Sâta a-o contegnûo

Arnascu

Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
44°04′40.73″N 8°06′25.93″E
Da Wikipedia
AR
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese
Arnascu
cumün
Arnascu – Stemma
Arnascu – Veduta
Arnascu – Veduta
Panu(r)àmma de Arnascu Gêxa
Localizaçión
StâtoItàlia Itàlia
Región Liguria
Provìnsa Savuna
Aministraçión
ScìndicoMatteo Mirone (lista sivica "Insieme per Arnasco") da-o 27-5-2019 (2º mandòu da-o 10-6-2024)
Dæta de instituçión1861
Teritöio
Coordinæ:44°04′40.73″N 8°06′25.93″E
Altitùdine250 m s.l.m.
Superfìcce6,09 km²
Abitanti602[3] (30-6-2019)
Denscitæ98,85 ab./km²
FraçioìnBessu[1], Menôxi[2]
Comùn confinantiArbenga, Castregiancu, Cixan, Utuê, Vendùn, Süccaellu
Âtre informaçioìn
CAP17032
Prefìsso0182
Fûzo oràrioUTC+1
Còdice ISTAT009007
Cod. cadastrâA422
TargaSV
Cl. scìsmicazöna 3 (sismicitæ bàssa)[4]
Cl. climàticazöna D, 2 006 GG[5]
Sànto patrónA Sùnta
Giórno festîvo15 aùstu
Cartògrafîa
Màppa de localizaçión: Liguria
Arnascu
Arnascu
Arnascu – Mappa
Arnascu – Mappa
Pusisiùn du cumün de Arnascu inta pruvinsa de Savùna
Scîto instituçionâle

Arnascu[n. 1] (Arnasco in italiàn) u l'è in cumün da pruvinsa de Savuna ch'u se tröva inte l'entrutèra d'Arbenga, u cunta 609 abitànti (dàtti agiurnài au 2019).

Âtra vista de Arnascu, a frasiùn Gêxa

Arnascu u l'è scituàu aa metài fra u basìn da valà du s-ciümme Aròscia e quellu da valà du Pennavaire. U prinsipàle riàn ch'u traversa u teritò(r)iu cumünàle u l'è l'Arveiu, assemme au Mèrcu.

I munti che i sircundan u cumün i sun prinsipalmente de culette de bàssa artitüdine, vista a vixinansa cun a ciàna de Arbenga, da nutà a Rocca Liverna, âta 552 m in sciù livellu du mâ, ma ascì a Cruxe de Arnascu (646 m s.l.m.), u Munte Negru (853 m).

U cumün de Arnascu u se cunfurma cumme in munisipiu spàrsu, ch'u cumprende e frasiùi de Menôxiu, Bezzu e Gêxa, ch'a funsiuna cumme sede da ca' cumünâle, ciü e burgàe stò(r)iche de Còsta da Möia, Pustiùn e Pràu pé in estensciùn de tòstu 6,09 km2.

Arnascu u cunfina a nord-ovest cu-u cumün de Vendun, a nord-est cun Castregiancu, a sud cun Utuê e Arbenga, a est cun Sücca(r)ellu e Cixan.

Càrta du XVIII seculu cun indicâ a castelanìa de Rivernàu

E u(r)igini de l'insediamentu e sun da riscuntrà fra u IX e u X seculu, cun e cuntrade ciü antìghe de Arveiu e Arnascu Véju, ancöi nu ciü vixìbili. Cun l'ànnu 1000 vegnen mensciunài i abitài de frasiùi de Arnascu, Menôxiu, Bezzu, Arveiu e Sènexi (aù frasiùn de Cixan), sutta u cuntròllu da Castelanìa de Rivernàu, guvernâ da l'antìgu castéllu in sce a Rocca Riverna (o Liverna).

Da stu mumentu lì u teritò(r)iu u vegne inse(r)ìu inta Marca Arduinica, sub-infeudàu a 'na famìa de San Darmàssu, che a và de prubabile a custruì a géxetta ch'a purtava u numme du santu, inta zòna de Arveiu. Cun a mòrte de sti chi u feudu pàssa, cumme gran parte de l'entrutèra d'Arbenga, a Bonifacio del Vasto, a partì dau 1091.

De doppu u pàssa de màn aa famìa di Marchesi Clavesana, andandu a druvì in epuca de scòntri fra a castelanìa e u cumün libé(r)u de Arbenga, che e pòrtan fra u XII e u XIII seculu a ina ridusiùn di teritò(r)i de cumpetensa du feudu. A l'epuca i feudatari lucàli i l'é(r)an i membri da famìa Rubaldini, chi i vegnen eliminài dau cuntrollu e sustituìi cun Aicardo Cazzulini a partì dau 1236, tòstu in cuntempuranea cun a fìn da duminasiùn di Marchesi de Clavesana e u cumensu de quella di Del Carretto du ràmmu de Ba(r)estìn.[7]

Se(r)àn propiu i marchesi a favu(r)ì u sviluppu du feudu, rivandu a custruì in növu castellu inta frasiùn de Bezzu, ancù aù in péi e duve(r)àu cumme rexidensa privâ, zà cumensàu a custruì düante u 1321, cun in stìle vixin a quellu Rinascimentà.

Quande u Marchesàu de Sücca(r)ellu u sciòrbe e prupietài di Del Carretto de Ba(r)restìn intu 1545 ascì Rivernàu u vegne inglubàu intu picìn stàttu marchiunàle, (sciben che a prupietài a fusse in realtài divìsa a metài cun u rammu di Del Caretto du Marchesàu de Finà) fin a quande stu chi u nu se desfà, intu 1624.[8]

Sutta a tüttu u periudu de cuntròllu da famìa Cazzulini u se àrve in periudu de stabilitài pé a castellanìa du Rivernàu, ch'u dü(r)a fin aa fìn du guvernu de sti chi in sce Arnascu, terminàu difatti intu 1753, a càusa de ina se(r)ie de dispute interne, che e purte(r)àn aa ruvìna ecunomica a famìa e l'infeudamentu de àtri espunenti da nubiltài arbenganese, culigài e tribütà(r)i di Del Carretto de Ba(r)estìn: i Còsta, zà scignù(r)i da Cuntea de Cunscente, (ch'a cumprendeva ascì Cixàn, Cunscente e u cumün de Garlenda), ch'i cunservan a pudestài in sce a castellanìa fin a l'arìvu de l'esercitu fransese guidàu da Napuleùn Bunaparte, nunstante che zà intu 1735, cun u tratàu de Vienna vegnüu de doppu a Guèra de Sucesciùn Pulàcca u feudu u l'é(r)a stàu acquisìu dau Regnu de Sardegna e inglubàu inti dumini di Savoia.

Restà dunca in màn piemuntese fin au 1797, cun i dumini di Còsta u paìse u vegne dunca inglubàu inta Repübbrica Ligüe. Sutta a növa duminasiùn fransese u cumün u và a fà parte da circuscrisiùn lucàle arbenganese, andandu a furmà pé a primma vòtta ina növa munisipalitài, ch'a cunprendeva e frasiùi d'ancöi (Bezzu, Menôxiu e Géxa) ciü quella Sènexi.

Cun a restaurasiùn du 1815 u passa turna sutta i pusedimenti du Regnu de Sardegna, divegnüu poi Regnu d'Italia dau 1861, inse(r)ìu intu sircundà(r)iu de Arbenga, poi cunfluìu inta pruvinsa de Savuna, intu 1946 trasfurmàu inta növa Repübbrica Italiana. Fra u 1973 e fìn ai 31 de dixembre 2008 u l'ha fàu pàrte da Cumunitài muntana Ingauna, poi divegnüa "du Punente Savunese" fin au 2011, ànnu da sò supresciùn.

I ürtimi cangiamenti terituiàli i sun stài cumpiüi intu 1815, sutta u Regnu de Sardegna, quande cun a Restaurasiùn a sentru abitàu de Sènexi u và a esse in cumün indipendente, poi anessu a Cixan.

Evulusiùn demugrafica

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Abitanti censìi[9]

Minuànse furèste

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixembre du 2019, i sitadìn furèsti a Arnascu i sun 89.

Pòsti de interesse

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Architetü(r)e religiuse

[modìfica | modìfica wikitèsto]

U cumün de Arnascu u fa parte da diocexi de Arbenga-Impeia, chi dunca a ghe a parocchia dedicà aa Sunta, ch'a cumprende ascì e seguenti géxe:

• Géxa da parocchia da Nostra Scignùa Sunta, a se tröva inta frasiùn de Arnascu Géxa. Rimanezà cun e furme baròcche düante u XVI seculu, a cuntegne au sò internu diferenti ope(r)e artististiche, cumme u dipintu rafigü(r)ante u Batêximu de San Giuvanni Batìsta da cunscide(r)à du XVII seculu, ina stàttua da Madonna du Ruzà(r)iu e u pregiàu tabernaculu de màrma(r)u du Gaggini, datàu au 1536 e culucàu in sce l'impurtante atâ mazù de stìle rinascimentà.

• Uatò(r)iu de San Bertumê, u se tröva inta frasiùn da Géxa, de frunte aa paruchiàle, u l'è cunscide(r)àu au mumentu u ciü antìgu edifissiu religiùsu du teritò(r)iu de Arnascu.

• Uatò(r)iu di Santi Cosma e Damiàn, u l'è culucàu inta lucalitài de Bezzu. A strutüa a l'è ben cunservà e uiginà(r)ia du Settesèntu.

• Géxa de San Pantaléu, culucàu inta frasiùn de Menôxiu, de cuntu scicumme ch'a cunserva in antìgu Crìstu in utùn.

Architetü(r)e militàri

[modìfica | modìfica wikitèsto]

• Castellu di Cazulini inta frasiùn de Bezzu. Custruìu daa famìa infeudà inta castellanìa, u se tröva a l'ingressu da frasiùn, u l'è datàu du XIV seculu, anche se inti anni de doppu u l'ha avüu ina sé(r)ie de restrutü(rlasiùi che n'han mudificàu ascì l'aspettu, ancöi u l'è duveàu cumme rexidensa privà.

• Castellu di Del Carretto de Ba(r)estìn, aù derucàu, u se truvava inta zòna da Rocca Riverna, surva aa burgà da Géxa. U l'é(r)a stàu ti(r)àu sciü atùrnu au seculu XIII.

• Fòrte de Arnascu o "da Rocca Riverna", a l'é(r)a ina pustasiùn militàre adutà dai Savòia, custruìa inte l'Öttusentu. A strutü(r)a a nàsce vixin ae fundamenta du veiu castellu, e u serviva pé tegnì sutt'öggiu e ativitài inte valàe d'in gi(r)u e in scia ciàna ascì, numma ina parte de stu chi a l'è stà rangià. U se issa a in artéssa de 500 m in sciù livellu du mà, cun a carateristica de avé a pulveriera ch'a se fàccia in sci'n bàsu, i téiti de legnu ancù cum'i l'e(r)an e i caminamenti restrutü(r)ài, chi i nu l'han cangiàu a cunfurmasiùn uiginà(r)ia du forte.

Architetü(r)e sivili

[modìfica | modìfica wikitèsto]

• A Ture de Davì (o "du Davì" a segunda da prununsia), a l'è ina ture a bàze reunda cun ina furma a silindru, a se tröva surva a l'abitàu de Menôxiu. Dandu amentu ae lezende cuntàe intu paìse a sa(r)eva stà custruìa intu XVIII seculu da in pastù da zòna, ciamàu Davide Badoino (dìtu, apuntu, U Davì), cun a strutü(r)a fà cumme ina müaia a séccu.

• E pitü(r)e in sce mü(r)aie (o murales ascì, ligüizàu müài) de Arnascu, se sun svilupàe a partì dai ànni 90, cun a partecipasiùn de artìsti prufesciunisti e diletànti, chi i se sun impegnài a decu(r)à e müaie da stradda prinsipale che a culega e frasiùi du paìse (a stradda pruvinsale 35). I temmi tratài dai dipinti i sun prinsipalmente ligài aa realtài cuntadìna e au teritò(r)iu ligüe, cun ina cuntinnua evulusiùn ch'a pòrta tütti i ànni di dipinti növi.

U setù trainante de l'ecumumìa d'Arnascu u l'è quellu primà(r)iu, cun a cultivasiùn de prudòtti cumme a vìgna e l'u(r)ìvu, cun a qualitài ciamà arnasca, o ascì u(r)ìva pignö(r)a, ch'u ne vegne utegnüu u famusu ö(r)iu èstra-vergine d'u(r)ìva.

Pocu svilupàu quellu secundà(r)iu, a frunte pe(r)ò de in difüsu aumentu du türismu, prinsipalmente pé a stu(r)icitài du paìse, ma ascì pé l'enugastrunumìa lucàle. E prinsipali furme de acuiènsa e sun dunca quelle de l'agritüismu, assemme ae ativitài cumerciàli che e permatten de tastà i vìn e i piàtti tipici da tradisiùn.

Dialettu d'Arnascu

[modìfica | modìfica wikitèsto]
U mèximu argumentu in detaiu: Dialettu arbenganese.

U dialettu parlàu a Arnascu u l'è de stampu arbenganese e u fa parte du grùppu du Ligü(r)e sentru-ucidentàle; pé rivitalizàlu a pro loco lucale a urganizza di incontri ciamài Vegne asci ti a ciaciarâ, chi i se tegnalen escluxivamente intu dialettu lucàle, tütte e vòtte cun in temma diferente.[10]

Enugastrunumìa

[modìfica | modìfica wikitèsto]

L'u(r)iva arnàsca

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Particulare de stu teritò(r)iu a l'è a cultivasiùn de l'arnàsca o u(r)ìva pignö(r)a, ch'a prezenta de carateristiche diferenti rispettu aa ciü cultivà u(r)ìva tagiàsca, rispettu a sta chi difatti a g'ha ina maü(r)asiùn diferente, ciü tardiva e in güstu che tastandula u pà tòstu scimile a in pignö.[11]

L'u(r)ìva arnasca a prezenta in cu(r)ù ciü scüu, ciànte ciü bàsse e picìne, côsa ch'a garantisce ascì ina mazù rexistensa au zé(r)u e au freidu.[12] Propiu pé ste carateristiche chi a l'è de lungu apresà, vista ascì a prudusiùn de l'ö(rliu estra vergine d'u(r)ìva, prudòttu prinsipalmente dai gumbi lucàli, atestài zà antigamente in Arnascu (segundu quarche funte zà a partì dau XVII seculu).[13]

• Festa da Sunta, a se tegne tütti i ànni a Arnascu Géxa a Mez'Aùstu, a l'è a festa patrunàle du cumün, cun a selebrasiùn religiusa e ascì u rinfrescu urganizàu daa Pro Loco.[14]

• Vegne ascì ti a ciaciarâ, se tegne cun a culaburasiùn da Pro Loco e da cumüna, pé valurizà u dialettu de Arnascu e mustralu ascì a chi u nu u cunusce, l'eventu, inte l'edisiun 2019-2020 u s'è tegnüu fra i mesi de dixembre e de frevâ, cun tütte e séie in temma diferente pé cuntà de stòie, lezende, filastrocche o ascì sulu pé fà dui ciàrle. I temmi prinsipàli de l'eventu i sun stài: "Cunteme de Arnascu", "A vita du passau", "A lesiun" e "Ina neuce au museu".[10]

• Festa da fìn de l'estài, a se tegne pressu u lucàle sentru poli-spurtìvu, a i inissi de setembre, cun a sena prepa(r)à dau cumün e daa pro loco e ascì a müxica dau vìvu.[15]

• Festa di santi Cosma e Damiàn, a l'è a festa patrunàle da frasiùn de Bezzu, a se tegne tütti i ànni ai 22 de setembre, cun a messa selebrà inta géxa da frasiùn.[16]

• Festa patrunàle de San Darmassu, a se tegne tütti i ànni ai inissi d'aùstu inta frasiùn de Arveiu, dund'a se tröva a géxa dedicà au santu.[17]

A ca' cumünàle de Arnascu
Periudu Primmu sitadìn Partìu Càrega Nòtte
14 arvì 1986 24 mazzu 1990 Alfredino Gallizia PCI Scindicu
24 mazzu 1990 24 arvì 1995 Ottavio Tomatis PSI Scindicu
24 arvì 1995 14 zügnu 1999 Ottavio Tomatis lista sivica Scindicu
14 zügnu 1999 14 zügnu 2004 Pier Giorgio Giraldi lista sivica Scindicu
14 zügnu 2004 8 zügnu 2009 Pier Giorgio Giraldi lista sivica Scindicu
8 zügnu 2009 25 mazzu 2014 Alfredino Gallizia Insieme per Arnasco
(lista sivica)
Scindicu
25 mazzu 2014 27 mazzu 2019 Alfredino Gallizia Uniti per Arnasco
(lista sivica)
Scindicu
27 mazzu 2019 10 zügnu 2024 Matteo Mirone Insieme per Arnasco
(lista sivica)
Scindicu
10 zügnu 2024 in càrega Matteo Mirone Insieme per Arnasco
(lista sivica)
Scindicu

Vie de cumünicasiùn

[modìfica | modìfica wikitèsto]

U teritò(r)iu cumünàle de Arnascu u l'è culegàu cun u cumün de Cixàn grassie aa stradda ch'a pòrta versu Sènexi e u lucàle villaggiu tü(r)isticu, ch'a razunze fasilmente a frasiùn de Bezzu, culegà ascì cun a Strada Pruvinsale 19, versu Villanöva. Géxa e Menôxiu e sun culegàe cun a frasiun de Bezzu gràssie aa Stradda Pruvinsàle 35, ch'a porta fin a Vendùn.

Nòtte au testu
  1. Prununsiàu [arnaʃku], ascì scrìtu Arnascho, Arnasco in zenese, Alnascu in urmeàscu[6]
Nòtte bibliugrafiche
  1. segundu a prununsia lucâle Bezzu
  2. segundu a prununsia lucâle fina Menöxe, in arbenganese Menôxiu
  3. Dàttu Istat - Pupulasiùn rexidente ai 30 de zügnu du 2019.
  4. Clascificaçion sismica (XLS), in sce protezionecivile.gov.it.
  5. Lézze 26 agósto 1993, n. 412, alegòu A, Tabélla di gràddi/giórno di Comùn pe Región e Provìnsa (PDF), in sce efficienzaenergetica.acs.enea.it, 1 màrso 2011, p. 151. URL consultòu o 25 arvî 2012.
  6. (LIJIT) Giuseppe Colombo, Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian, Cengio, Litografia Fracchia, 1986.
  7. (IT) A stòia, cumün de Arnascu, in sce comune.arnasco.sv.it. URL consultòu o 18 agòsto 2021.
  8. (IT) U cumün de Sènexi e a castelanìa de Rivernàu, in sce siusa.archivi.beniculturali.it. URL consultòu o 19 agòsto 2021.
  9. Statistiche I.Stat - ISTAT;  URL cunsultàu u 30-12-2023.
  10. 10,0 10,1 (IT) Vegne ascì ti a ciaciarâ, in sce comune.arnasco.sv.it. URL consultòu o 19 agòsto 2021.
  11. (IT) Cupeatìva de l'öiu de Arnascu, in sce coopolivicolarnasco.it. URL consultòu o 19 agòsto 2021.
  12. (IT) Ad Arnascu l'öiu u l'è de Arnasca, in sce lamialiguria.it. URL consultòu o 19 agòsto 2021.
  13. (IT) L'öiu estra vergine d'uìva arnasca, in sce agriligurianet.it. URL consultòu o 19 agòsto 2021.
  14. (IT) A festa patrunale da Sunta, in sce comune.arnasco.sv.it. URL consultòu o 19 agòsto 2021.
  15. (IT) A festa da fin de l'estài, in sce comune.arnasco.sv.it. URL consultòu o 19 agòsto 2021.
  16. (IT) Festa patrunale di santi Cosma e Damiàn a Bezzu, in sce comune.arnasco.sv.it. URL consultòu o 19 agòsto 2021.
  17. (IT) A festa de San Darmassu a Arveiu, in sce comune.arnasco.sv.it. URL consultòu o 19 agòsto 2021.

Àtri prugètti

[modìfica | modìfica wikitèsto]