Arnascu
AR
|
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese |
Arnascu cumün | ||
---|---|---|
| ||
![]() Panu(r)àmma de Arnascu Gêxa
| ||
Localizaçión | ||
Stâto | ![]() | |
Región | ![]() | |
Provìnsa | ![]() | |
Aministraçión | ||
Scìndico | Matteo Mirone (lista sivica "Insieme per Arnasco") da-o 27-5-2019 (2º mandòu da-o 10-6-2024) | |
Dæta de instituçión | 1861 | |
Teritöio | ||
Coordinæ: | 44°04′40.73″N 8°06′25.93″E | |
Altitùdine | 250 m s.l.m. | |
Superfìcce | 6,09 km² | |
Abitanti | 602[3] (30-6-2019) | |
Denscitæ | 98,85 ab./km² | |
Fraçioìn | Bessu[1], Menôxi[2] | |
Comùn confinanti | Arbenga, Castregiancu, Cixan, Utuê, Vendùn, Süccaellu | |
Âtre informaçioìn | ||
CAP | 17032 | |
Prefìsso | 0182 | |
Fûzo oràrio | UTC+1 | |
Còdice ISTAT | 009007 | |
Cod. cadastrâ | A422 | |
Targa | SV | |
Cl. scìsmica | zöna 3 (sismicitæ bàssa)[4] | |
Cl. climàtica | zöna D, 2 006 GG[5] | |
Sànto patrón | A Sùnta | |
Giórno festîvo | 15 aùstu | |
Cartògrafîa | ||
![]() | ||
Scîto instituçionâle | ||
Arnascu[n. 1] (Arnasco in italiàn) u l'è in cumün da pruvinsa de Savuna ch'u se tröva inte l'entrutèra d'Arbenga, u cunta 609 abitànti (dàtti agiurnài au 2019).
Geugrafìa
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Arnascu u l'è scituàu aa metài fra u basìn da valà du s-ciümme Aròscia e quellu da valà du Pennavaire. U prinsipàle riàn ch'u traversa u teritò(r)iu cumünàle u l'è l'Arveiu, assemme au Mèrcu.
I munti che i sircundan u cumün i sun prinsipalmente de culette de bàssa artitüdine, vista a vixinansa cun a ciàna de Arbenga, da nutà a Rocca Liverna, âta 552 m in sciù livellu du mâ, ma ascì a Cruxe de Arnascu (646 m s.l.m.), u Munte Negru (853 m).
Frasiun
[modìfica | modìfica wikitèsto]U cumün de Arnascu u se cunfurma cumme in munisipiu spàrsu, ch'u cumprende e frasiùi de Menôxiu, Bezzu e Gêxa, ch'a funsiuna cumme sede da ca' cumünâle, ciü e burgàe stò(r)iche de Còsta da Möia, Pustiùn e Pràu pé in estensciùn de tòstu 6,09 km2.
Cunfin
[modìfica | modìfica wikitèsto]Arnascu u cunfina a nord-ovest cu-u cumün de Vendun, a nord-est cun Castregiancu, a sud cun Utuê e Arbenga, a est cun Sücca(r)ellu e Cixan.
Sto(r)ia
[modìfica | modìfica wikitèsto]
E u(r)igini de l'insediamentu e sun da riscuntrà fra u IX e u X seculu, cun e cuntrade ciü antìghe de Arveiu e Arnascu Véju, ancöi nu ciü vixìbili. Cun l'ànnu 1000 vegnen mensciunài i abitài de frasiùi de Arnascu, Menôxiu, Bezzu, Arveiu e Sènexi (aù frasiùn de Cixan), sutta u cuntròllu da Castelanìa de Rivernàu, guvernâ da l'antìgu castéllu in sce a Rocca Riverna (o Liverna).
Da stu mumentu lì u teritò(r)iu u vegne inse(r)ìu inta Marca Arduinica, sub-infeudàu a 'na famìa de San Darmàssu, che a và de prubabile a custruì a géxetta ch'a purtava u numme du santu, inta zòna de Arveiu. Cun a mòrte de sti chi u feudu pàssa, cumme gran parte de l'entrutèra d'Arbenga, a Bonifacio del Vasto, a partì dau 1091.
De doppu u pàssa de màn aa famìa di Marchesi Clavesana, andandu a druvì in epuca de scòntri fra a castelanìa e u cumün libé(r)u de Arbenga, che e pòrtan fra u XII e u XIII seculu a ina ridusiùn di teritò(r)i de cumpetensa du feudu. A l'epuca i feudatari lucàli i l'é(r)an i membri da famìa Rubaldini, chi i vegnen eliminài dau cuntrollu e sustituìi cun Aicardo Cazzulini a partì dau 1236, tòstu in cuntempuranea cun a fìn da duminasiùn di Marchesi de Clavesana e u cumensu de quella di Del Carretto du ràmmu de Ba(r)estìn.[7]
Se(r)àn propiu i marchesi a favu(r)ì u sviluppu du feudu, rivandu a custruì in növu castellu inta frasiùn de Bezzu, ancù aù in péi e duve(r)àu cumme rexidensa privâ, zà cumensàu a custruì düante u 1321, cun in stìle vixin a quellu Rinascimentà.
Quande u Marchesàu de Sücca(r)ellu u sciòrbe e prupietài di Del Carretto de Ba(r)restìn intu 1545 ascì Rivernàu u vegne inglubàu intu picìn stàttu marchiunàle, (sciben che a prupietài a fusse in realtài divìsa a metài cun u rammu di Del Caretto du Marchesàu de Finà) fin a quande stu chi u nu se desfà, intu 1624.[8]
Sutta a tüttu u periudu de cuntròllu da famìa Cazzulini u se àrve in periudu de stabilitài pé a castellanìa du Rivernàu, ch'u dü(r)a fin aa fìn du guvernu de sti chi in sce Arnascu, terminàu difatti intu 1753, a càusa de ina se(r)ie de dispute interne, che e purte(r)àn aa ruvìna ecunomica a famìa e l'infeudamentu de àtri espunenti da nubiltài arbenganese, culigài e tribütà(r)i di Del Carretto de Ba(r)estìn: i Còsta, zà scignù(r)i da Cuntea de Cunscente, (ch'a cumprendeva ascì Cixàn, Cunscente e u cumün de Garlenda), ch'i cunservan a pudestài in sce a castellanìa fin a l'arìvu de l'esercitu fransese guidàu da Napuleùn Bunaparte, nunstante che zà intu 1735, cun u tratàu de Vienna vegnüu de doppu a Guèra de Sucesciùn Pulàcca u feudu u l'é(r)a stàu acquisìu dau Regnu de Sardegna e inglubàu inti dumini di Savoia.
Restà dunca in màn piemuntese fin au 1797, cun i dumini di Còsta u paìse u vegne dunca inglubàu inta Repübbrica Ligüe. Sutta a növa duminasiùn fransese u cumün u và a fà parte da circuscrisiùn lucàle arbenganese, andandu a furmà pé a primma vòtta ina növa munisipalitài, ch'a cunprendeva e frasiùi d'ancöi (Bezzu, Menôxiu e Géxa) ciü quella Sènexi.
Cun a restaurasiùn du 1815 u passa turna sutta i pusedimenti du Regnu de Sardegna, divegnüu poi Regnu d'Italia dau 1861, inse(r)ìu intu sircundà(r)iu de Arbenga, poi cunfluìu inta pruvinsa de Savuna, intu 1946 trasfurmàu inta növa Repübbrica Italiana. Fra u 1973 e fìn ai 31 de dixembre 2008 u l'ha fàu pàrte da Cumunitài muntana Ingauna, poi divegnüa "du Punente Savunese" fin au 2011, ànnu da sò supresciùn.
I ürtimi cangiamenti terituiàli i sun stài cumpiüi intu 1815, sutta u Regnu de Sardegna, quande cun a Restaurasiùn a sentru abitàu de Sènexi u và a esse in cumün indipendente, poi anessu a Cixan.
Abitànti
[modìfica | modìfica wikitèsto]Evulusiùn demugrafica
[modìfica | modìfica wikitèsto]Abitanti censìi[9]

Minuànse furèste
[modìfica | modìfica wikitèsto]Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixembre du 2019, i sitadìn furèsti a Arnascu i sun 89.
Pòsti de interesse
[modìfica | modìfica wikitèsto]-
I rèsti du castellu di Del Carretto a Arnascu
-
Àtra vista du castellu derucàu
-
A géxa paruchiàle dedicâ aa Sunta
-
Uatòiu de San Bertumé
-
Bézzu, l'u(r)atòiu di Santi Cosma e Damiàn
Architetü(r)e religiuse
[modìfica | modìfica wikitèsto]U cumün de Arnascu u fa parte da diocexi de Arbenga-Impeia, chi dunca a ghe a parocchia dedicà aa Sunta, ch'a cumprende ascì e seguenti géxe:
• Géxa da parocchia da Nostra Scignùa Sunta, a se tröva inta frasiùn de Arnascu Géxa. Rimanezà cun e furme baròcche düante u XVI seculu, a cuntegne au sò internu diferenti ope(r)e artististiche, cumme u dipintu rafigü(r)ante u Batêximu de San Giuvanni Batìsta da cunscide(r)à du XVII seculu, ina stàttua da Madonna du Ruzà(r)iu e u pregiàu tabernaculu de màrma(r)u du Gaggini, datàu au 1536 e culucàu in sce l'impurtante atâ mazù de stìle rinascimentà.
• Uatò(r)iu de San Bertumê, u se tröva inta frasiùn da Géxa, de frunte aa paruchiàle, u l'è cunscide(r)àu au mumentu u ciü antìgu edifissiu religiùsu du teritò(r)iu de Arnascu.
• Uatò(r)iu di Santi Cosma e Damiàn, u l'è culucàu inta lucalitài de Bezzu. A strutüa a l'è ben cunservà e uiginà(r)ia du Settesèntu.
• Géxa de San Pantaléu, culucàu inta frasiùn de Menôxiu, de cuntu scicumme ch'a cunserva in antìgu Crìstu in utùn.
Architetü(r)e militàri
[modìfica | modìfica wikitèsto]• Castellu di Cazulini inta frasiùn de Bezzu. Custruìu daa famìa infeudà inta castellanìa, u se tröva a l'ingressu da frasiùn, u l'è datàu du XIV seculu, anche se inti anni de doppu u l'ha avüu ina sé(r)ie de restrutü(rlasiùi che n'han mudificàu ascì l'aspettu, ancöi u l'è duveàu cumme rexidensa privà.
• Castellu di Del Carretto de Ba(r)estìn, aù derucàu, u se truvava inta zòna da Rocca Riverna, surva aa burgà da Géxa. U l'é(r)a stàu ti(r)àu sciü atùrnu au seculu XIII.
• Fòrte de Arnascu o "da Rocca Riverna", a l'é(r)a ina pustasiùn militàre adutà dai Savòia, custruìa inte l'Öttusentu. A strutü(r)a a nàsce vixin ae fundamenta du veiu castellu, e u serviva pé tegnì sutt'öggiu e ativitài inte valàe d'in gi(r)u e in scia ciàna ascì, numma ina parte de stu chi a l'è stà rangià. U se issa a in artéssa de 500 m in sciù livellu du mà, cun a carateristica de avé a pulveriera ch'a se fàccia in sci'n bàsu, i téiti de legnu ancù cum'i l'e(r)an e i caminamenti restrutü(r)ài, chi i nu l'han cangiàu a cunfurmasiùn uiginà(r)ia du forte.
Architetü(r)e sivili
[modìfica | modìfica wikitèsto]• A Ture de Davì (o "du Davì" a segunda da prununsia), a l'è ina ture a bàze reunda cun ina furma a silindru, a se tröva surva a l'abitàu de Menôxiu. Dandu amentu ae lezende cuntàe intu paìse a sa(r)eva stà custruìa intu XVIII seculu da in pastù da zòna, ciamàu Davide Badoino (dìtu, apuntu, U Davì), cun a strutü(r)a fà cumme ina müaia a séccu.
Pitü(r)a
[modìfica | modìfica wikitèsto]-
E pitüe de Arnascu
-
Àtra vista de pitüe in sce müaie
• E pitü(r)e in sce mü(r)aie (o murales ascì, ligüizàu müài) de Arnascu, se sun svilupàe a partì dai ànni 90, cun a partecipasiùn de artìsti prufesciunisti e diletànti, chi i se sun impegnài a decu(r)à e müaie da stradda prinsipale che a culega e frasiùi du paìse (a stradda pruvinsale 35). I temmi tratài dai dipinti i sun prinsipalmente ligài aa realtài cuntadìna e au teritò(r)iu ligüe, cun ina cuntinnua evulusiùn ch'a pòrta tütti i ànni di dipinti növi.
Ecunumia
[modìfica | modìfica wikitèsto]U setù trainante de l'ecumumìa d'Arnascu u l'è quellu primà(r)iu, cun a cultivasiùn de prudòtti cumme a vìgna e l'u(r)ìvu, cun a qualitài ciamà arnasca, o ascì u(r)ìva pignö(r)a, ch'u ne vegne utegnüu u famusu ö(r)iu èstra-vergine d'u(r)ìva.
Pocu svilupàu quellu secundà(r)iu, a frunte pe(r)ò de in difüsu aumentu du türismu, prinsipalmente pé a stu(r)icitài du paìse, ma ascì pé l'enugastrunumìa lucàle. E prinsipali furme de acuiènsa e sun dunca quelle de l'agritüismu, assemme ae ativitài cumerciàli che e permatten de tastà i vìn e i piàtti tipici da tradisiùn.
Cultü(r)a
[modìfica | modìfica wikitèsto]Dialettu d'Arnascu
[modìfica | modìfica wikitèsto]U dialettu parlàu a Arnascu u l'è de stampu arbenganese e u fa parte du grùppu du Ligü(r)e sentru-ucidentàle; pé rivitalizàlu a pro loco lucale a urganizza di incontri ciamài Vegne asci ti a ciaciarâ, chi i se tegnalen escluxivamente intu dialettu lucàle, tütte e vòtte cun in temma diferente.[10]
Enugastrunumìa
[modìfica | modìfica wikitèsto]L'u(r)iva arnàsca
[modìfica | modìfica wikitèsto]Particulare de stu teritò(r)iu a l'è a cultivasiùn de l'arnàsca o u(r)ìva pignö(r)a, ch'a prezenta de carateristiche diferenti rispettu aa ciü cultivà u(r)ìva tagiàsca, rispettu a sta chi difatti a g'ha ina maü(r)asiùn diferente, ciü tardiva e in güstu che tastandula u pà tòstu scimile a in pignö.[11]
L'u(r)ìva arnasca a prezenta in cu(r)ù ciü scüu, ciànte ciü bàsse e picìne, côsa ch'a garantisce ascì ina mazù rexistensa au zé(r)u e au freidu.[12] Propiu pé ste carateristiche chi a l'è de lungu apresà, vista ascì a prudusiùn de l'ö(rliu estra vergine d'u(r)ìva, prudòttu prinsipalmente dai gumbi lucàli, atestài zà antigamente in Arnascu (segundu quarche funte zà a partì dau XVII seculu).[13]
Feste e fée
[modìfica | modìfica wikitèsto]• Festa da Sunta, a se tegne tütti i ànni a Arnascu Géxa a Mez'Aùstu, a l'è a festa patrunàle du cumün, cun a selebrasiùn religiusa e ascì u rinfrescu urganizàu daa Pro Loco.[14]
• Vegne ascì ti a ciaciarâ, se tegne cun a culaburasiùn da Pro Loco e da cumüna, pé valurizà u dialettu de Arnascu e mustralu ascì a chi u nu u cunusce, l'eventu, inte l'edisiun 2019-2020 u s'è tegnüu fra i mesi de dixembre e de frevâ, cun tütte e séie in temma diferente pé cuntà de stòie, lezende, filastrocche o ascì sulu pé fà dui ciàrle. I temmi prinsipàli de l'eventu i sun stài: "Cunteme de Arnascu", "A vita du passau", "A lesiun" e "Ina neuce au museu".[10]
• Festa da fìn de l'estài, a se tegne pressu u lucàle sentru poli-spurtìvu, a i inissi de setembre, cun a sena prepa(r)à dau cumün e daa pro loco e ascì a müxica dau vìvu.[15]
• Festa di santi Cosma e Damiàn, a l'è a festa patrunàle da frasiùn de Bezzu, a se tegne tütti i ànni ai 22 de setembre, cun a messa selebrà inta géxa da frasiùn.[16]
• Festa patrunàle de San Darmassu, a se tegne tütti i ànni ai inissi d'aùstu inta frasiùn de Arveiu, dund'a se tröva a géxa dedicà au santu.[17]
Aministrasiùn
[modìfica | modìfica wikitèsto]
Periudu | Primmu sitadìn | Partìu | Càrega | Nòtte | |
---|---|---|---|---|---|
14 arvì 1986 | 24 mazzu 1990 | Alfredino Gallizia | PCI | Scindicu | |
24 mazzu 1990 | 24 arvì 1995 | Ottavio Tomatis | PSI | Scindicu | |
24 arvì 1995 | 14 zügnu 1999 | Ottavio Tomatis | lista sivica | Scindicu | |
14 zügnu 1999 | 14 zügnu 2004 | Pier Giorgio Giraldi | lista sivica | Scindicu | |
14 zügnu 2004 | 8 zügnu 2009 | Pier Giorgio Giraldi | lista sivica | Scindicu | |
8 zügnu 2009 | 25 mazzu 2014 | Alfredino Gallizia | Insieme per Arnasco (lista sivica) |
Scindicu | |
25 mazzu 2014 | 27 mazzu 2019 | Alfredino Gallizia | Uniti per Arnasco (lista sivica) |
Scindicu | |
27 mazzu 2019 | 10 zügnu 2024 | Matteo Mirone | Insieme per Arnasco (lista sivica) |
Scindicu | |
10 zügnu 2024 | in càrega | Matteo Mirone | Insieme per Arnasco (lista sivica) |
Scindicu |
Vie de cumünicasiùn
[modìfica | modìfica wikitèsto]U teritò(r)iu cumünàle de Arnascu u l'è culegàu cun u cumün de Cixàn grassie aa stradda ch'a pòrta versu Sènexi e u lucàle villaggiu tü(r)isticu, ch'a razunze fasilmente a frasiùn de Bezzu, culegà ascì cun a Strada Pruvinsale 19, versu Villanöva. Géxa e Menôxiu e sun culegàe cun a frasiun de Bezzu gràssie aa Stradda Pruvinsàle 35, ch'a porta fin a Vendùn.
Nòtte
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Nòtte au testu
- Nòtte bibliugrafiche
- ↑ segundu a prununsia lucâle Bezzu
- ↑ segundu a prununsia lucâle fina Menöxe, in arbenganese Menôxiu
- ↑ Dàttu Istat - Pupulasiùn rexidente ai 30 de zügnu du 2019.
- ↑ Clascificaçion sismica (XLS), in sce protezionecivile.gov.it.
- ↑ Lézze 26 agósto 1993, n. 412, alegòu A, Tabélla di gràddi/giórno di Comùn pe Región e Provìnsa (PDF), in sce efficienzaenergetica.acs.enea.it, 1 màrso 2011, p. 151. URL consultòu o 25 arvî 2012.
- ↑ (LIJ, IT) Giuseppe Colombo, Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian, Cengio, Litografia Fracchia, 1986.
- ↑ (IT) A stòia, cumün de Arnascu, in sce comune.arnasco.sv.it. URL consultòu o 18 agòsto 2021.
- ↑ (IT) U cumün de Sènexi e a castelanìa de Rivernàu, in sce siusa.archivi.beniculturali.it. URL consultòu o 19 agòsto 2021.
- ↑ Statistiche I.Stat - ISTAT; URL cunsultàu u 30-12-2023.
- ↑ 10,0 10,1 (IT) Vegne ascì ti a ciaciarâ, in sce comune.arnasco.sv.it. URL consultòu o 19 agòsto 2021.
- ↑ (IT) Cupeatìva de l'öiu de Arnascu, in sce coopolivicolarnasco.it. URL consultòu o 19 agòsto 2021.
- ↑ (IT) Ad Arnascu l'öiu u l'è de Arnasca, in sce lamialiguria.it. URL consultòu o 19 agòsto 2021.
- ↑ (IT) L'öiu estra vergine d'uìva arnasca, in sce agriligurianet.it. URL consultòu o 19 agòsto 2021.
- ↑ (IT) A festa patrunale da Sunta, in sce comune.arnasco.sv.it. URL consultòu o 19 agòsto 2021.
- ↑ (IT) A festa da fin de l'estài, in sce comune.arnasco.sv.it. URL consultòu o 19 agòsto 2021.
- ↑ (IT) Festa patrunale di santi Cosma e Damiàn a Bezzu, in sce comune.arnasco.sv.it. URL consultòu o 19 agòsto 2021.
- ↑ (IT) A festa de San Darmassu a Arveiu, in sce comune.arnasco.sv.it. URL consultòu o 19 agòsto 2021.
Àtri prugètti
[modìfica | modìfica wikitèsto]Wikimedia Commons a contêgne di files in sce Arnascu