Sâta a-o contegnûo

Barestin

Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
44°07′30.47″N 8°10′17.47″E
Da Wikipedia
AR
Sta pagina chi a l'è scriccia in arbenganeṡe, inta varietæ barestea
Barestin
cumün
Barestin – Stemma Barestin – Bandiera
Barestin – Veduta
Barestin – Veduta
Panuramma du Burgu
Localizaçión
StâtoItàlia Itàlia
Región Ligüria
Provìnsa Savuna
Aministraçión
ScìndicoStefano Saturno (lista civica de centru-driccia "Balestrino oggi") da-o 4-12-2021
Teritöio
Coordinæ:44°07′30.47″N 8°10′17.47″E
Altitùdine371 m s.l.m.
Superfìcce11,27 km²
Abitanti532[1] (31-10-2023)
Denscitæ47,2 ab./km²
FraçioìnBergalla, U Burgu, U Cugnu, U Pöżżu[2]
Comùn confinantiCastrevegliu, Cixan, Türan, U Zeriæ, Züccarellu
Âtre informaçioìn
CAP17020
Prefìsso0182
Fûzo oràrioUTC+1
Còdice ISTAT009008
Cod. cadastrâA593
TargaSV
Cl. scìsmicazöna 3 (sismicitæ bàssa)[3]
Cl. climàticazöna E, 2 190 GG[4]
Nomme abitantiBarestei
Barestinolli (in Carpe)
Sànto patrónSant'Andrea
Giórno festîvo30 de nuvembre
Cartografîa
Màppa de localizaçión: Liguria
Barestin
Barestin
Barestin – Mappa
Barestin – Mappa
Puṡiziun du cumün de Barestin inta pruvincia de Savuna
Scîto ofiçiâ

Barestin[n. 1] (Balestrino in italian) u l'è in cumün ligüre da pruvincia de Savuna ch'u g'ha ina pupulaziun de 532 abitanti (au 31 d'utubre du 2023)[1].

U cumün de Barestin u se tröva inte l'entrutæra da Rivera de Punente, a ciü o menu 7 chilometri dau , int'ina valle lateræle de chella du Varatella, traversæ dau Rian du Ponte[n. 2], e p'ina parte ascì inte chella du Rian de Carpe, cu'ina superfice ch'a riva a 11,26 km2 in tüttu[6].

A valle de Barestin a l'è seræ sciü træi fianchi da cadene de munti ch'i sun intu grüppu du Munte Carmu: a cresta ciü æta a l'è chella ch'a cæra żü daa Rocca e, rivæ inte tære de Barestin aa Rocca de Cian de Prai (827 m), a passa pe a Rocca Cüraira (721 m), a Colla de Barestin (660 m) e l'Erexea (o Arexea, 813 m), pe rivæ au cunfin cun Türan, de dunde a cæra żü fina au Burghettu, in curispundenza de Munte Aü (748 m) e a Punta Bareste. Da pöi, i ghe sun ancù i munti ciü bassi ch'i særa u valun a nord, cu'a cresta che da Cian de Prai a se ṡvilüppa versu levante passandu pe u Pöżżu de l'Arpe (614 m) e u Pöżżu de Barestin (539 m), cu'ina diramaziun a nord inti scögli di Spettari e du Bæzu Mercöiru (491 m)[7][8].

I riai du valun i sun mesci grossu moddu de traversu au Rian du Ponte, tantu ch'i l'han scavou e rive di munti au reundu cun de furme ch'i se ripete, dae zotte ciü ṡvilüpæ intu fiancu au sciuriu, dund'u gh'è u paiże. Intu teritoriu de Barestin u ghe nasce ascì di riai ch'i cæra versu nord pe fenì intu Rian de Carpe o inta Varatella, cumme u Rian da Funtæna Grossa, chellu de Caranche e chellu de l'Uriva[8][9].

Fraziui e burgæ

[modìfica | modìfica wikitèsto]

U cumün de Barestin u se cumpune de quattru fraziui, de lucalitæ recunusciüe dau sò statütu e de burgæ tostu sparie da Fasciöra e du Fussou[2]. In particulæ, da munte a valle, e quattru fraziui de Barestin i sun chelle de:

  • Bergalla (Bergalla): a fraziun ciü a munte, a l'è furmæ dae burgæ de Bergalla Suttæna e Sruæna, spartie intu meżżu dau stradun pe Castrevegliu. A burgæ de sutta, antigamente diccia Vilæru, a se tröva intu scitu dund'i se tacca e due vie ch'i traversa a valæ e a s'è ṡvilüpæ int'ina furma a prumuntoriu; chella Sruæna a l'è int'in cian srua au stradun e a se preṡenta cumm'ina riga de cà mescie in parallelu aa via. In curispundenza du stradun a gh'è ascì a capella da burgæ, intitulæ a Sant'Apulonia[10].
  • U Cugnu (Cuneo, in antigu Conio): fraziun mescia a meżża costa, appena sutta au stradun, a s'è ṡvilüpæ a valle da via veggia pe Bergalla, in sci fianchi d'in rizö perpendiculære a sta lì ch'u cæra żü pe i campi sutta ae cà, facciu ch'u g'ha dou ina furma alungæ versu u bassu. A capella du Cugnu, ch'a se tröva ciü a punente, a l'è dedicæ a Sant'Antoniu[10].
  • U Pöżżu (Poggio): a zinquezentu metri a munte du Burgu, u l'è spartiu inte due burgæ du Pöżżu Suttan e du Pöżżu Sruan, destacæ dau stradun che chi u piglia u camin da via veggia. U Pöżżu Suttan, ciü picenin, u se tröva in zimma a in briccu e u l'è liou aa via da valle da l'antigu rizö da Muntaella; a burgæ sruæna a l'è pe contru ciü ṡvilüpæ, cu'e sò cà ch'i se tröva in sci dui fianchi da via Piemunte, ch'a munta versu l'Arpe de traversu au stradun. Intu Pöżżu, cresciüu du bellu cun l'abandun du Burgu, a gh'è a gexa növa de Sant'Andria, a parocchia de Barestin[10].
  • U Burgu (Borgo): sede da cumüna e fraziun ciü impurtante primma de l'abandun da sò parte veggia, a l'è custruia au reundu d'in bæzu dund'u gh'è, in scia zimma, u casté di marchexi de Barestin. Intu burgu veggiu, in ruvina, i se tröva ancù di ætri edifizzi storici, cumme a gexa veggia de Sant'Andria, u Tribunæ, l'Uspiæ e, dau stradun, l'uratoriu de San Carlu e a Fabbrica[10].

U cumün de Barestin u g'ha di cunfin cun chellu de Türan a nord e a levante, cu'u Zeriæ a süd-est, Cixan a süd, Züccarellu a süd-ovest e Castrevegliu a punente[2].

Urigine du nomme

[modìfica | modìfica wikitèsto]

U nomme de Barestin u g'ha de urigine ch'i nu sun ben ciaire: pe'u Nino Lamboglia u ghe sareva ina raixe pareggia a chella di tuponimi, ciütostu vixin, de Baresciun, burgæ de Türan, e de Barestre, scitu inte chellu cumün. Sti sciti, cuscì cumme pe'u mons Balista mensünou inta Rivera de Levante fina dau Titu Liviu, pe'u studiusu i sareva dunca da liæ au ligüre antigu bala, "muntagna"[11].

In'ætra pruposta a vegghe de contru l'urigine du nomme intu latin ballista, balestra, da liæ aa preṡenza d'ina furtificaziun in sciu bæzu du Casté. Stu scitu, dutou de bareste e barestei ai tempi di rumai o ancù inte l'etæ de meżżu[12][13], u l'avereva dunca dou u nomme au Burgus Plebis, U Burgu, ch'u gh'è nasciüu dapè inti seculi de doppu. Cumme pröva de stu facciu u ghe sareva fina u nomme de sò gente, ch'i sun dicce propriu i barestei[14].

Di tempi da preistoria, inta valæ de Barestin u s'è truvou numà che ina testimunianza, ina prea verde de 10 citti ch'a l'è stæ lauræ pe fæne ina lamma da picozza, d'ancöi cunservæ inti maṡaghin da Suvrintendenza, che però u nu se sà de preciṡu de che tæna a ne vegnisse. Ben ch'u manche de pröve següre, cumme intu restu da Varatella e tæne intu teritoriu de Barestin i sun stæ de prubabile e cæ di primmi abitanti e, fra de ste lì, u ghe pureva ben esse a Tæna da Bösa, faciæ in sciu Rian du Ponte da bassu du Burgu, dunde pe'a tradiziun u ghe sareva stou de gente ancù aa fin de l'etæ de meżżu[15][16][17].

Passou ascì a cunquista rumana de tere di Ingauni du 181 primma de Cristu, u nu gh'è vari de testimunianze de sta növa duminaziun. D'intu teritoriu de Barestin u ne vegne numà che ina munæa, de l'etæ du Nerun, descuerta du 1885 mentre ch'u se traciæva u stradun, nu vari da distante de tumbe rumane in scia Cruxæ, intu cumün de Türan. U l'è puscibile, ma u manca de pröve següre, che ai tempi di rumai u ghe fusse żà in furtificaziun, in oppidum, in zimma au bæzu du Casté, cuscì cumme a preṡenza d'ina via ch'a traversesse stu valun, pe muntæ inta Neva o in Burmia[18].

Etæ de meżżu

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Ancù pe tanti seculi i manca de menziui e de testimunianze da Barestin; de prubabile sti sciti i l'era de l'abazia de San Peru au Munte, dunai ai benedetin ch'i ghe staxeva, pe'a tradiziun da Cronaca de San Peru, dau Carlu Magnu inte l'VIII seculu[19]. Segundu a tradiziun, a primma burgæ in sciu teritoriu de Barestin a sareva stæ chella da Fasciöra, au dì d'ancöi abandunæ, e cun sta lì a dev'esse cumensæ a custruziun de primme fasce au fundu du valun, in sce rive de l'Erexea e longu u rian du Ponte, cuscì cumme du primmu ponte ch'u g'ha dou de nomme[20]. De doppu da Fasciöra u dev'esse nasciüu a burgæ du Fussou, turna ciü bassa de chelle d'ancöi, dund'u se ghe tröva fina i resti d'ina capeletta, diccia de San Moru, che forscia a l'è stæ u primmu scitu sacru du paiże[21].

Fra e custruziui ancù duveræ, üna de ciü antighe a l'è a gexa de San Żorżu, ch'a ne vegnereva daa primma metæ du Trexentu, quand'i l'han tiræ sciü au postu d'ina gexa ciü antiga. A gexa de Sant'Apulonia, faccia au postu de üna dedicæ a San Caloceru, a g'ha turna de urigine ciütostu antighe, cu'a sò puṡiziun inta burgæ de Bergalla, in scia via pe'a Neva e vixina ae ruvine che a tradiziun a dixe du castellu di Bava. I cunti Bava i sun stai i primmi scignui ch'u se cunusce pe Barestin, vasalli di marchexi de Claveṡana e ch'i l'axeva pigliou u postu ascì di benedetin de San Peru. U pà che sta famiglia u ne vegnisse dau Piemunte, dund'i l'era forscia imparentai cu'i Rubaldin de Garesce, e i sun menzunai pe'a primma votta int'in attu du 27 d'austu du 1295, dund'i l'han vendüu u murin de Cantaraina aa Cumünitæ de Barestin[22][23][24]. Pe de chestiui, de sti tempi u s'è rivou a marcæ i cunfin de Barestin versu a Rocca, cu'in papé du 1302 ch'u mette in ciairu i termi fra Züccarellu, Castrevegliu e Barestin pe'i sciti de Carpenè, dunde Barestin u rivæva ai fossati Lavagnino e Carpio e fina in scia zimma da Rocca[25][26].

U duminiu di Bava e di muneghi de San Peru u l'era però feniu in criṡi e, pe sta raxun lì, a l'è vegnüa de longu ciü impurtante a preṡenza da famiglia di Du Carettu, che ai primmi du Trexentu a l'ha rizevüu in quartu du feudu. De ciü, du 1361, a marcheṡa Venezia Du Carettu, scignura de Bardenei, a fa da paxé pe ina ratella tra i frati da Certussa e i türanin propriu d'intu castrum de Barestin, segnu ch'a ghe vantæva di diritti. Cun attu du 20 de setembre du 1410, i Bava i l'han vendüu ina parte di sò diritti ai Du Carettu, e u Carlu I de Züccarellu u l'è dicciu pe'a primma votta scignù de Barestin. Inte st'attu lì, doppu ch'u l'axeva catou tære e ommi dai Bava, pe fæse ben vegghe u l'axeva ṡbasciou e roide da quattru a trei dì. Ai 29 d'utubre du 1422 u Carlu I u l'ha catou ascì a villa de Bergalla, ch'a l'era ancù di Bava, e u l'ha turna facciu de cuncesciui ae sò gente, dandughe u dirittu de fabricæse di furni pe'u pan, ciü tardi cunfermou ai 20 de żenæ du 1485. I Bava, ch'i s'era tegnüi ancù carche dirittu e di ommi, i l'han feniu pe venderi au Carlu II ai 20 de setembre du 1450, ch'u l'è dunca vegnüu u sulu scignù da valæ.[27][28][29][30].

A ogni moddu, Bergalla a nu l'era ciü u paiże ciü impurtante da valæ, scicumme che a l'in giru du castrum, żà du 1302, u gh'è menziunou u burgus plebis, ch'u l'è cresciüu ancù de ciü cumme che i Du Carettu i l'han zernüu a sede da sò duminaziun[31].

U ricunuscimentu au guvernu di Du Carettu, che fina du 1503 i l'han ancù cunfermou de cunvenziui cu'i Bava, u l'è rivou cu'a sò investitüra a scignui de Barestin da parte de l'imperatù Mascimilian, faccia ai 16 de mażżu du 1509. A l'imprenzippiu sta valæ a l'era sutta au marcheṡe de Züccarellu, l'Antognu II, ma quandu ch'u l'è mortu, du 1545, u l'ha spartiu i sò pusedimenti fra i dui figli, cu'u Pirru II ch'u l'è cuscì vegnüu u primmu marcheṡe de Barestin, ciü che cunscignù de Bardenei[32][33][34].

U növu scignù u l'ha dunca spunciou i gran travagli pe'u casté, fabricou in zimma au bæzu du veggiu castrum a cumenzæ da in bandu du 1515, dund'u se cumandæva mano et opera di barestei pe fabricæru. Sti travagli i sun andai avanti pe ciü de trent'agni e pe meżżu de paregge roide, tantu che du 1559, tempu de di ætri interventi au Casté, e gente de Barestin i g'han facciu de cauṡa. Du restu, pe'a difeṡa du Burgu, u gh'era ascì in giru de müraglie, furmæ in parte dae cà mæxime. E preteṡe du Pirru e di ætri interessi i l'han prestu purtou a de cuspiraziui, cu'u Carlu e u Giüliu, di sò figli ch'u nu ricunusceva, che inta nöcce fra u 16 e u 17 de marzu i l'han cumandou l'ataccu au casté e l'asasciniu du paire, massou insemme aa maire di dui frei, Catina Barla[35][36][37]. Mentre che a Repübbrica de Żena, a despetu de speranze di barestei e du Bartolomeo Anero, pudestæ da Pria, a nu l'axeva vusciüu prufitæ de situaziun, u l'è rivou da Castrevegliu i ommi du Gio Bertumé Du Carettu, frei du Pirru e marcheṡe de Züccarellu, insemme a di vuruntai d'Arbenga, cun sti trexentu armai ch'i l'han pigliou u casté e brüxou u Burgu. A villa de Bergalla a l'ha patiu ascì di danni, scicumme che a sti tempi u remuntereva u derucamentu da Costa, ina burgæ picenina d'ataccu au casté di Bava, ciü che di sciti da Schiva, du Puzzu e di Rivai. Mentre che e gente de Barestin i l'era scurie a Türan i sun però rivæ u Giüliu insemme au Gio Antognu Du Carettu, erede legittimu, ch'u l'ha pigliou in man u paiże e cumandou in prucessu pe truvæ i asciascin e turnæ a l'urdine[38][39][40]. Ai 6 de żügnu u gh'è stou l'attu de sutumisciun di cappi de famiglie au növu scignù, cu'a cumünitæ ch'a l'ha persu pareggi diritti in cangiu du perdun du marcheṡe. A minaccia di figli ilegittimi a nu l'era però passæ, tantu che, de longu du 1561, i l'han atacou Bardenei e pigliou u casté de Barestin cun l'ajüttu de di ommi di Savoia, aa fin scurii dau Gio Antognu cun di armai spedii dau guvernatù de Milan[41][42][43].

Detagliu de Barestin in sciu Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...], travagliu du Matteo Vinzoni du 1750[44]

A partì daa cunvenziun du 1561, du 1592 u gh'è stou ina primma refurma di statüi de Barestin, spartii inti dui libbri de leżże criminali e civili[45]. Daa fin du Zinquezentu i ne vegne ascì i travagli pe fabricæ a gexa de Sant'Andrea au postu d'ina capella ciü antiga, tiræ sciü dau 1594 pe vuruntæ du marcheṡe Gio Enricu II e cun de sustanze di frei De Negri, banchei in Spagna ch'i ne vegniva da Barestin[46][47]. Du Seizentu, a Barestin u nu gh'è capitou di gran remesci, che pe contru i l'han tucou u marcheṡou de Züccarellu e a vixina valæ du Neva, curpia dae invaxui di piemuntexi[48]. De impurtante, aa fin d'in longu prucessu in sciu pagamentu de decime aa gexa de Barestin, cu'ina cunvenziun du 6 de setembre du 1728 u s'è ricunusciüu u destaccu cumpletu da cumünitæ de Carpe, parte du meximu feudu, da chella de Barestin, ch'a l'ha dunca cumensou a numinæ di sò scindici e cunsegliei, mentre pe'a gexa a l'era parocchia pe sò cuntu dau 1609[49]. A ogni moddu, pe'e cunseguenze da guæra de sücesciun pulacca, u marcheṡe de Barestin u l'è vegnüu in vasallu du rè de Sardegna, cumme i ætri pusedimenti de l'Imperu inta regiun. Passou carch'agnu, du 1754 u gh'è stou u "Cunsegnamentu" da tære du marcheṡe Utavian Tumaxu III, che pe'u ciü u staxeva intu sò palassiu a Żena, dund'u l'è feniu massou du 1779. U növu marcheṡe Gio Enricu IV, u s'è turna interesou a Barestin pe scödde paregge tasce e puffi ch'i gh'eran restæ e pe stu facciu, insemme ae tante chestiui cu'u marcheṡe[50][51], i barestei i sun stai ben cuntenti de quande, ai 21 d'avrì du 1794, i sun rivæ i surdatti franzexi da rivuluziun, cumandai da l'Antoine Christophe Saliceti e da l'Augustin de Robespierre[52].

Etæ cuntempuranea

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Tempu di franzexi

[modìfica | modìfica wikitèsto]

U dì de doppu, a Barestin i sun rivæ 2.500 surdatti, ch'i l'han pigliou e pruprietæ du marcheṡe, cunsciderou ommu piemunteṡe e dunca deṡenemigu de guæra, pe pöi parti versu levante e cumbatte aa spediziun de Degu. De ciü, de ste parte u l'era rivou u Filippo Buonarroti, ommu da revuluziun giacubina, ch'u l'ha atacou u marcheṡe cumme tirannu e pigliou e difeṡe di barestei, cun di descursci e pruclammi apexi intu paiże. A ogni moddu, cu'u curpu de statu du 9 de termidoru e a fin de pulitiche giacubine, u Gio Enricu IV u l'ha cumensou in prucessu pe fæse ricunusce i sò diritti e i danni e, cun sentenza du 6 de żügnu du 1795, u s'è vistu dæ raxun[53].

Inte l'estæ du 1795, scurii da Savuna dae armæ de l'imperu d'Austria, i franzeixi i sun turnæ a Barestin, cu'a cresta de l'Erexea ch'a l'era stæ zernüa dau generæle Kellermann cumme linea de difeṡa, a cuscì diccia "linea du Burghettu", prestu dutæ de trincee e furtificaziui. Mentre che i austraci, ch'i l'axeva ciantou lì de atacæ, i s'era sciacai in sci Arsabecchi e in scia senestra du Varatella, Barestin u l'era feniu propriu intu meżżu fra e due armæ e pe in zertu tempu föra di cumbatimenti, ben che a patì e requiṡiziui di franzexi. Però, ai 19 de setembre, i austriaci i l'han pruvou a passæ e linee di deṡenemighi, senza sciurtighe, ma pigliandu pareggi sciti a Barestin, cumpreṡu u paiże[54].

Hippolyte Bellangé, A bataglia de Löa, 1838. Quaddru cunservou au Müṡeu Massena de Nizza

Cu'u rivæ de l'invernu, segundu i üxi d'alantù, inta nöcce fra i 16 e i 17 de nuvembre i austriaci i l'axevan cumensou a retiræse dae pustaziui ciü avanzæ, pe lasciæ a Barestin 500 ungherexi sutt'au capitagnu Redewen. I franzexi, ch'u gh'era rivou de pruviste, mentre ch'i se bugiæva i l'han però atacai cu'ina meżża bregà, pigliandu e Tære Gianche, u Vardiöra e u Sambüu, dund'i l'han catürou ina quarantena de prexunei e trei canui picenin. In ætru batagliun u l'è stou spediu a pigliæ dae spalle i surdatti ch'i gh'era a Barestin, ma u l'è introu in cuntattu cu'ina culonna de austriaci ch'a ne vegniva dau Castelæ e u l'ha avüu da retiræse p'avé feniu e barotture. I franzexi i l'han dunca pigliou e ville de Bergalla, du Cugnu e du Pözzu, fandughe 130 prexunei cruati, mentre u Burgu e u casté, difeṡu dai ungherexi, u nu l'è caücciu, tantu che de nöcce, quandu che i primmi i se sun retirai in sce l'Erexea, u Redewen u l'ha facciu sciurtì i sò ommi e u l'è turnou dau restu de l'eṡercitu. Barestin u l'è dunca feniu tüttu au saccu di franzexi, ch'i l'han scciappou tütte e porte e dou föu a Bergalla, cun chinże abitanti massai mentre che u ciü de gente u l'era sciurtiu a scapæ, spantiou fra Türan, Löa e Buizan. A l'ürtimu, ai 23 de nuvembre u l'è partiu u gran ataccu passou aa storia cumme a bataglia de Löa, e i franzexi i lasciou Barestin, in ruvina, pe purtæse ciü a levante, in scia növa linea du frunte[55][56].

De de lì, ben che cu'i cangi de duminatù, daa Repübbrica Ligüre a l'Imperu franzeṡe e turna ai Savoia, a vitta a Barestin a nu l'è restæ tostu a mexima, ben che l'auturitæ du marcheṡe, ch'u l'axeva rizevüu carche sustanza in riparaziun dai franzexi, a nu l'era ciü vista cuscì asulüa[57] Intu detagliu, doppu de l'ucüpaziun militære u paiże u l'è feniu inta Repübbrica Piemunteṡe e numà che du 1801 u l'è passou aa Ligüre, dund'u l'era u terzu cumün du cantun de Löa, inta giüriṡdiziun de Curumbu[58]. Du 1805, insemme au restu da Ligüria, u l'è dunca feniu aa Franza, intu cantun de Löa du dipartimentu de Muntenöcce, tacou insemme au cumün de Carpe[59].

Dau regnu au dì d'ancöi

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Tempu de pareggi agni u s'è dou recattu aa gexa, scurzæ de quattru metri perchè a periu de derucæ, e au casté, ch'u l'ha pigliou e furme d'ancöi, cuscì cumme a ciazza de l'uratoriu, dunde, du 1888 u s'è tiou sciü a Fabbrica[60][61]. U travagliu ciü impurtante de l'Öttuzentu, ch'u l'ha portou a tante descusciui, u l'è stou chellu du stradun: u prugettu d'ina via ch'a lighesse a Rivera cu'a Burmia u vegheva i dui percursci pe Barestin o pe Carpe, cu'u segundu ch'u l'era spunciou dau cumün de Türan. Mentre pe'a via fina in Burmia, ciü avanti, u sarà zernüu u segundu percursu, u stradun fra Türan e Barestin u l'è stou avertu ben primma, doppu che, mentre a pratica a s'era fermæ, i barestei i l'han tagliou ina nöcce tütte e urive ch'u gh'era in sciu camin da via[62][63]. Cu'i danni du teremotu du 1887, derucæ e canoniche, du 1889 u s'è fabricou a Cumüna e e scöre növe, mentre che Barestin, cumme i ætri paixi de l'entrutera, u l'ha patiu ina forte emigraziun versu e Americhe[64][65].

U munümentu ai cadüti de Barestin inte tütte e guere

A l'imprenzipiu du Növezentu u paiże de Carpe, che dau 1869 u l'era fraziun de Barestin, cun regiu decretu du 23 de marzu du 1905 u l'è destacou e u va a fenì au cumün de Türan, tirou dau prugettu du sò stradun. Tempu da Grande Guæra, Barestin u patisce pareggi morti in sciu campu, mentre inta segunda u se tröva tostu u duggiu da pupulaziun, cun tütte ch'i ghe sun scurie pe'a puira di bumbardamenti, cumme chellu de Türan du 1944[66]. Sübitu passou a guæra, dau 1949, u gh'è stou ina serie de apariziui da Madonna a ina figliöra de Bergalla, nu recunusciüe daa Gexa ma ch'i l'han tirou tante gente a Barestin, ai 5 d'ogni meṡe. Pe'a preghera du 1953 u s'è inaugürou ina capella da vixin ai forte di Dui Frei, in sce l'Erexea. A l'ürtimu, pe'u vegnì peżżu de lüzze che da seculi i curpiva u Burgu, cun decretu di 9 d'avrì du 1953 u s'è cumandou u sò abandun, mentre e ciü tante cà növe, cuscì cumme a gexa növa de Sant'Andrea, i l'han truvou de postu au Pöżżu. U veggiu Burgu, ben ch'u se secce pensou ciü votte de sarværu, u l'è restou pe'u ciü in abandun e u l'è feniu du tüttu in ruvina[67][68].

Barestin, dau 1973 ai 31 de dixembre du 2008, u l'ha facciu parte da Cumünitæ muntana "Pollupice", pe pöi passæ fina du 2011 inta Cumünitæ muntana "Punente Savuneṡe"[69]. Dau 4 de dixembre du 2014 aa primma du 2015 u l'ha facciu parte de l'Uniun di cumüi da Rivera de Parme e de Urive.

Evuluziun demugrafica

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Abitanti censii[70]

Minuranze fureste

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Dandu amentu a l'ISTAT, au 31 de dixembre du 2024 a Barestin i ghe sun 21 reṡidenti furesti[71].

Cugnommi ciü difüxi

[modìfica | modìfica wikitèsto]

I cugnommi ciü difüxi a Barestin i sun: Panizza (Panizza), Rosso (Russu), Richero (Richeru), Ronco (Runcu) e Pastorino (Pastürin)[72].

Posti de interesse

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Architetüre religiuse

[modìfica | modìfica wikitèsto]
  • Gexa növa de Sant'Andrea
  • Gexa veggia de Sant'Andrea
  • Gexa de San Żorżu
  • Uratoriu de San Carlu
  • Gexa de Sant'Apulonia
  • Gexa de Sant'Antognu
  • Santuæriu de Munte Cruxe

Architetüre civili

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Architetüre militæri

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Scindici de Barestin

[modìfica | modìfica wikitèsto]
A cumüna de Barestin
Periudu Primmu citadin Partiu Carega Notte
29 de żügnu du 1988 5 d'avrì du 1990 Pietro Beccaria DC Scindicu [73]
5 d'avrì du 1990 7 de żügnu du 1993 Carlo Ismarro DC Scindicu
7 de żügnu du 1993 28 d'avrì du 1997 Carlo Ismarro PPI Scindicu
28 d'avrì du 1997 14 de mażżu du 2001 Carlo Ismarro PPI Scindicu
14 de mażżu du 2001 30 de mażżu du 2006 Ubaldo Pastorino lista civica Scindicu
30 de mażżu du 2006 16 de mażżu du 2011 Italo Panizza lista civica Scindicu
16 de mażżu du 2011 6 de żügnu du 2016 Gabriella Ismarro "Un futuro per Balestrino"
(lista civica)
Scindicu
6 de żügnu du 2016 4 d'utubre du 2021 Gabriella Ismarro "Un futuro per Balestrino"
(lista civica)
Scindicu
4 d'utubre du 2021 in carega Stefano Saturno "Balestrino oggi"
(lista civica de centru-driccia)
Scindicu

Vie de cumünicaziun

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Notte au testu
  1. Dicciu [bareʃ'tiŋ]; [bares'tiŋ] a Türan e in Carpe; [baɹεʃ'tiŋ] in Èrli e a Castrevegliu, Bæistrìn a Löa e au Burghettu, Baestìn au Zeriæ e inti Pregiai, Balèstrìn in arbenganeṡe d'Arbenga[5], Balestrìn o Barestrìn in żeneṡe, savuneṡe e versu Finæ
  2. A Türan cunusciüu cumme Rian de Baresciun
Notte bibliugrafiche
  1. 1 2 Varù Istat - Pupulaziun reṡidente ai 31 d'utubre du 2023.
  2. 1 2 3 (IT) Cumüna de Barestin, Statuto (PDF), in sce dait.interno.gov.it. URL consultòu o 7 arvî 2024.
  3. Clascificaçion sismica (XLS), in sce protezionecivile.gov.it.
  4. (IT) Tabella dei gradi/giorno dei Comuni italiani raggruppati per Regione e Provincia (PDF), Lézze 26 agósto 1993, n. 412, Al. A, Agenzia nazionale per le nuove tecnologie, l'energia e lo sviluppo economico sostenibile, 01-03-2011, p. 151. URL consultòu o 3 màzzo 2025 (archiviòu da l'url òriginâle o 1º zenâ 2017).
  5. (LIJ, IT) Angelo Gastaldi, Nummi de sittè, paisi e lucalitè, in De tüttu in po', Arbenga, Edizioni del Delfino Moro, 1996, p. 120.
  6. Zunino, 2015, p. 12
  7. Zunino, 2015, p. 13
  8. 1 2 Gallea & Lertora, 2005, pp. 10-11
  9. Zunino, 2015, pp. 12-13
  10. 1 2 3 4 Zunino, 2015, p. 16
  11. Ronco, 2000, Capitolo II. Romani di passaggio, p. 26
  12. Ronco, 2000, Capitolo II. Romani di passaggio, pp. 25-26
  13. Ronco, 2009, II. Le prime case, p. 17
  14. Ronco, 2009, III. Dal Burgus al Castrum, p. 21
  15. Ronco, 2000, Capitolo I. Caverne e dintorni, pp. 15-16, 19
  16. Ronco, 2009, II. Le prime case, p. 15
  17. Bogliorio, 2010, Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari, p. 13
  18. Ronco, 2000, Capitolo II. Romani di passaggio, pp. 20-24
  19. Ronco, 2000, Capitolo IV. Santi, monaci e imperatori, pp. 33-35
  20. Ronco, 2009, II. Le prime case, pp. 18-19
  21. Ronco, 2009, III. Dal Burgus al Castrum, p. 21
  22. Ronco, 2000, V. Torri e campanili, pp. 38-40
  23. Ronco, 2009, III. Dal Burgus al Castrum, pp. 21-22
  24. Bogliorio, 2010, Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari, p. 13
  25. Ronco, 2000, VII. La castellana di Zuccarello, pp. 54-56
  26. Amici del Borgo, 2011, Le origini del Marchesato di Balestrino, p. 15
  27. Ronco, 2000, VII. La castellana di Zuccarello, pp. 53-55
  28. Ronco, 2009, III. Dal Burgus al Castrum, p. 26
  29. Bogliorio, 2010, Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari, pp. 14
  30. Amici del Borgo, 2011, Le origini del Marchesato di Balestrino, p. 14
  31. Ronco, 2000, VII. La castellana di Zuccarello, pp. 54-55
  32. Ronco, 2000, VII. La castellana di Zuccarello, p. 55
  33. Ronco, 2009, III. Dal Burgus al Castrum, pp. 26-27
  34. Amici del Borgo, 2011, Le origini del Marchesato di Balestrino, p. 16
  35. Ronco, 2000, VIII. Dal Burgus al castrum, pp. 59-60
  36. Bogliorio, 2010, Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari, p. 15
  37. Amici del Borgo, 2011, Le origini del Marchesato di Balestrino, p. 15; Da Pirro II alla fine del secolo XVI, pp. 18-19
  38. Ronco, 2000, IX. "Idi di marzo" a Balestrino, pp. 62-68
  39. Ronco, 2009, IV. La notte dei pugnali, pp. 31-36
  40. Amici del Borgo, 2011, Da Pirro II alla fine del secolo XVI, pp. 19-20
  41. Ronco, 2000, X. Sottomissione e perdono, pp. 70-73
  42. Bogliorio, 2010, Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari, pp. 15-16
  43. Amici del Borgo, 2011, Da Pirro II alla fine del secolo XVI, p. 20
  44. (IT) Matteo Vinzoni, Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...], Archiviu de Statu de Zena, Setembre 1750.
  45. Ronco, 2000, XI. Convenzioni e statuti, pp. 74-75
  46. Ronco, 2000, XII. I banchieri spagnoli, pp. 85, 89
  47. Amici del Borgo, 2011, Il territorio del Marchesato nel secolo XVI, p. 26; I De Negri, pp. 37-41
  48. Ronco, 2000, XIV. Rumori di guerra, pp. 99-100
  49. Bogliorio, 2010, Capitolo III. I grandi e i piccoli avvenimenti del 1700, pp. 21-23
  50. Ronco, 2000, XVI. Il consegnamento, pp. 114, 118
  51. Ronco, 2009, V. Ottaviano il Magnifico, p. 46; VI. Un altro marchese assassinato, pp. 49-50
  52. Ronco, 2000, XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne, p. 124
  53. Ronco, 2000, XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne, pp. 124-131
  54. Ronco, 2000, XVIII. La battaglia di Loano, pp. 134-136
  55. Ronco, 2000, XVIII. La battaglia di Loano, pp. 136-139
  56. Ronco, 2009, VIII. Sei ore di morte, pp. 59-71
  57. Ronco, 2000, XVIII. La battaglia di Loano, pp. 137-138
  58. (IT) AA. VV., Costituzione della Repubblica ligure (1802), Żena, Stamperia Nazionale Strada Giulia, 1802, p. 156.
  59. (IT) Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic e Giovanni Assereto (a cüra de), Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte, Vul. I, Savuna, Cumün de Savuna, Dixembre 1993 [1824], p. 286.
  60. Ronco, 2000, XIX. Il nuovo comune, pp. 142-144
  61. Ronco, 2009, XII. Lo stradone, pp. 95-100
  62. Ronco, 2000, XIX. Il nuovo comune, pp. 145-147
  63. Ronco, 2009, XII. Lo stradone, pp. 93-95
  64. Ronco, 2000, XIX. Il nuovo comune, pp. 147-149
  65. Ronco, 2009, XIII. Il terremoto dell'87, pp. 101-102
  66. Ronco, 2000, XIX. Il nuovo comune, pp. 166-171
  67. Ronco, 2000, XXII. Addio vecchio Borgo, pp. 174-181
  68. Ronco, 2009, XXXII. Una speranza per il vecchio Borgo, pp. 267-272; XXXIII. Il Pizzo Ciresa e i "Sacri Monti", pp. 279-285
  69. (IT) Legge Regionale n° 24 del 4 luglio 2008, in sce federalismi.it. URL consultòu o 3 màrso 2026.
  70. Statistiche I.Stat ISTAT  URL cunsürtau u 30-12-2023.
  71. (IT) Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024, in sce demo.istat.it. URL consultòu o 13 frevâ 2026.
  72. (IT) I cugnommi ciü difüxi cumün pe cumün, Barestin, in sce cognomix.it. URL consultòu l'11 arvî 2024.
  73. U s'è dimesciu daa carega

Liammi de föra

[modìfica | modìfica wikitèsto]
Contròllo de outoritæVIAF (EN) 158472888 · SBN (IT) TO0L003844 · LCCN (EN) n2003045136