vusciüu da-u cungressu de Vienna du 1814, e cuscì a pàssa in-tu 1861 au Regnu d'Italia; da-u 1863[5] a pìggia a denuminasiùn ufisiâle de "Pietra Ligure". Fra u 1859 e u 1927 a sitê a l'éa pàrte du sircundâiu de Arbenga, dunde a l'éa sede du lucâle mandaméntu, poi in-ta növa Pruvinsa de Savùna, in-tu 1946 a divegne pàrte da Repübbrica italiâna. I ürtimi agiustamènti pé u teritôiu i sun stêti du 1928 quande a végne sciurbîa a municipalitê supressa de Rànsi Prìa, ch'u divégne frasiùn cumünâ.
Abitanti[modìfica | modìfica wikitèsto]
Evulusiùn demugrafica[modìfica | modìfica wikitèsto]
Abitanti censê[6]

Minurànse furèste[modìfica | modìfica wikitèsto]
Dandu amentu a-i datti Istat a-u 31 de dixenbre du 2017, i furèsti rexidenti a-A Prìa i sun 901.[7]
Pòsti de interesse[modìfica | modìfica wikitèsto]
I quattru cànti[modìfica | modìfica wikitèsto]
Storicamènte u burgu da Prìa u l'è spartîu in quattru quartê: A Ciassa Véggia, A Nunsiâ, L'Ajetta e U Fossu, questu u l'avégne fin da-u mediuévu.
A Nunsiâ[modìfica | modìfica wikitèsto]
U l'è u quartê c'u cunprènde e abitasiùi aturnu a a géxa da Nunsiâ, u primmu che u se incuntra rivàndu da Löa, stu chi u cunprènde A Ciàssa da géxa e a ciscì dîta "Stradda da Stasiùn" (cun a relatìva ciàssa), ciü u Caruggiu de l'Ospeâ e u Caruggiu da Crovea (ideàle prusecusiùn de quellu di Crôvi).
U Fossu[modìfica | modìfica wikitèsto]
U l'è u quartê de mezzu fra a Nunsiâ e A Ciassa Veggia, u sò nucleu u l'è in-ta Ciassa du Fossu, dunde a se tröva ascì u palassu cumünàle, da chi i pàrtan diferenti caruggi zà mensciunê, de lungu cun e carateristiche pòrte medievàli, che e sun quelle du Fossu (versu u caruggiu di Quattru Canti), du Furnu (versu l'Atôiu) e du Purtin (I Crôvi). Au fundu da ciàssa se tröva ascì in scâa c'a munta versu a Stradda Statale Aurelia, numinâ dai priézi "Darê pâ mü", o ascì "A Stradda Rumana".
A Ciassa Véggia[modìfica | modìfica wikitèsto]
A l'è a burgà nâta aturnu a l'Atôiu da cunfraternita di Giànchi, prubabilmènte a parte ciü véggia de tütta a Prìa, u cunprende nu sulu a ciasétta, ma ascì quélla dîta da Rivàssa, ai péi du castéllu, u Caruggiu di Crôvi (in-ta sò parte ciü a levante), u Caruggiu de l'Atôiu (famùzu pé i lucàli e e bütéghe di artigién), u Caruggiu de Mézzu, u Caruggiu du mercòn, di Quattru canti (dunde u gh'è l'incruxu cun i stemmi di quattru riùi), quellu seròn e quellu guersu.
I ürtimi dùi i sun i ciü particulâri, scicumme che u primmu u l'è u sulu ad avê cumunicasiùn cun sulu in àtru caruggiu (quellu di quattru canti), mentre l'àtru u nu u l'hà prusecusiùn, difarti u parte da-u Fossu e rìva au Caruggiu du Mercòn, truvanduse de rinpettu a müàggia de l'atôiu.
L'Ajetta[modìfica | modìfica wikitèsto]
L'Ajetta u l'è u quartê ciü mudèrnu du burgu da Prìa, custruìu aturnu au XVII seculu e ciamòn cuscì pé l'aja sutî ca sciùscia da a maîna, gravemènte lexiunòn in-ta Segunda Guêra Mundià, u l'è stêtu custruìu turna doppu u cunflittu, da vegghe dunca u castéllu da Prìa, ai cunfin cun A Ciàssa Veggia, u cine-teâtru Moretti e a ciasetta du Caruggiu du Teâtru, cun i ségni du zudìacu.
Architetüe religiuze[modìfica | modìfica wikitèsto]
A livéllu religuzu u teritòiu da Prìa u l'è parte da diocexi de Arbenga e Inpéria, divizu fra tréi parocchie: San Nicolò (sentru da Prìa), Nostra Scignùa du Sucûrsu (quartê a-u de là da scciumêa) e San Benardu (frasiùn de Ransi).
Gêxe da Prìa[modìfica | modìfica wikitèsto]
• Baxilica de San Nicolò, a se tröva in-tu burgu da Prìa, in-ta Ciàssa Növa. Custruìa in sce u prugèttu du zenéze Giovanni Battista Montaldo fra u 1750 e u 1791, poi interutti cun Napuleùn, e a a fìn termê cun a benedisiùn du 1891. Da l'ànnu 1992 a l'è stêta elevâ a baxilica minû da-u vescuvu de Arbenga, in ocaxiùn di 200 ànni de vìtta.
• Atôiu di Giànchi, a se tröva in-tu burgu da Prìa, in-tu quartê da Ciassa Veggia, a l'éa l'antiga parocchia du sitadìna. A primma strutüa da paruchiale a saiéva stêta custruìa sutta a Gaudenzio, aturnu au 465, ciü vixìna a au castéllu. Quella udièrna a l'è du 885, rumànica, da-u 1791 abandunâ, a cauza da custrusiùn da növa. Sucescivamènte a se trasfurma inte l'Atôiu di disciplinê. Fra u 1976 e u 2006 scunsacròn, divegnüu "auditorium". Da quell'annu u l'é sede d Cunfratèrnita (o cazàssa, in zenéze) de l'urasiùn e da mòrte, dîta ascì di négri.
• Atôiu da Santiscima Nunsiâ, in-tu quartê che u porta u paéggiu numme, sede da Cunfraternita di Rusci (o de Santa Cateîna) Nasciüa cumme gêxa ligâ au cunventu lucâle in'tu 1519, a nasciéva in sce 'na strutüa du Duxéntu-Trexentu. Cun a caâ di fransezi a vegne trasfurmâ in-tu 1799 in depoxitu. Restaurâ cun a fìn de l'Öttusentu, a prezenta quattru presiùsi ātê de marmu. Da-u 1979 a l'è séde da cunfraternita.
Gêxa du Sucûrsu[modìfica | modìfica wikitèsto]
U l'è u Santuâiu dedicòn a a Nòstra Scignùa du Sucûrsu, erètta dai muneghi minuri franceschén, se sà che a l'éa zà prezènte in-tu XIV seculu, prubabilmente sutta furma de capeletta, anpliâ in-tu 1548: sta côsa chi a fà diventâ üna de gêxe ciü inpurtànti d sitê, scicché in-tu 1969 a l'è paruchiàle, pé u quartê da Prìa au de là du Maémua.
Gêxe de Ransi[modìfica | modìfica wikitèsto]
• Gêxa da parocchia de San Benardu, a se tröva a Ransi, in-tu burgu da frasiùn, custruìa a partì da-u 1615, quande a vegne erètta a paruchiale pé destaccamèntu da San Michê de Giustexine.
• Gēxétta de San Bastiàn, in-ta frasiùn de Ransi.
• Gēxétta di Sant'Antoniu, a dà u numme a a burgâ, che in-tu dialettu lucale a se ciamma Dransciù.
• Gēxétta de Santa Libera, a dà u numme a a burgâ, che in-tu dialettu lucale a se ciamma Caselle.
• Gēxétta da Santiscima Cuncesciùn, a dà u numme a a burgâ che in-tu dialettu lucale a se ciamma Dranzù.
Munumenti selebratîvi[modìfica | modìfica wikitèsto]
• Munumentu de brunzu dedicòn a i chêiti da Primma Guêra Mundiâ, fabbricòn da-u zeneze Bartolomeo Ratto, u l'é stêtu inauguròn u 5 lüggiu del 1925.
• Inno al lavoro, de frunte a a stasiùn da Prìa, u raprezenta in cunbatènte, cun in man u gladiu.
• Munumentu dedicòn a l'armatù Ignazio Messina, c'u dirizéva i cantieri navàli lucali. A statua a se tröva vixìn a i veggi lucali da strutüa, ancöi parsialmènte deruchê.
• Munumentu ai alpìn, u l'éa in-ta ciàssa da Stradda da Stasiùn, dedicòn alpìn chêiti da Vaâ du Maémua, inauguròn in-tu 1997, u l'è stêtu levòn cun a ristrutturasiùn da ciàssa.
• Munumentu ai chêiti in sciu travaggiu, a a Nunsiâ, in-ta ciassa de frunte a a gêxa, a l'è caraterizâ da 'n àncua dunâ dai cantiéri navâli in-tu 1981.
• Munumentu a Don Chisciotte da Mancia, custruîu da Camillo Cirib, architettu priéze, aturnu au 1970.
• Munumentu aa mamà, vixìn a a maîna, custruîa da-u scultû israeliàn Laci Freund, cun 'na particulare tecnica de lavurasiùn du sementu. U raprezenta l'immagine de ina mamà cun sò fîu. A l'è di primmi ànni '70, e a fa parte da culesiùn de opere del'artista, prezènti in ciü sitê du mundu, cumme ascì Pariggi.
• Munumentu a San Giuzeppe, a l'Ajetta, u l'è parte da culesiùn de Laci Freund, cumme quéllu dedicòn a a mamà.
• Munumentu a Giuzeppe Verdi. U l'è in bustu de brunzu c'u se tröva in-ta passeggiâ da maîna, chi, ina 'otta u se truvàva u teâtru de l'Ajetta, cacciàu zü düante a Segunda Guêra Mundià.
• A növa funtàna da maîna, inaugurâ u 4 de zügnu du 2000, in-tu ciassà De Gasperi, li vixin a se tröva ina rapresentasiùn c'a tegne memoja di partigién a cüa de Ana Poggi, artista Uruguayàna de urigini priézi.
• Büstu de papa Giuvanni XXIII in marmu giancu, in Via Oberdan, vixin aa gêxa de Sant'Anna.
• Pignun de l'elica de 'na nave mercantîle italiana a se tröva lì aa memòja de quantu accadüu, scicché sta chi a l'à afundâ pé via de in summergibile, in-tu 1918 mèntre a passàva vixìn aa costa.
Architetüe sivili[modìfica | modìfica wikitèsto]
• Palassu Golli, scituòn in ta ciassa du Fossu, ancöi u palassu cumünàle. U g'ha in pregevule purtà in prìa de Finâ du XV seculu, surmuntòn da dui medaggiui, chi i raffigüan l'inperatû rumàn Antonino Pio e sö muggié, rizalènti a-u II seculu.
• Palassu Leale-Franchelli, in-tu quarté de l'Ajetta, ai cunfin cun quellu da Ciàssa Veggia, vixìn au castéllu. L'edifissiu u l'è stêtu rexidensa di cunti arbenganézi, poi da famiggia Arnaldi, Garibado, poi Leale e Franchelli. A strutüa a l'è de urigine Settesentesca, cun e sàle affreschê da Antonio Novaro, pitû savuneze.[8].
• Cìne-Teâtru dedicòn a "Guido Moretti". U primmu teâttu edificòn aa Prìa u se truvàva a l'Ajetta, dunde aù u se tröva a stattua de Verdi. Derucòn cun a Segunda Guêra, u vegne demulîu du 1951, riedificòn da-u làttu du castêllu, u cunta aù ciü o ménu 800 posti, cun galerîa e bar internu, u l'è dedicon a Guido Moretti, storicu diretù da banda lucale, fundà in-tu 1518. Seròn fra i ànni 80 e u 2007 u l'è stêtu turna avèrtu doppu in lungu restauru.
• Usservatôiu de Castagnabanca, fundòn in-tu 1985 fin a quande u l'éa in pîna ativitê u l'éa ün di ciü inpurtanti de tütta a regiùn, se tröva in-ta lucalitê de Castagnabanca, ai cunfin cun Löa.
• U Gumbu, a l'è in gumbu trasferîu da Barestìn, se tröva in-ta zòna da maîna, u saieva rizalènte a-u XVIII seculu.
• Punte da Madunetta, antigu punte rumàn a schîna d'âze, restauròn du 1695, ruvinòn da a pîna du Maémua du 1933 u cunèrva ancù u primmu arcu de levànte e a nicchia cun a madunetta, c'u ghe da u numme.
U Castéllu[modìfica | modìfica wikitèsto]
A A Prìa u se tröva in castellu medievâle, custruîu pé diféndise dai Saracén e dai Barbari. A particularitê de sta furtificasiùn chi a l'è dêta da a pusisiùn strategica, custituîa da in sperùn de ròccia, ideàle pé cuntrulâ i cumèrci in sciü mâ Ligüre, grassie ascì a-a vixinànsa cun a Via Julia Augusta e l'Aurelia. Döveòn dai Bizantìn e poi dai Lungubardi, poi passòn in-tu XIV seculu dai viscuvi de Arbenga ai Zenezi.
Ecunumîa[modìfica | modìfica wikitèsto]
Se ina 'otta u prinsipâle setûre ecunomicu u l'éa ligòn ai cantê navâli, serê in-tu 2000, doppu 84 ànni de ativitê, aù l'ecunumîa a se bâza survatüttu in sce u turismu stagiunâle d'estê. Atìva ascì a cultivasiùn de sciùe e quell agricula. Versu l'entrutèra e se trövan ciànte da frütu e urìve.
Cultüa[modìfica | modìfica wikitèsto]
Dialettu Prieze[modìfica | modìfica wikitèsto]
U dialettu parlàu aa Prïa (priéze) u fà parte du Ligure de sentru punénte, e u l'influensa ascì e parlê vixìne, sun de stànpu prieze, infatti e variànti de Giustexine, U Tû, Magiö. Pé valurizà 'sta variànte a l'è stêta finansiâ in opéra de cartelunistica bi-linguistica.
![]() Priéze[9] |
![]() Arbenganeze |
![]() Finaléze |
![]() Zeneze (grafìa ufisià) |
---|---|---|---|
Bricòcculu | Ba(r)icòccu | Bricoculu Armugnìn |
Bricòcalo Armognìn |
Cuxîna | Cuxìna | Cuxìna | Cuxìnn-a |
Mercôn | Mercàu | Mercô | Mercòu |
Pólu | Pà(r)u | Pôlu | Pâlo |
Pûxu | Pòxu | Arböia[10] | Poîscio |
Scciümmêa | S-ciümme | Sciümme | Sciùmme |
Istrusiùn[modìfica | modìfica wikitèsto]
Scöe[modìfica | modìfica wikitèsto]
E scöe prezènti in-tu teritòiu cumünàle da Prìa (da l'asìlu ae meddie) e sun ragrupê sutta au istitutu cunprenscìvu da Prìa, che u cunprende ascì e scöe de Giustexine, U Tû e Magiö. In-tu specificu e elementâri e sun dedichê a Papa Giovanni XXIII e au mêgu G. Sordo. U gh'è in sulu cunplessu de meddie, dedicòn a Guglielmo Oberdan. A sti chi a va zunta a sede destaccâ de l'Üniverscitê de Zena, inte l'ospêa de Santa Curuna, pe e discipline lighê aa mēxîna.
Bibliuteche[modìfica | modìfica wikitèsto]
A Prìa a gh'è ascì ina bibliuteca sivica, che a porta u numme de Silvio Accame, de pruprietê cumünàle.
Cuxina[modìfica | modìfica wikitèsto]
A cuxina tipica lucâle a l'è prinsipalmente de mâ, dunde se pònan tastâ pietànse tipiche cumme i raviöi au tuccu, u brandacujun, fin ai fugassìn. Ün di dûsi peò ciü antîghi a l'è de següu a Turta de sücca, prepaâ zà antigamente düante l'invernu (da Tütti i Sànti fin a Denâ).[11][12]
Aministrasiùn[modìfica | modìfica wikitèsto]
Perîodo | Prìmmo çitadìn | Partîo | Càrega | Nòtte | |
---|---|---|---|---|---|
25 lüggiu 1988 | 8 setenbre 1990 | Mario Robutti | PSI | Scindicu | |
8 setenbre 1990 | 7 zügnu 1993 | Nicolò Tortarolo | Democrasia Cristiana]] | Scindicu | |
18 zügnu 1993 | 28 arvî 1997 | Daniele Negro | Lega Nord | Scindicu | |
28 arvî 1997 | 14 mazzu 2001 | Giacomo Accame | Lega Nord | Scindicu | |
14 mazzu 2001 | 3 zügnu 2003 | Giacomo Accame | lista sivica de sentru-destra | Scindicu | |
3 zügnu 2003 | 14 zügnu 2004 | Ugo Taucer | cumissàiu strurdinâiu | ||
14 zügnu 2004 | 8 zügnu 2009 | Luigi De Vincenzi | lista civica di sentru-sinistra | Scindicu | |
8 zügnu 2009 | 26 mazzu 2014 | Luigi De Vincenzi | Pietrese (lista sivica de sentru-sinistra) |
Scindicu | |
26 mazzu 2014 | 27 mazzu 2019 | Avio Valeriani | Per Pietra (lista sivica de sentru) |
Scindicu | |
27 mazzu 2019 | in carica | Luigi De Vincenzi | Pietra. Sempre! (lista sivica de sentru-sinistra) |
Scindicu |
Feste e fêe[modìfica | modìfica wikitèsto]
• Cunfögu: Manifestasiùn c'a se tegne tütti i ànni a dumenega prìmma de Natàle inta "Ciàssa Véggia" (o, segundu a tupunumastica italiàna, "Piazza La Pietra"), l'è stà inpurtà dai zenezi e a prìmma selebrasiùn a l'è datà aturnu au 1385 quande a sitê l'è intrâ inta Repubrica Zeneize, inisialmènte presension da i "consoli" e u pudestà sitadìn, ancö cun u scindicu, che sende u fögu assèmme a diferenti priezi chi se sùn distinti in te l'ànnu passàu.
•Festa du miràculu de San Nicolò: a l'è a mazû ricurènsa religiuza du paîze, c'a végne festezà da-u 1525, quande a pupulasiùn prieze a l'éa stêta decimà da a peste. I abitànti supravisciüi l'aveivan seròn e öttu pórte de e mîage, metendu ascì inte mài de 'n'antiga rapresentasiùn de légnu raprezentante sàntu de Mira (dipinta in-tu 1494 da-u pitû zeneze Barbagelata) e ciâvi xa sitadìn; i abbandunàn dunca u burgu scapàndu inte 'na zòna ciü a mùnte, vixin au Trabuchettu, ancùa ciamà ancö Baracchini, perché chi e l'éan stê custruîe e növe chè, sutta furma de baracche.
A a matìn de l'8 de lüggiu u sönnu de e canpàne de l'antîga gexa du burgu turnàn a svejâ e génte: essendu u sentru quexi cunpletamente abandunón i supravisciüi i vân a vegghe côse u stâva sucedéndu, truvàndu a vixùn de in véggiu cun in mantéllu cardinalissiu in sce a tûre du canpanìn.
Üna vòtta muntài in sce a tûre questi i trövan l'inprunta de 'na màn in sce a canpâna: segùndu a tradisiùn quélla du sàntu. A cumunitê a l'axeva cuscì decîzu che 'sta dàtta chi a duveva ésse sènpre festezà, cumme dîxe a làpide 'mîssa inta gêxa udièrna. Da quéllu mumentu lì a festa a l'è senpre stæta sulenizà, ancù ancö e sönan e dùi uriginâli canpâne de l'ànnu 1505, generalmente se fà a festa in-tu sentru stòicu, cun fêe, mercatìn e a celebrasiùn religiuza, curunà cun a prucesciùn sulenne cun i purtatùi de crìsti chi i vegnàn da tütta a regiùn e nu sûlu, 'cunpagnàndu l'àrca du sàntu (opéa statüaia zeneze da fìn du XVII seculu) portà a spàlla. In 'sta rapresentasiùn chì San Nicolò u l'è raprezentàu cun (cumme cuntùrnu) da angiui e da-u pudestà lucâle, c'u dûna e ciâvi uriginâli de fêru da sitê.
• Sàgra du vìn Nustralìn, urganizà da-u Circulu di Zuéni de Ransi, a l'è l'anuàle festa canpèstre c'a se tegne da-u primmu dòppu-guêra. Da-u 2010 a l'è stêta inaugurâ a növa strutüa fìssa ai péi du Còlle da Madunìna, cun ina beliscima vìsta panuràmica insce a maîna.[13]
• D'in tréi ànni in tréi anni a se tegne A Prìa in sciù e l'insciuâ de Ransi, üna de ciü inpurtanti manifestasiùi de stu anbitu chi, c'a prezenta pé e stràdde du burgu i "quaddri flureâli" a téma, purtài chi da tüttu u mundu.
• Dolcissima Pietra, üna de ciü inpurtanti manifestasiùi ligüri pé i dùsi e a ciuculàta: inte tütte e ciàsse du burgu ghe sun dunca banchetti de espusisiùn cun e aziènde du setùre e ascì demustrasiùi de pastisserîa.
• L'Ürtima ciunba: manifestasiun ch'a se tegne tütti i ànni a-i 31 de dixenbre, u raprezenta l'ürtima nöâa de l'annu. A vegne urganizâ da l'asuciasiùn Masci e dai lucali bagni giardìn, a partì da-u 1993.[14]
Vie de Cumünicasiun[modìfica | modìfica wikitèsto]
A Prîa a l'è traversâ da Stradda Nasiunâle SS1 Aurelia, che a culéga cun Borzi a levante e cun Löa a punènte.
Inta frasiùn de Ransi u se tröva u cazellu de l'autustradda A10, mentre inta zòna da maîna a se tröva a stasiùn feruviària, in sce a linea Zena-Vintimiggia. A l'è poi culegâ cun Giustexine grassie aa SP 24 Prìa-Giustexine, mèntre cun Magiö e u Tû pé a SP 4 Prìa-Tû-Magiö.
Nòtte[modìfica | modìfica wikitèsto]
- ↑ Dêtu Istat - Pupulasiùn rexidente ai 30 zügnu 2019.
- ↑ Clascificaçion sismica (XLS), in sce protezionecivile.gov.it.
- ↑ Lézze 26 agósto 1993, n. 412, alegòu A, Tabélla di gràddi/giórno di Comùn pe Región e Provìnsa (PDF), in sce efficienzaenergetica.acs.enea.it, 1 màrso 2011, p. 151. URL consultòu o 25 arvî 2012.
- ↑ G.Accame, G.Petracco Siccardi, Disiunâiu de Prîa, Savùna, Centro Storico Pietrese, 1981.
- ↑ (IT) Lezze 8 rvï 1863, n. 1234, in sce normattiva.it. URL consultòu o 28 zùgno 2021.
- ↑ Statistiche I.Stat - ISTAT; URL cunsultòn in datta 28-12-2012.
- ↑ Dêtu Istat al 31/12/2017, in sce demo.istat.it. URL consultòu o 1º lùggio 2021.
- ↑ Turismu in pruvinsa de Savùna, in sce turismo.provincia.savona.it. URL consultòu o 1º lùggio 2021 (archiviòu da l'url òriginâle o 4 màrso 2016).
- ↑ A grafîa a l'è quella devöâ pé a tupunumastica lucàle.
- ↑ Lémmu o Piséllu ascì
- ↑ (IT) A gastronomica, stòje de furnelli, in sce ilsecoloxix.it. URL consultòu o 3 lùggio 2021.
- ↑ (IT) Turta de Sücca, a risetta, in sce rivieradeibambini.it. URL consultòu o 3 lùggio 2021.
- ↑ (IT) Ransi, a sàgra du Nustralìn, in sce ranzi.it. URL consultòu o 22 zùgno 2021.
- ↑ (IT) 270 curagiùzi pé l'ürtima ciunba, in sce savonanews.it. URL consultòu o 1º zenâ 2022.
Âtri prugètti[modìfica | modìfica wikitèsto]
Wikimedia Commons a contêgne di files in sce A Prïa
Contròllo de outoritæ | VIAF (EN) 5157148632943630630009 · WorldCat Identities (EN) 5157148632943630630009 |
---|